15,723 matches
-
im Mittelalter, Herausgegeben von Sabine Obermaier, Walter de Gruyter, Berlin, New York, 2009, pp. 55-78. 5 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 410. 6 Idem, p. 428. 7 Idem, p. 588. 8 Albert the Great, op. cit., p. 225. 9 Brunetto Latini, op. cit., p. 192. 10 D. Cantemir, op. cit., pp. 589-590. 11 Cf. Beryl Rowland, Birds with Human Souls. A Guide to Bird Symbolism, the Universitiy of Tenessee Press, Knoxville, 1978, p. 59. 12 Idem, p. 62. 13 The Hieroglyphics of Horapollo
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în taxinomia instrumentelor indispensabile cunoașterii". 76 Daniel Barbu, op. cit. p. 159. 77 Dimitrie Cantemir, Principele Moldovei, Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei, studiu introductiv, notă asupra ediției și note de Valentina și Andrei Eșanu, traducere din limba latină și indici de Dan Slușanschi, Editura Institutului Cultural Român, București, 2007, p. 306. 78 Câteva exemple, culese din Cornelia Papacostea-Danielopolu, Lidia Demény, Carte și tipar în societatea românească și sud-est europeană, p. 114-121: o Cazanie a lui Varlaam a fost
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ediție îngrijită de Adrian Anghelescu, Editura Eminescu, București, 1981, p. 327. 157 Dimitrie Cantemir, Principele Moldovei, Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei, studiu introductiv, notă asupra ediției și note de Valentina și Andrei Eșanu, traducere din limba latină și indici de Dan Slușanschi, Editura Institutului Cultural Român, București, 2007, p. 304. 158 Ibidem. 159 P.P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viața și opera, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1958, p. 148. 160 P.P. Panaitescu, op. cit., 158-166 și, mai ales
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
medieval. Eseuri, traducere și note de Marina Rădulescu, Editura Meridiane, București, 1991, p. 21. Ideea este reluată și nuanțată și în culegerea de interviuri și articole Un long Moyen Âge, Tallandier, Paris, 2004. 198 Jan M. Ziolkowski, Talking Animals: Medieval Latin Beast Poetry, 750-1150, Uiversity of Pennsylvania Press, Philadelphia, 1993, p. 32. În studiul Le Moyen Âge et l'animal, din vol. Bestiaire du Moyen Âge. Les animaux dans les manuscrits, sous la direction de Marie-Hélène Tesnière et Thierry Delcourt, Somogy
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care, în linii mari, sunt cam aceleași. 199 Fragmentul este cules și comentat în Jan M Ziolkowski, op. cit., p. 32-33. Traducerea pasajului am redat-o după ediția Sfântul Augustin, De doctrina christiana. Introducere în exegeza biblică, ediție bilingvă, stabilirea textului latin, traducere, notă asupra ediției și indici de Marian Ciucă, introducere, note și bibliografie de Lucia Wald, editura Humanitas, București, 2002, p. 79. 200 Aristotel, De Anima (II, 3, 414b), traducere și note de N.I. Ștefănescu, în vol. Aristotel. De anima
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1986, p. 177. 216 Idem, p. 177-178. 217 Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină și note lexicale de Dan Negrescu, Editura Paideia, București, 1995, p. 68. Ediția conține și versiunea în limba franceză a tratatului. 218 Ibidem, p. 69. 219 Această polemică poate fi urmărită în primul capitol (L'âme des bêtes) al antologiei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Animals in the Middle Ages, edited by Brigitte Resl, Berg Publishers, Oxford, New York, 2007, p. 142. Ulterior, imaginea va reveni frecvent, nu doar la enciclopediștii medievali, ci și la comentatorii lor din zilele noastre. În Literatura medievală și Evul Mediu latin, în românește de Adolf Armbruster, cu o introducere de Alexandru Duțu, Editura Univers, București, 1970, p. 367-373, Ernst Robert Curtius inventariază prezența metaforei "cărții naturii" în Evul Mediu și în Renaștere, conchizând: "În rezumat rezultă că imaginea lumii sau a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
indică existența lui Dumnezeu". 233 Louis Réau, op. cit., p. 76. 234 Idem. 235 Jan M. Ziolkowski, op. cit., p. 34. 236 Direct din limba greacă, cad de acord cei mai mulți cercetători, ele vor fi traduse pe la 1260, de către William din Moerbeke, arhiepiscopul latin al Corintului. Asta dacă nu acceptăm ipoteza aprins contestată, formulată de Sylvain Gouguenheim, conform căreia opera lui Aristotel ar fi fecundat cultura Europeană printr-o traducere în latină direct din limba greacă, realizată, la abația de la Muntele Saint-Michel, "cu cincizeci
