10,751 matches
-
Anton Gabor îi trimitea o scrisoare nunțiului Marmaggi (pe care îl vizitase la București în luna martie a aceluiași an) și în care i-a prezentat planul prin care a încercat să organizeze presa catolică din România. Acțiunea a fost lăudată de nunțiu; el l-a încurajat și și-a manifestat dorința de a fi informat despre ceea ce va reuși să realizeze în privința presei catolice românești 874. Scrisoarea trimisă în aprilie sintetiza activitatea monseniorul Gabor, care a încercat să îndeplinească două
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la București se aduce la îndeplinire un vis de mult așteptat, anume înființarea unui periodic săptămânal românesc"888. Papa Pius XI trimisese deja încurajări pentru finalizarea acestui proiect și mai mulți preoți din arhidieceza de București își exprimaseră susținerea și lăudaseră inițiativa. Se strânsese o sumă de bani și un stoc important de hârtie, urmând să fie formată și echipa de redacție. Totuși, periodicul nu a mai apărut în 1926 și proiectul a fost amânat an de an, până la apariția Farului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dacă nu era "exagerat și nedrept să se spună că un ziarist a emis judecăți contrare Bisericii doar pentru că a preluat ideile unor necredincioși sau ale unor necunoscători într-ale religiei?" se răspundea astfel: greșeala este ca veninul când e lăudată de alții, sau pur și simplu când e răspândită. Dacă ziaristul nu putea să corecteze greșeala și să o prezinte în așa fel încât să nu fie respinsă, era mai bine să nu o prezinte deloc, deoarece putea induce în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
amintește cum a plecat în Germania comunistă cu al doilea soț și s-a trezit atacată de vechi prieteni ai lui, care acum erau parte dintr-un regim comunist, și care îi acuzau pe amândoi că au venit să se laude cu bunăstarea materială occidentală (al doilea volum al autobiografiei ei, Walking in the Shade). Acești intruși în lumea comunistă nu izbutesc să comunice cu nimeni, și aceasta nu numai fiindcă engleza se învață în țările comuniste ca o limbă moartă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
șoaptă: Structuralismul-Deconstructivismul, în funcție de modă, sunt "fie absurdități, fie o filozofie remarcabilă". Persiflarea lui ambiguă ne previne în legătură cu "epoca semnificantului incert, când cuvântul nu se mai conectează cu obiectul". Descrie noi direcții "încurcate" care mistifică înțelegerea. Aparent autorul lui Mensonge îl laudă pe Mensonge și semenii lui în ale Desconstructvismului. El declară cu toată seriozitatea că trebuie să acceptăm provocarea declarației că limbajul "nu funcționează". Poate că ne simțim amenințați de această revelație, dar prozatorul nu se oprește aici: Pe scurt, Structuralismul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
kurdă teroristă; apoi l-a insultat pe ambasadorul american la dineu, acuzându-l că ambasada încurajează tortura în Turcia. La întoarcerea în Anglia (împreună cu Miller) a publicat într-un ziar de marcă londonez de dumincă un articol în care se lăuda cu isprăvile lui. Mai târziu a înregistrat un discurs de jumătate de oră la televiziune, denunțându-i pe Reagan și americani ca "ucid sute de mii de oameni pe zi". În 2001 Pinter însuși se explică: propaganda orwelliană e o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
are întotdeauna două fețe; cum spune poeta, finalurile fericite au "urmări nebănuite". Făt Frumos, care ucide balaurul și salvează prințesa, nu se mulțumește cu o singură prințesă, așa că pleacă iar și iar, în vreme ce Prințesele salvate își comparau Poveștile triste, se lăudau cu cât suferă, Exagerau durerea. Se coafau una pe alta, făceau schimb de Halate și bijuterii, așteptau cu nerăbdare Să vadă cine li se va mai alătura. Acest gen de discurs, pe jumătate ironic nu prea se potrivește cu rima
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
meu este că nu pot crea cântece pentru trib. Mă simt exclus. Pe de altă parte, am sentimentul că știu lucruri abia ghicite de membrii tribului, ceea ce în mod cert mă avantajează. Găsesc totuși nepotrivit și chiar necinstit să mă laud cu acest "avantaj", care nici nu ține de puterea mea. Așa că prefer să fiu mut. Prefer să chem în gând spiritele înrudite. Spiritele înrudite sunt tot atât de dezorientate ca și mine undeva, în miezul ființei în hora vieții, care li se
