15,241 matches
-
impus În literatură un nou concept și anume sindromul de extenuare - “burnout” („a arde complet”), caracterizat prin epuizare emoțională, fizică și mentală și determinat de implicarea pe termen lung În situații solicitante emoțional. Acest concept este utilizat tocmai pentru a insista asupra acelor situații În care individual apare consumat, slăbit de munca sa, fiind caracterizat prin prezența următoarelor simptome: - oboseală intensă, cu dureri difuze, tulburări digestive, tulburări de somn; - un sentiment de „dezumanizare”, care se traduce printr-o aplatizare afectivă, o
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
decât circulă ea în presă, mai totdeauna fără bilet în regulă. Dacă întrebi pe un român, absolvent măcar de liceu, ce fel de țară este România, el îți va răspunde că este, bineînțeles, o țară europeană, în Europa. Dar dacă insiști, rugându-l să precizeze în ce parte a Europei ne aflăm, atunci încep îndoielile, ezitările, aproximațiile: unii îți vor spune în Europa centrală, alții în Europa de est, alții în Balcani. și toți au dreptate, în felul lor. Situația geografică este deci
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
suntem încă, din păcate, foarte departe. Există, în sfârșit, și un model cultural european, efect al tuturor sincronismelor culturii române începând încă din secolul al XVIII-lea. Cât a fost el de inevitabil și a fost într adevăr ! nu voi insista acum. Fiecare epocă literară și culturală l-a interpretat mereu altfel, cu un succes foarte variabil, totdeauna însă extrem de pozitiv pe o latură sau alta. În perioada actuală, imaginea culturală europeană este foarte variată, caleidoscopică, inevitabil inegală, dar mereu de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
getică este net superioară, spiritual vorbind, culturii și moștenirii latine, de mediocri legiști și administratori coloniali. Cu astfel de concepții nu mai putem fi deloc de acord. La această moștenire putem chiar renunța fără mari regrete. Nu este cazul a insista acum asupra acestei aberații. Se citează trunchiat, obsedant, ritual, ostentativ, câteva pasaje din Herodot. Numai că, dacă-l citim atent, și mai ales în întregime, lectura sa rezervă și nu puține surprize. Unele de-a dreptul amuzante și cu o
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
puternice și active tradiții românești a gândirii liberale, pluraliste, democratice, critice, raționaliste nu numai că i-au readus la suprafață, dar s-a ajuns chiar la situația ca ea să domine în mod efectiv largi sectoare ale culturii actuale. Nu insistăm acum foarte mult asupra cauzelor acestui succes, asupra acestei imense mediatizări a unei ideologii profund antieuropene și, bineînțeles, antidemocratice, antipluraliste. Voi aminti doar câțiva purtători de cuvânt ai unei ideologii, după noi, profund perimate și chiar nefaste pentru destinul european
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Notez toate acestea doar pentru a ilustra miza dezbaterii. Ea este considerabilă. Esențială. Ce Românie Cultura europeană cultura de centru urmărim: de stânga, de centru sau de dreapta? Nimeni nu se poate sustrage de la această întrebare și responsabilitate fundamentală. Nu insist asupra capitolului legionar și al relațiilor lui Nae Ionescu cu Mișcarea. Ea revine, într-un fel, în mod inevitabil la suprafață. Se poate reține, în trecere, și faptul că în Gazeta de Vest (Timișoara) se reeditează chiar și articole pur
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Iași, Bacău, Târgoviște, București, Galați, Aiud, Pucioasa și Timișoara. Un rol important l-a avut pictorul naiv Valentin Boța din localitatea Aiud, județul Alba care a știut să promoveze arta naivă, deschizând ușa renumitei manifestări și altor artiști ai genului, insistând în fața organizatorilor pentru prezența pe simeze și a artiștilor naivi. Manifestarea de la Alba Iulia a reușit să ajungă până la cea de a XV-a ediție, ce a avut loc în 2004, fiind și ultima. Directorul Centrului Județean pentru Conservarea și
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
concepții despre specificarea corectă a conținutului conceptului de dreptate (sau, altfel spus, argumentarea de factură morală este singurul tip de argumentare adecvat în cazul încercării de a răspunde la întrebarea "ce este dreptatea?"). Lucrurile stau cu totul diferit însă, a insistat suficient de mult Cohen pentru a trebui să fie bine înțeles în această chestiune, atunci când în discuție se află argumentarea pentru o regulă sau un ideal de organizare socială și politică (sau, în alți termeni ai săi, argumentarea pentru un
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în "Two Dogmas of Liberalism", putem ușor deduce că, din perspectiva sa, realismul constituie un curent de opinie care respinge această "dogmă" și alte "dogme" ale liberalismului (în special presupusa "tentativă de a reduce raționalitatea colectivă la raționalitatea individuală"56), insistând că "normativitatea autorității politice este sui generis, în relație, în particular, cu normativitatea moralității" și - ca atare - că "nu este niciun temei pentru care autoritatea politică, exprimată în obligativitatea rezultatelor procedurilor sale, trebuie să se conformeze dictatelor unor norme morale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
