12,937 matches
-
iubirii? Birgitta (Trotzig) a venit îmbrăcată în roz, cu o vestă indiană, plină de farmec. Un înger deghizat! Mi-a dăruit o floare roșie de Crăciun și o superbă carte despre Kafka, scrisă de Ernst Pawel. Am vorbit până după miezul nopții, într-o atmosferă de vrajă prietenească. Toate republicile din URSS vor să iasă din greul jug care apasă peste ele. Cum se vor desface? Prin băi de sânge? Revoluții din nou? Pe 21 decembrie, Lena Hatje, de la bancă, m-
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Am spus: sărat, și am primit două prăjituri foarte bune. În alt vis, Nana, bunica, mă sfătuia să nu mă îngrijorez de nimic; viața se îngrijește de tot. Birgitta (Trotzig) a venit la mine, am stat ca de obicei până la miezul nopții. Era frumoasă, cu o blană elegantă pe umeri, cu figură de amazoană plină de mister. I-a plăcut interviul cu Lena Rydin. Se neliniștește pentru pacea lumii, a aruncat la gunoi propunerile Uniunii Scriitorilor: „Pace fără condiții”. Apoi a
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
era frică să-l deranjez. Eram atât de fericită, ca și cum aș fi primit din nou o mare iubire în mine. Toată ziua am fost fericită. Așa va fi când El va veni în glorie într-o zi sau cândva la miezul luminos al nopții. Artur Lundkvist a murit. După ceremonia înmânării Premiului Nobel s-a dus acasă să se odihnească, a murit liniștit, în somn, exact ca René. Dușmanii lui se bucură, dar mulți îi simt deja lipsa, suferind, ca mine
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
moarte. Aici, în Suedia, ca de obicei, se organizează ajutoare și se așteaptă valuri de exilați, în primul rând familiile cu copii. Vizita Birgittei (Trotzig), care a venit cu o floare roșie, tropicală. Bucurie. Am stat împreună de la șase până la miezul nopții. Mă-ntreb: cine suntem noi în realitate, păstrând delicata „floare” a prieteniei atâția ani, „floare” care, după cum se știe, se distruge chiar prin „șifonarea” unei singure petale? E mai bine să nu mă gândesc la nimic și să iau
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
René, apoi Sven Erik Täckmark a cântat o baladă veche suedeză. Băieții lui René sunt de față, cu iubitele lor, și se simt bine că într-un fel e sărbătorită și memoria tatălui lor. S-a stat până târziu, după miezul nopții, și ultimii care au plecat, ce fericire, au fost cei care nu sosiseră primii, cu Birgitta (Trotzig), Agneta (Pleijel), Göran (Sonnevi) cu soția, Kerstin, în frunte! Am trăit (prin respirație) ore de bucurie nesperată - nu m-am simțit deloc
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ale unei acupuncturi muzicale greu de descris. Nervii mei surescitați parcă au fost neteziți de sunete cu fulgerul albastru din studiile înflăcăratului Chopin. Decembrie Este 13 decembrie, și Birgitta (Trotzig) a venit din nou la mine, stând de vorbă până la miezul nopții. S-a sunat la ușă: vecinii mei, Anders și Kristina Jorle, cu copiii lor, Maria și Andreas, îmbrăcați în alb și roșu, au venit să cânte pentru sărbătoarea Luciei, sărbătoarea luminii, oferindu-ne vin fiert și prăjituri suedeze (pepparkakor
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
S-a sunat la ușă: vecinii mei, Anders și Kristina Jorle, cu copiii lor, Maria și Andreas, îmbrăcați în alb și roșu, au venit să cânte pentru sărbătoarea Luciei, sărbătoarea luminii, oferindu-ne vin fiert și prăjituri suedeze (pepparkakor). După miezul nopții am desenat istoria dramatică a adevăratei Lucia, sfânta din Sicilia care a refuzat să fie căsătorită, i s-au scos ochii pentru nesupunere, devenind martir, sfânta orbilor. Dureri în brațe. Am exagerat în totul - am dus în brațe computerul
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
m-am ascuns și am alergat după dumneavoastră, dar erați deja plecat ! V-am văzut urcând în mașina patronului cafenelei și l-am așteptat pentru a-l ruga să mă conducă la gară, pentru a încerca să vă ajung! Era miezul nopții fără un minut, a spus el cu un surâs, dezvelindu-și dinții stricați! Te voi scuti de restul detaliilor acestei aventuri surprinzătoare. Îți voi spune numai că m-a primit în casa lui, cu multă căldură, și soția lui
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
el numai imaginar) semnalat de editor și redactorul de carte. Apoi, sub entuziasmul „găsirii cheii” (care era tot timpul în buzunarul ei!), mi-a spus că Birgitta (Trotzig), iubita noastră prietenă, spune despre mine: „Ea mă vindecă!”. Am stat până la miezul nopții. A doua zi după vizita Agnetei (Pleijel) aflu că a fost făcută profesor la Facultatea de Dramaturgie! Toată ziua am lucrat cu plăcere la traducerea poemelor Ilenei Mălăncioiu. La Lund, pentru a ține o conferință chiar în inima domului
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
acomoda cu bătrânețea. Sofi spune că în toate spitalele bărbații se masturbează, chiar și cei senili, singurul instinct vital care le mai rămâne. Sărbătoresc Paștele ortodox cu prietenii suedezi (Anders Bodegård, Agneta Pleijel cu fostul ei soț, Lars), apoi, către miezul nopții, ne ducem la biserica rusă, albastră, plină de icoane, cu preoți tineri, frumoși. Lumina rușilor e roșie, a grecilor - albă. Am oferit de băut șase sticle de vin! Am aprins toate lumânările aduse de Agneta din Ierusalim, o baie