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cei ce studiază fenomenele naturii.... De mare interes, spun, prin meritul lor intrinsec, prin absoluta noutate, și, în cele din urmă, datorită minunatului instrument cu ajutorul căruia le-am descoperit. Așa cum am mai spus, Galilei nu este inventatorul telescopului, deși se lăuda cu aceasta pe coperta cărții. Este însă primul savant care îndreaptă o lunetă spre cer. Iar descoperirile anunțate de Mesagerul astral aruncă în aer tot ce se știa până atunci. Este greu de imaginat o revoluție mai radicală, mai completă
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Activează, afirmându-se ca orator, în societatea studențească „Zorile”, care avea ca scop „extensiunea universitară” - răspândirea „înaltelor idei cultivate în universități în masele poporane”, și debutează publicistic în ziarul ei, „Zorile” (1902). Își ia licența în litere cu magna cum laude. G. Ibrăileanu îi încredințează, spre suplinire, catedra sa de limba română de la Liceul Internat. Profesor de română și franceză în Piatra Neamț și Iași, susține la Universitatea Populară de la Vălenii de Munte serii de prelegeri: în istoria literaturii universale (Pesimismul în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
prin cunoașterea slujnicelor, fără să se iubească cu ele. Sunt sfătuiți să vorbească corect și frumos, să se îmbrace cu gust, să rostească vorbe gingașe privindu-le în ochi, să știe a se face plăcuți, să nu se ferească a lăuda femeilor chipul, să nu fie zgârciți în promisiuni, ele atrag femeile. Să fie abili în a respecta capriciile femeilor, să le fure sărutări, să fie atenți și să bareze perfidia femeilor. Cum să păstreze tinerii femeile? Substituit lui Amor / Cupidon
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
aducă dovezi de iubire, să le ofere daruri mici, dar în momente potrivite, să le trimită, în dar, versuri, să le închine poeme. Pentru a le cuceri, să le facă să creadă că sunt uluiți de farmecele lor, să le laude. Totodată să se ferească de furia geloziei, să fie discreți, să nu le arate cu degetul pe cele cu care se iubesc, să nu le reproșeze că au avut alți amanți, să nu le arate ostentativ defectele. Autorul le adresează
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Rufrius Crispinus cu care a avut un băiat, înecat, la ordinul lui Nero. Sabina a intrat într-o relație adulterină cu Marcus Salvius Otho, aflat în anturajul lui Nero, cu care ulterior s-a căsătorit. Fermecat de tânăra Sabina, a lăudat-o tuturor inclusiv lui Nero căruia i-a trezit curiozitatea s-o cunoască și, când s-a întâmplat, s-a îndrăgostit de ea, frumoasa Sabina devenindu-i amantă. Doar la intervenția filosofului și scriitorului Seneca (4 î.H.-65 d.H.
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
supravegheate în creșterea lor de un monah, în castelul Coeuvres, mama lor plecând cu un amant. La șaptesprezece ani, Gabrielle a cunoscut iubirea cu contele de Bellegarde, mare scutier al Franței, care a vrut să se căsătorească cu ea dar, lăudându-se cu farmecul și frumusețea ei în fața suveranului Navarrei, acesta a vrut s-o cunoască și s-o păstreze, fapt petrecut în anul 1589. Suveranul Navarrei, protestant, a fost convins de frumoasa Gabrielle, catolică, să treacă la catolicism, ceea ce l-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Bucătarul ei îi decora corpul gol, pudrat cu zahăr, cu trandafiri și panglici din creme și jeleuri, cu bezele. Seducătoarea și provocatoarea actriță și dansatoare crea spectacole din aparițiile ei pe scenă și în intimitate, emana senzualitate și frivolitate. Se lăuda că este liberă, că nu depinde de nimeni, cerea sume enorme celor care își doreau compania ei, unii au fost chiar ruinați. Se mândrea cu cuceririle ei, dintre cei mai importanți erau: prințul Napoleon, ducele de Rivoli. Scriitorul francez Emile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
garda ce l-a primit pe Wilhelm al III-lea, și a Antjiei Van der Meulen, o femeie blândă și modestă. Din plăcerea tatălui de a fabula pe seama trecului său a moștenit și copila care-și adora tatăl extravagant, se lăuda cu castelul în care ar fi vrut să locuiască, juca teatru la școală în rochii extravagante. Oricum, colegii o priveau "de sus", nu o agreau. Tatăl a dat faliment, s-a despărțit de mama ei care, la scurt timp, a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
s-a însănătoșit și cei doi s-au stabilit în Portugalia, în Escoril, aici s-au căsătorit. La 3 aprilie 1953, ex-regele Carol al II-lea a murit de cancer. Văduva ex-regelui nu-și mai nega originile evreiești, dădea interviuri, lăudându-se cu ajutorarea imaginară a evreilor persecutați prin holocaust. Prințesa-văduvă i-a supraviețuit ex-regelui Carol al II-lea până în 28 iunie 1977, când a plecat pe drumul fără întoarcere. După 1990 osemintele regelui au fost aduse la Curtea de Argeș și, ulterior
