11,550 matches
-
volume. Pe lângă scrierile cu caracter politic indezirabil (fascism și legionarism, antisemitism și naționalism, lucrări antisovietice și anticomuniste, fracmasone și corporatiste), au fost proscrise aproape fără excepție toate almanahurile, calendarele, atlasele, ghidurile și pliantele turistice ale României, motivul din spatele acestei radieri masive fiind acela de a șterge memoria Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei (teritorii anexate de URSS) din memoria românească (o analiză tematică detaliată a materialului publicistic cenzurat este disponibilă în Costea, Király și Radosav, 1995, pp. 68-70). Masivitatea fondului de lucrări interzise
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de regim politic survenită în 1947 prin care Regatul României a fost înlocuit cu Republica Populară România nu a rămas fără ecou pe planul înțelegerii oficiale a trecutului. Cu maximum de celeritate, noul regim a trecut la aplicarea unui program masiv de revoluționare culturală a societății românești în acord cu agenda doctrinară socialistă. Sistemul educațional a fost printre primele vizate, legea educației din 1948 instituind principiul manualului unic prin care Partidul și-a asigurat totalul control ideologic asupra conținutului informațional al
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lagărului comunist au antrenat un efect de domino care, în decembrie, a răsturnat și regimul totalitar din România. 3.5.2. Sistemul educațional În termeni strict cantitativi, comunismul a completat proiectul modernizator al învățământului public românesc început la 1864. Investițiile masive în educație făcute de noul regim au dat roadele scontate. Tabelul de mai jos redă evoluția procentului din bugetul de stat alocat învățământului. Tabel 27. Finanțarea acțiunilor social-culturale în intervalul 1950-1989 Anul Cheltuieli ale bugetului de stat (în milioane lei
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
autohtonism. Această considerabilă întorsătură doctrinară care a redefinit atât relațiile diplomatice ale României cât și politicile identității naționale a contorsionat la rându-i memoria istorică românească, transfigurată în formatul național-comunist. Turnura naționalistă operată în cadrul regimului comunist a provocat o revalorizare masivă a factorului național din istoria, devenită bimilenară, a statului român. Recursul la naționalism în discursul istoriografic, după mai bine de un deceniu de propagandă inter- și chiar antinaționalistă, reflectă capacitatea istoriei de a fi folosită ca unealtă discursivă în fasonarea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în care noua oligarhie socio-economică crescută sub protecția partidului a "prădat statul cu voie de la Bruxelles", după cum o spune pe șleau T. Gallagher (2004, p. 350). Deschiderea arătată de Europa în sensul integrării României, o deschidere susținută și de finanțări masive care să sprijine eforturile românești de europenizare, au impulsionat și mai puternic eforturile autorităților autohtone de a se alinia formal la solicitările europene. Doar că, așa cum a observat și analistul T. Gallagher (2004), guvernarea Năstase a excelat în aplicarea paradigmei
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
două, discursul reflexiv-europenist se rezumă la o prezentare mai degrabă factologică-descriptivă, fără o emisiune ideologică prea pronunțată. Spiritualitatea I. Discursul monofonic (1991-1997). În ciuda resurgenței ortodoxismului în sfera publică românească de după prăbușirea comunismului, manualele de istorie au fost refractare la încorporarea masivă a factorului religios în narațiunea istorică românească. Logica inerției discursive a prevalat și în materie de spiritualitatea românească. Referințele la Biserica Ortodoxă sau la Biserica Unită și la rolul lor istoric în prezervarea culturii românești și în stimularea cristalizării identității
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în comunitatea de valori europeană. Anul 1998 apare astfel ca momentul critic - punctul de inflexiune - care marchează simbolic debutul procesului de reconfigurare a memoriei publice românești pe aliniamentele eticii europene a memoriei. În acest an poate fi reperată producerea unei masive prefaceri a ordinii discursive a memoriei publice românești. În avangarda reflecției istoriografice, debutul acestui moment tranzitoriu este ilustrat de publicarea provocatoarei cărți semnate de L. Boia, Istorie și mit în conștiința românească (1997), lucrare care a dat startul deconstrucției mitologice
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