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Maria Golescu, multă vreme "învățații noștri au putut face mențiune despre el fără a ști totuși cum arată". Vezi Maria Golescu, Cum arată inorogul, și ce știu românii despre el, în "Cercetări folclorice", nr. 1, 1947, p. 61. 314 Fiziologul latin, în vol. Fiziologul latin. Richard de Fournival, Bestiarul iubirii, ediție îngrijită, traducere din latină și franceza veche, note și studiu de Anca Crivăț, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 33. 315 Roger Caillois, Le mythe de la licorne, Éditions Fata Morgana, Montpellier
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
învățații noștri au putut face mențiune despre el fără a ști totuși cum arată". Vezi Maria Golescu, Cum arată inorogul, și ce știu românii despre el, în "Cercetări folclorice", nr. 1, 1947, p. 61. 314 Fiziologul latin, în vol. Fiziologul latin. Richard de Fournival, Bestiarul iubirii, ediție îngrijită, traducere din latină și franceza veche, note și studiu de Anca Crivăț, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 33. 315 Roger Caillois, Le mythe de la licorne, Éditions Fata Morgana, Montpellier, 1992, p. 35. 316
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
latină și franceza veche, note și studiu de Anca Crivăț, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 33. 315 Roger Caillois, Le mythe de la licorne, Éditions Fata Morgana, Montpellier, 1992, p. 35. 316 Ibidem. 317 Idem, p. 12. 318 Florence McCulloch, Medieval Latin and French Bestiaries, The University of North Carolina Press, 1962, p. 180. 319 Idem, p. 181. 320 Isidor din Sevilla, The Etymologies of Isidor of Sevilla, translated by Stephen A. Barney, W.J. Lewis, J.A. Beach, Oliver Berghof, with
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
by Stephen A. Barney, W.J. Lewis, J.A. Beach, Oliver Berghof, with the collaboration of Muriel Hall, Cambridge University Press, Cambridge, New York, 2006, p. 252. 321 Hildegarde de Bingen, Le Livre des subtilités des créatures divines (Physique), traduit du latin par pierre Monat, précédé de Imaginez, imaginez... par Claude Mettra, Editions Jérôme Millon, Grenoble, 1994, p. 173-174. 322 Louis Réau, op. cit., p. 90: Virginitatea integrală a tinerei fete este condiția indispensabilă a succesului vânătorii. Unicornul se lasă ademenit de "mirosul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de Eugen Cizek, tabel cronologic și note de D. Burtea, Editura Minerva, București, 1977, p. 12. 367 Seneca, De tranquillitate animi (Despre liniștea spiritului), în vol. Dialoguri, vol. II, ediție îngrijită, note și indice de Ioana Costa, traducere din limba latină de Ioana Costa, Vichi-Eugenia Dumitru și Ștefania Ferchedău, studiu introductiv de Anne Bănățeanu, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 126. 368 Seneca, De constantia sapientis (Despre fermitatea înțeleptului), în vol. Seneca, Dialoguri, I, ediție îngrijită, note și indice de Ioana Costa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Vichi-Eugenia Dumitru și Ștefania Ferchedău, studiu introductiv de Anne Bănățeanu, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 126. 368 Seneca, De constantia sapientis (Despre fermitatea înțeleptului), în vol. Seneca, Dialoguri, I, ediție îngrijită, note și indice de Ioana Costa, traducere din limba latină de Vichi-Eugenia Dumitru și Ștefania Ferchedău, studiu introductiv de Anne Bănățeanu, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 48-49. Ideea există și la Cicero, în al cincilea paradox din Paradoxa stoicorum (Paradoxurile stoicilor), ediție bilingvă, traducere, notă asupra ediției, note și comentarii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Paradoxa stoicorum (Paradoxurile stoicilor), ediție bilingvă, traducere, notă asupra ediției, note și comentarii, idice și postfață de Traian Diaconescu, prefață de Gheorghe Vlăduțescu, Editura Saeculum Vizual, București, 2011, p. 61-67. 369 Seneca, Epistole către Lucilius, vol. I, traducere din limba latină, studiu introductiv, note și indice de Ioana Costa, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 109. 370 Ibidem, p. 119, 131, 270. 371 Epictet, op. cit., p. 9. 372 Petru Vaida, op. cit., p. 214. 373 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 238. 374 Idem, p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Field. The Revealing Natural History of Animals in the Bible, Robson Books, London, 2006, p. 115. 407 Biblia Anania, p. 1471. 408 Pierre de Beauvais, în Bestiaires de Moyen Age (Pierre de Beauvais, Guillaume le Clerc, Richard de Fournival, Brunetto Latini, Corbechon), mis en français moderne et présentés par Gabriel Bianciotto, Editions Stock, 1992, p. 63. 409 Biblia Anania, p. 1468. 410 Vezi Physiologos. Le bestiaire des bestiaires, p. 294-295. 411 Doina Curticăpeanu, Orizonturile vieții în literatura veche românească, p. 160