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și-a încredințat toți banii unui avocat pentru a-i păstra în Banca Angliei, avocat cu care se va căsători. Betty sau Molly a fost și victima unor escroci care credeau că este bogată, de altfel ea simula bunăstarea, se lăuda cu bunăștiință cu averea ei. Așa a cunoscut un nobil scăpătat de lângă Liverpool, la Colchester, care spera că va pune mâna pe o avere mare și s-a căsătorit cu ea. Molly va afla mai târziu că este hoț la
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lovește chiar pe noi, ai remarcat că încercăm senzația contrară, vreau să spun de a rămâne calmi și răbdători, convinși că acest comportament i se potrivește bărbatului, și că trebuie să o lăsăm femeilor pe cea pe care tocmai am lăudat-o? Am remarcat, zise el. Dar avem oare dreptate să aplaudăm, am întrebat eu, când vedem un bărbat căruia am refuza, ce spun eu, căruia ne-am rușina să-i semănăm, și când în loc să simțim dezgust, simțim plăcere și admirație
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Nu vom accepta (...) ca cei de care pretindem că avem grijă și cărora le facem o datorie din virtute, să o imite, ei care sunt niște bărbați, pe femeia tânără sau bătrână, insultându-și bărbatul sau rivalizând cu zeii și lăudându-și fericirea sau căderea în năpastă și lăsându-se cuprinsă de plânsete și văicăreli; și mai puțin le vom permite să o imite în stare de bolnavă, îndrăgostită sau în chinurile facerii. Nu-i vor imita pe sclavi, bărbați sau
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
lua partea celor buni și de a da sfaturi ca un prieten, de a-i modera pe cei ce se înfurie și de a-i iubi pe cei care se tem să nu greșească; lui îi revine sarcina de a lăuda felurile de bucate ale unei mese frugale, binefacerile justiției și ale legilor, pacea care deschide porțile orașelor; el trebuie să păstreze confidențele, să-i implore pe zei și să-i roage să fie readusă Fortuna către nefericiți, îndepărtând-o de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de teatru, care îi încurajează pe tinerii autori dramatici și are pretenția că scrie și el, chiar dacă, presat de timp, este ajutat de autori experimentați precum Chapelain sau chiar Corneille 5. "Curățind scena de tot felul de murdării, vă puteți lăuda că ați împăcat comedia 6 cu cei bisericoși, iar voluptatea cu virtutea", îi scrie Balzac într-o scrisoare din 1636. La cererea sa, Scudéry scrie în 1639 Apologia teatrului. În anul următor, îi dă ca sarcină abatelui d'Aubignac să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de un gen nou! Rosine Habar n-am. Bartholo Hm, hm, ziarele și autoritatea ne vor face dreptate. Secol barbar!.... Rosine Tot timpul injuriați sărmanul nostru secol. Bartholo Scuză-mă că mi-am permis! Ce anume a produs pentru ca să fie lăudat? Prostii de toate felurile: libertatea de gândire, gravitația, electricitatea, tolerantismul, inocularea, chinina, Enciclopedia și dramele..." Scriitorii epocii Luminilor, pentru care civilizația este un factor de progres, tratează drama ca pe un mijloc de acțiune privilegiat, ca pe o unealtă capabilă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fiul acesta alergând spre răzbunare; iar tandrețea filială ne face să uităm în acest moment faptul că va fi și el imfluențat de falsa onoare a națiunii sale." (cap. 8, "Despre Dramă") Dându-i Cezarului ceea ce este al Cezarului, el laudă și Prefața lui Don Sancho de Aragon în care "chiar Corneille a părut să anunțe succesul noului gen." 2.3.2. Zugrăvirea condițiilor Obiectivele dramei sunt diametral opuse celor ale Clasicismului. Pentru ca spectatorul să se poată recunoaște în spectacolul ce
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
noi subiecte dramatice care ar putea fi tratate"), este nedemnă de atenția unui om normal: este un portret care nu seamănă. Cu cât va fi mai fidel poetul zugrăvirii evenimentelor așa cum se înlănțuie, cu atât mai mult se va putea lăuda că-și merită succesele." Personajul trebuie cuprins în banala sa viață cotidiană. Prinții și nobilii sunt alungați din scenă de omul de pe stradă. Teoreticienii dramei doresc să aducă pe scena teatrului condițiile cele mai diverse. Într-un cuvânt, scrie Diderot
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]