are drept cadru de referință societatea umană în întregul său și nu doar națiunea sa politică. Toate aceste mutații petrecute în conținutul semantic al noțiunii de "bun cetățean" se repercutează și asupra identității sociale a indivizilor, care este supusă unei masive revizuiri. Cetățenia activă, angajamentul civic, participarea politică, raționalismul critic anti-autoritarian și responsabilitatea socială promovate de noul ethos democratic au condus ineluctabil înspre o radicală reconstrucție identitară a cărei victimă colaterală este tocmai identificarea exclusivă a individului cu statul națiune. Idealul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unde doar 21 la sută dintre respondenți au evaluat pozitiv regimul comunist. Această distribuție a datelor este dificil de explicat, pentru lămurirea ei fiind necesare investigații suplimentare și de o mai mare profunzime. Toate datele indică faptul că un procent masiv (apropiindu-se de pragul critic de 50 la sută) din populația României are atitudini pozitive față de trecutul comunist. Mai mult, sentimentele nostalgice sunt în plină evoluție. În plus față de datele prezentate sub formă tabelară, 45 la sută dintre respondenții sondajului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de "maximalismul slav", urmând ca în național-comunism elementul slav să fie gradual epurat din genetica istorică românească. Memoria istorică românească își are încorporați proprii săi rezistori structurali care îi asigură continuitatea temporală. Pe de altă parte, analiza empirică arată gradul masiv de manevrabilitate politică a trecutului, precum și intesitatea cu care memoria colectivă a fost sculptată și resculptată pentru a servi scopurilor legitimatorii. Fără să fie nici un sistem de "tradiții inventate", dar nici "icoana trecutului" în care sunt redate cu fidelitate experiențele
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
5, 1961, p. 253, cu nota: „Pusă la dispoziție de D. Șt. Emilian, unul dintre puținii oameni în viață care l-au cunoscut pe Eminescu.” Zicem cu totul întâmplător, pentru că numai dintr-o simplă curiozitate profesională am răsfoit acest tom masiv, de peste 400 pagini, reprezentând producția anuală a Societății de științe istorice și filologice din R.P.R. pe anul 1961, unde se tratează doct despre „marii poeți” Th. Neculuță, Ion Păun-Pincio, etc și unde, desigur, întreaga istorie literară este convertită la paradigma
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
1, Editorial) Z. Ornea: La numai cîteva săptămîni după apariția cărții d-lui Pericle Martinescu Odiseea editării „Poeziilor“ lui Eminescu (în primul veac de la ediția princeps, pe care, firește, am comentat-o aici), apare o altă carte, de astă dată masivă, datorată d-lui N. Georgescu intitulată Eminescu și editorii săi (în două volume). Deosebirile dintre cele două cărți sînt mari și semnificative. Dacă la dl Pericle Martinescu preocuparea aceasta era un util hoby, la dl. N. Georgescu preocuparea e de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a trecut nu se Întoarce niciodată”. Prin comparație cu cei care adoptă o atitudine de indiferență sau chiar de dispreț față de timp, alții ar vrea să-l multidimensioneze: „O furnică ce ar avea timpul necesar ar putea șterge de pe planetă masivul Mont Blanc” (Gustave Le Bon). * „Norocul Îngerilor e că nu sînt supuși nici ispitelor, nici constrîngerilor.” (Lucian Blaga) Dar, atunci , cum de au ajuns Îngeri?!... * „Mijlocul de a fi original: sinceritate absolută.” (Ch. Baudelaire) Însă sinceritatea absolută nu există decît
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Philadelphus în biblioteca sa, care face aluzie la construcția marii biblioteci din Alexandria. De fapt este o alegorie a încercărilor de extindere a bibliotecii regale de către Ludovic al XIV-lea. Pentru a amplifica impactul vizual, camerele erau decorate cu mobilă masivă de argint. Din păcate, în 1689 mobila a fost topită din ordinul regelui, pentru a suplimenta bugetul statului aflat în pericol din cauza costurilor mari ale războaielor la care lua parte Franța. Lucrarea apocrifă intitulată Les mémoires de M. le marquis
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
semantic propriu fiecărei etape a schemei. Derularea schemei confirmă sau infirmă așteptările generate de frame. Vânzătorul unui magazin de produse alimentare nu se așteaptă ca un cumpărător să inițieze conversația cu un enunț ca Aș dori o bibliotecă din lemn masiv și o oglindă rotundă pentru baie. Un funcționar aflat la punctul unde se verifică cumpărăturile și se confruntă cu factura nu are În modelul său de enunțuri predictibile produse de către cumpărător un enunț ca Primiți bonuri de masă? Primul enunț
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
colectivul, automatul, repetitivul, istoria mentalităților poate și trebuie să devină seriala și statistică. De la întâietatea acordată seriilor, deci stabilirii și tratării unor date omogene, repetate și comparabile în intervale de timp regulate, decurg două consecințe. Prima este privilegiul acordat surselor masive, reprezentative în sens larg și disponibile pe perioade lungi: de exemplu, inventarele după deces, testamentele, cataloagele de bibliotecă, arhivele judiciare etc. Cea de-a doua constă în încercarea de a articulă - după modelul braudelian al temporalităților diferite (durată lungă, conjunctură
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Mai mult, nici nu se pune problema că uneori și prea multă informatizare este dăunătoare. Din momentul conștientizării utilizatorilor de avantajele folosirii calculatoarelor, o mulțime de organizații au declanșat un imens proces de retehnologizare informațională, raportând cu satisfacție ce investiții masive au făcut în tehnica de calcul. Sunt și cazuri de informatizare datorate „modei”, fără să fie luate în seamă și riscurile acestui proces. 1.1. Scurtă istorie modernă a (in)securității informațiilortc "1.1. Scurtă istorie modernă a (in)securitĂȚii