le justifică - fără a recurge la temeiuri morale? Și mai important: ce înseamnă, mai exact, "prioritatea moralului asupra politicului"? Ce susține această teză pe care Williams o consideră punctul comun al celor două modele moraliste de filosofare politică? Așa cum au insistat Eva Erman și Niklas Möller, această afirmație destul de confuză - și în privința căreia Williams nu face nimic pentru a o dezambiguiza 59 - poate fi interpretată în mai multe sensuri, printre care unul epistemologic, unul conceptual, unul temporal (sau cauzal) și unul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
argumentat?65 Sau de vreme ce el a fost un moralist parohialist, care a restrâns valabilitatea principiilor sale în cazul societății nord-americane și al celorlalte societăți cu tradiție liberal-democratică (și cu tradiție în satisfacerea anumitor condiții sociale și economice despre care a insistat că reprezintă condiții esențiale pentru implementarea lor)? Cumva mai adecvată, caracterizarea moralismului oferită de Rossi nu este totuși foarte departe de definiția lui Geuss în privința caracterului problematic. Dacă există un moralist prin excelență în filosofia politică recentă, atunci acel moralist
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
elabora principii morale (i.e., principii ale dreptății) care să fie "aplicate" (i.e., implementate sau utilizate în formularea unor reguli de organizare socială) fără a lua în calcul caracteristicile diverselor contexte particulare. De altfel, toți moraliștii (chiar și moraliștii universaliști) au insistat asupra ideii "aplicării" contextuale a principiilor lor. Ceea ce au înțeles și înțeleg moraliștii prin sarcina de a "ghida acțiunea politică" este, de fapt, sarcina de a elabora principii fezabile ale dreptății, principii pe baza cărora, după cum se exprima David Miller
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
constituie - nu-i așa? - o tăcere indezirabilă sau condamnabilă. Dimpotrivă. În sfârșit: ce comportamente "prescrise" de moraliști a găsit Rossi că sunt în contradicție cu "specificul practicii politicii reale"? Unul dintre puținele comportamente pe care le "prescriu" și asupra căruia insistă moraliștii (mai ales cei interesați de justificarea morală a democrației) este comportamentul democratic 68. În afară de aceasta, moraliștii sunt cunoscuți (și - de obicei - criticați) tocmai pentru că nu "prescriu" niciun fel de comportament politic, nicio strategie sau plan detaliat de politici care
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ca toți (sau măcar suficient de mulți dintre) subiecții unei ordini sociale stabile și sigure să fie de acord (în mod liber) în privința acceptabilității ei pentru ca acea ordine socială să beneficieze de autoritate politică? Singura explicație a faptului că realiștii insistă asupra acestor condiții, observă Erman și Möller, constă în faptul că ei întemeiază în ultimă instanță condițiile legitimității pe o premisă egalitariană, precum premisa îndreptățirii egale a cetățenilor la opinie în privința acceptabilității ordinii sociale sau/și premisa îndreptățirii lor egale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
exclusiv) valori morale; și 2) asumpția/premisa că nu există nicio distincție între politică și simpla dominație. Pe de o parte, libertatea sau egalitatea pot fi concepute și investigate și ca valori politice, nu doar ca valori morale. Iar realiștii, insistă Jubb și Rossi, invocă aceste valori tocmai - și numai - ca valori politice (i.e., ca valori analizate și justificate doar prin prisma rolului lor în realizarea obiectivelor fundamentale ale politicii), nu ca valori morale. Pe de altă parte, după cum ne-a
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
totuși spune despre aceste regimuri că au fost politice "în natură" (in kind). Spre exemplu, observă Hall pe urmele lui Mark Philp 11, "este absurd să negi că regimul nazist a acționat în mod politic ... însă tot atât de absurd este să insiști că el a avut autoritate politică"12. Regimul nazist a fost un regim totalitar, unul ai cărui lideri au căzut pradă unor ambiții politice distorsionate și care au adoptat, pentru a-și realiza obiectivele, politici abominabile. Fie și numai faptul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
premise egalitariene care nu pot fi justificate decât, după cum au observat chiar și unii realiști 20, prin recursul la principiul egalității umane fundamentale (principiul egalității de demnitate și respect). Iar situația nu se schimbă în niciun fel dacă, așa cum a insistat Edward Hall21, interpretăm cerința legitimării pentru care a argumentat Williams ca fiind aplicabilă doar în cazul cetățenilor, nu în cazul tuturor subiecților unei ordini politice. Problema justificării "acceptabilității egale" pentru toți cetățenii rămâne la fel de valabilă ca și problema justificării "acceptabilității