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Se pretinde că lupii fac excepție și că, atunci când le este foarte foame, mănâncă un anumit fel de pământ; este singurul animal care face acest lucru". 436 Plinius, op. cit., p. 79: "La foame, lupul se hrănește cu pământ". 437 Brunetto Latini, Livre du trésor, în Bestiaires du Moyen Age, ed. cit., p. 232. 438 Albert the Great, op. cit., p. 157. 439 Fiziologul latin, ed. cit., p. 31. 440 D. Cantemir, op. cit., p. 466. 441 Idem, p. 467. 442 Idem, p. 473
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care face acest lucru". 436 Plinius, op. cit., p. 79: "La foame, lupul se hrănește cu pământ". 437 Brunetto Latini, Livre du trésor, în Bestiaires du Moyen Age, ed. cit., p. 232. 438 Albert the Great, op. cit., p. 157. 439 Fiziologul latin, ed. cit., p. 31. 440 D. Cantemir, op. cit., p. 466. 441 Idem, p. 467. 442 Idem, p. 473. 443 Idem, p. 472. 444 Idem, p. 474. 445 D. Cantemir, op. cit., p. 479. 446 Mircea Eliade, Dacii și lupii, în De la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
bastard și un degenerat. Îl crește mai departe doar pe cel a cărui privire rămâne fixă." 468 Psalmii, traducere din limba greacă, introducere și note de Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu, în vol. Septuaginta, IV/ 1, p. 255. 469 Fiziologul latin, p. 19. 470 Louis Charbonneau-Lassay, op. cit., p. 74-77. 471 Ierarhia cerească, în vol. Sfântul Dionisie Aeropagitul, Opere complete și Scoliile Sfântului Maxim Mărturisitorul, traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Stăniloae, ediție îngrijită de Constanța Costea, Editura Paideia, București, 1996
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
im Mittelalter, Herausgegeben von Sabine Obermaier, Walter de Gruyter, Berlin, New York, 2009, p. 55-78. 496 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 410. 497 Idem, p. 428. 498 Idem, p. 588. 499 Albert the Great, op. cit., p. 225. 500 Brunetto Latini, op. cit., p. 192. 501 D. Cantemir, op. cit., p. 589-590. 502 Cf. Beryl Rowland, Birds with Human Souls. A Guide to Bird Symbolism, the Universitiy of Tenessee Press, Knoxville, 1978, p. 59. 503 Idem, p. 62. 504 The Hieroglyphics of Horapollo
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Petre Solomon, Ed. Tineretului, 1968, pp. 170-190 (n. trad.). 108 Salman Rushdie, Grimus, tr. Daniela Rogobete, Polirom, Iași, 2008, pp. 92, 94, 107 (n. trad.). 109 Prima variantă în manuscris datează din 1602, a doua din 1612, versiunea completă în latină fiind realizată între 1613-1614 și publicată la Frankfurt în 1623; traducere de Corneliu Vilt, Ed. Științifică, 1959; ed. nouă, tr. Bratu Eliant, 2006 (LT). 110 Ed. Ramuri, Craiova,1939, tr. Alina C. Gongopol (LT). 111 Ed. Olimp, 1994, tr. Mihai
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Diabetul în antichitatea timpurie Nu există nici o îndoială că multe din scrierile antice referitoare la diabet au dispărut pentru totdeauna. De exemplu, Drîmba (49) se referă la un studiu al lui Wert din 1903, care arată că, din 772 autori latini a căror amintire o păstrăm, 276 nu sunt decât simple nume; de la 352 nu posedăm decât câteva fragmente; doar de la restul de 144 (numai 20%, deci) s-au păstrat una sau mai multe opere. Dacă ne referim la literatura greacă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
care, deși s-a născut cu 32 de ani mai târziu decât Galen, a murit înaintea lui. Revenind la grecul Galen, marea răspândire a operei sale s-a datorat stabilirii lui la Roma și publicării lucrărilor sale și în limba latină, care ulterior avea să domine scena științelor aproape 2000 de ani. Autoritatea lui Galen a devenit, în timp, atât de mare (se vorbește despre „medicina galenică”), încât greu se puteau strecura concepte sau termeni noi în medicina Evului Mediu. Galen
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
din Cappadocia, Galen din Pergam și alții), cât și din orașele arabe. Ca cel mai activ centru de cultură al timpului, a făcut din limba greacă „lingua franca” a elitelor științifice, care mult mai târziu a fost înlocuită de limba latină. Prima lovitură dată acestui centru s-a petrecut în anul 48 î.Ch., când Biblioteca a fost incendiată în cursul evenimentelor ce au însoțit sosirea armatei romane a lui Iulius Cezar. Nu a existat incendiu mai devastator decât cel care
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
preluând idealurile cele mai înalte ale acesteia. Un rol important în promovarea elenismului la Roma l-a avut, înaintea lui, Livius Andronicus (284-204 î.Ch.), inventatorul artei traducerii, cel care a tradus pentru prima dată Iliada lui Homer în limba latină. Al doilea arhitect al transferului elenismului în Imperiul Roman a fost Marcus Tullius Cicero (106-43 î.Ch.), personalitate covârșitoare în cultura romană, care a introdus la Roma toate criteriile filosofiei grecești, pe care și-a însușit-o de la filosoful epicurean
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]