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
organisme care se ocupă de problematica menționată, considerăm firească abordarea și la noi, cu mai multă seriozitate, a Protecției și securității informațiilor. 1.2. Particularități ale securității sistemelor informaționaletc "1.2. ParticularitĂȚi ale securitĂȚii sistemelor informaționale" Odată cu trecerea spre prelucrarea masivă a datelor cu ajutorul calculatoarelor electronice, ca urmare a volumului mare al investițiilor și a transferării „grijii” informației către sistemele electronice de calcul, s-a pus într-un alt context problema protejării noilor averi, fizice și informaționale. Totul trebuie pornit de la
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
instalarea lui (bombele logice, caii troieni ș.a.); • „loviturile” prin soft sunt insesizabile prin mijloacele obișnuite de percepție ale omului; • în final, datorită curentului sistemelor deschise, a conectării într-o mare varietate de rețele și a gestionării unor baze de date masive de către mii de persoane, măsurile de realizare a securității prin software pentru aceste sisteme gigant sunt extrem de greu de realizat. În aceste condiții, când cheltuielile sunt foarte mari, când cu mare greu se asigură o oarecare doză de încredere în
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de la Démocratie; Fukuyama publică The End of History; Conferința asupra schimbărilor climaterice, Kyoto; Samuel P. Huntington publică The Clash of Civilizations; • anii 2000: 11 septembrie 2001 - tragedia de la World Trade Center; războiul din Afganistan împotriva grupării teroriste Al Qaeda; extinderi masive UE și NATO; războiul din Irak. 8.2.Sisteme informaționale globaletc "8.2. Sisteme informaționale globale" Sistemele informaționale globale își propun să studieze interferența dintre sistemele informaționale și tendințele de globalizare mondială. Se recunoaște că mulți factori joacă un rol
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
septembrie 1982 a apărut în București o lucrare cu totul deosebită, intitulată „Bârladul odinioară și astăzi, Oameni și fapte” volumul II, în editura și sub redacția lui Romulus Boteanu, din direcție făcând parte oameni de în altă cultură. Tomul acesta masiv de 900 de pagini, poartă blazonul nobleței celor 800 de ani de la întemeierea ora șului și, pe vechile așezări, faptele de astăzi de cultură materială și spirituală ale noii societăți”...(prof. Gheorghe Ioniță, membru al Academiei Bârlădene). ...” Ca unul dintre
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Acest factor reprezintă de fapt efectele unei tranziții economice de la o economie centralizată și industrializată într-un ritm alert către o economie deschisă, caracterizată de dinamism și supusă regulilor pieței. Efectele imediate au fost individualizarea relațiilor de muncă și restructurarea masivă a sectorului industrial. Supapa excedentului de forță de muncă din zona industrială de activitate economică a reprezentat-o agricultura, de fapt agricultura de subzistență. După cum se știe prea bine, satul românesc reprezintă cea mai mare provocare a unei Românii aflate
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
2005 a fost de aproape 500.000 persoane. De asemenea, prin natura lucrurilor, un serviciu public de ocupare trebuie să aibă ca priorități grupurile dezavantajate pe piața forței de muncă și intervine în situații sociale dificile din anumite zone cu masive restructurări economice. Astfel că, o bună parte a beneficiarilor serviciilor ANOFM sunt tineri absolvenți, persoane în vârstă, persoane concediate colectiv, persoane cu nivel de instruire scăzut etc. ANOFM a dezvoltat o serie de măsuri stimulative de ocupare a acestor persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
PNAinc completează activitățile propuse pe cele cinci domenii sectoriale ale Strategiei Guvernului, de exemplu, capitolul educație, care în contextul creșterii participării școlare face referire la formele preșcolare, la prevenirea abandonului și eșecului școlar, sau capitolul muncă, ce prevede un suport masiv pentru participarea la învățământul secundar, în primul rând la cel vocațional, dar și la cel liceal, care conduce spre învățământul superior. Alte obiective ale PNAinc, elemente de noutate, neabordate prin măsurile Strategiei Guvernului, dar care sunt de o importanță majoră
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
drd. ANA SALOMEA POPOVICIU, Universitatea Emanuel Oradea Atât în dialogul cotidian, cât și în dezbaterile academice este larg acceptată teoria conform căreia civilizația contemporană se află într-un moment major de cotitură. Allen susține că asistăm la o revoluție intelectuală masivă, la fel de mare ca și aceea care a demarcat lumea modernă de cea a Evului Mediu. Temeliile lumii moderne se prăbușesc și intrăm într-o lume postmodernă (Allen, 1989, p. 2). În același sens, Willimon afirmă că „între anii 1960 și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]