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
justifica distincția între ordinile politice legitime și ordinile politice nelegitime. O astfel de concluzie ar fi validă doar în baza asumpției că toate valorile care guvernează sau trebuie să guverneze interacțiunile umane sunt valori morale. Această asumpție este, însă, așa cum insistă și realiștii, o asumpție falsă 28. Cunoașteți deja concluzia la care m-a condus examinarea acestei dezbateri. În opinia mea, nu este niciun dubiu că Jubb și Rossi sunt cei care au pierdut, chiar dacă, desigur, ei nu par să fie
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
argumentare: concepțiile referitoare la regulile dezirabile sau idealurile de organizare socială și politică. Nu văd nimic "nefezabil" - deși, desigur, aceasta nu înseamnă și că nu văd nimic indezirabil - în proiectul argumentării pe temeiuri pur instrumentale, de genul celor pentru care insistă realiștii, pentru sau împotriva acestui tip de concepții politice normative. Ca atare, în opinia mea, o distincție între moralism și realism rămâne, în principiu, posibilă, chiar dacă, desigur, una cu o arie de "aplicabilitate" mult mai restrânsă decât și-ar dori
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
după cum probabil ați observat deja, pe o uriașă - și extrem de surprinzătoare și dezamăgitoare, în cazul său - deformare a ceea ce susțin moraliștii atunci când definesc filosofia politică drept o ramură a eticii sau, în cazul lui Berlin, drept "etică aplicată". Moraliștii au insistat în repetate rânduri că regulile sau idealurile morale pe care le susțin cu privire la sfera politicului nu trebuie confundate cu regulile sau idealurile morale aplicabile sau dezirabile în viața privată a indivizilor. Ca atare, ei ar fi pe deplin de acord
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Și nu am în vedere aici, așa cum s-ar putea crede, proiectul liberalismului politic centrat pe rațiunea publică. Realiștii nu s-au înșelat în opinia că liberalismul politic de acest tip constituie, la rândul său, o formă de moralism. Așa cum insistă și susținătorii săi, în ciuda caracterului său "politic", liberalismul centrat pe rațiunea publică rămâne o teorie a "moralității politice", un răspuns la întrebări de natură morală cu privire la sfera politicului sau/și un proiect filosofic de argumentare pentru idealuri care, deși justificate
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
orice teorie politică trebuie să fie consonantă cu exigențele principiului (moral al) egalității (și libertății) umane fundamentale sau/și al tratării tuturor cetățenilor ca liberi și egali. Consider, altfel spus, că Ronald Dworkin sau Will Kymlicka au avut dreptate să insiste că acceptarea și interpretarea cât mai adecvată a principiul tratării tuturor cetățenilor ca (liberi și) egali constituie o condiție sine qua non de validitate pentru orice concepție politică. A contesta legitimitatea acestui principiu moral și legitimitatea sa drept criteriu de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
întrebări care nu pot fi tratate, ca atare, decât prin recurs la principii, convingeri sau intuiții morale. Există - iar filosofii moraliști au investigat -, bineînțeles, mai multe astfel de probleme. John Rawls, Ronald Dworkin sau G. A. Cohen, spre exemplu, au insistat asupra problemei specificării conceptului de dreptate socială, Isaiah Berlin și Robert Nozick au optat în special pentru problema "limitelor admisibile [din punct de vedere moral] ale constrângerii [prin intermediul statului]"5 sau/și întrebarea dacă existența statului poate fi justificată din
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
obiecția fezabilității - un răspuns adecvat la întrebarea "ce este dreptatea socială?" trebuie să fie un răspuns demonstrat și acceptat ca adevărat în baza unui consens rațional universal. Acest standard al corectitudinii pentru teoriile dreptății este unul nerezonabil, tocmai pentru că, așa cum insistă și Sen, nicio teorie filosofică a dreptății nu ar putea să-l satisfacă. Nu avem altă opțiune decât să fim de acord cu realiștii în ideea că ordinea este prima virtute a unei societăți, în sensul că ea reprezintă precondiția
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
coercitive". Altfel spus, în condițiile modernității, filosofia politică nu poate să nu recurgă la principii morale, așa cum vor realiștii. Desigur, a recunoscut Larmore, principiile morale la care face apel sau la care trebuie să recurgă filosofia politică sunt, după cum a insistat Williams, produse istorice, nu manifestări ale "Rațiunii pure". Istoricitatea lor nu le face însă mai puțin valide. Și desigur, a insistat Larmore, deloc surprinzător pentru un adept al liberalismului politic centrat pe rațiunea publică, principiile morale pe care filosofia politică
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]