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
care izvorăsc toate ce nu se văd încă. Am primit de la Eva (Bonnier) cartea mea de poeme Lumină către lumină, cu câteva cuvinte gentile. Birgitta (Trotzig) a venit la mine cu o floare subtilă, tropicală, și am stat împreună până la miezul nopții. Era frumoasă, îmbrăcată în verde, și într-o foarte bună dispoziție. I-am dăruit o carte veche de 125 de ani, cu povești germane, carte venind din Elveția. Am citit din poemele ei, traduse în românește de mine. În timp ce
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
numai cine știe ce înseamnă să te traduci pe tine dintr-o limbă în alta poate să înțeleagă că e un chin sfâșietor să-ți „omori” limba maternă, silind-o să intre într-o alta ca într-o coajă străină, pentru un miez exploziv de un gen ținând strict de limba de origine. E drept că Nabokov a fost ajutat și de „geniul” soției sale, Vera, evreică. La fel cum Conrad a fost ajutat mult de soția sa și chiar Cioran, de Simone
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
imagini, precum cerul dinaintea apariției unui nor. Vizita Birgittei (Trotzig), care a slăbit și șchioapătă ca lordul Byron, sprijinindu-se de un baston de la strămoși cu „măr” de argint și cu monezi misterioase incrustate pe lemnul de stejar. Stăm până la miezul nopții, la lumina celor douăsprezece lumânări din candelabre. Am vorbit, printre altele, despre cartea de poeme a unei prietene. Birgitta spunea că E.S. a lucrat prea mult textul, înlăturând toate scoriile, încât aurul orbește, trebuie făcute legături simple pentru ca poemele
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
atras gelozia celui ce nu concepea alt cap încoronat decât al lui. Birgitta (Trotzig) în vizită la mine, ducând în brațe o sticlă de muscat francez - era îmbrăcată în culorile sufletului: alb și violet! Am stat de vorbă fericite până la miezul nopții. Despre ce? Oh, dacă aș povesti despre asta ar fi o carte deja scrisă, în genul lui Proust, după cum obișnuiește Birgitta să spună. Încă o dată, sentimentul puternic că o cunosc pe Birgitta de o eternitate. 222 de ani de la
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
îmbată. Mă dor ochii de atâta frumusețe venită de peste tot. Birgitta (Trotzig) m-a invitat la restaurantul chinezesc. Era frumoasă, și pielea îi strălucea dintr-o lumină venind din interior. Apoi la mine, mâncând căpșune și bând vin până după miezul nopții. Am vorbit mult despre literatură și despre cartea mea trimisă la Bonnier. Teama mea a fost atenuată, într-un fel, de cuvintele ei bune - textul scris direct în suedeză nu poate fi considerat decât o „variantă” a limbii, o
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
fost aplaudată neobișnuit și felicitată de necunoscuții de la bar. Madeleine (Grive), șefa faimoasei reviste 90-talet, era gravidă (în ultima lună!), dar atât de curajoasă și cu cizme cu „diamante” plus burta ca un măr cosmic! Gala s-a încheiat la miezul nopții, cu un succes nebun! Li Li a recitat superb, fascinând publicul nu numai cu frumusețea lui de tânăr „împărat” chinez! Ce rămâne din toată seara care ne-a preocupat atâta, repetând tot timpul? Pentru mine, un anume curaj de
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
oare oamenii atât de oameni înainte de a le veni timpul? De dormit dormeam de acum, dar cum ne obișnuisem cu apă și pâine, cu pâine și cu apă, bucatele astea nu mai renunțau la noi. Distracția era pe gratis. La miezul nopții, după binecuvântarea pedagogului și stingerea luminii, domnii elevi de clasa a VI-a, foarte aproape de absolvire, treceau la depenatul pernelor, într-o numărătoare de tradiție la care nu se va renunța nici după mutarea internatelor pe Marte. Specialiști
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Ne bucuram că nu era nici un repetent. După masă a început să curgă lumea cu căruțele, în special populația bulgară și găgăuză. Erau pline curțile oamenilor, curtea școlii, ulițele. Muzica adusă de cumătrul Vulpe s-a auzit până târziu, dincolo de miezul nopții. Muzică era și în sufletele noastre. În anul următor am intensificat acțiunea pentru îmbogățirea muzeului școlar. Steluța a arătat femeilor foloasele creșterii viermilor de mătase și, concomitent, a deschis cursurile de igienă, sfaturi pentru tinerele mame și nu numai
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
București. La ieșirea din sala de curs, vorbele acestuia ne-au pus pe gânduri: „Aveți grijă de voi, că vremurile sunt tulburi”. În acel moment am observat că eram foarte puțini în sala de curs. În seara dinaintea cursului, după miezul nopții, am fost treziți din somn de voci puternice care cântau: „Noi suntem români, noi suntem români/ Noi suntem aici pe veci stăpâni...”. Într-o pornire inexplicabilă de entuziasm și solidaritate cu cei care cântau, am început și noi să
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de recoltare a păioaselor trebuia să fiu la Ghiduleasa, pe tarla, odată cu răsăritul soarelui. Am servit o masă îmbelșugată, cu pui la grătar și brânză de oi cu mămăligă, am stat de vorbă, am cântat și am spus bancuri. După miezul nopții, am mers să dorm pentru câteva ore într-o rezervă din spital. Abia adormisem, când, aud gălăgie pe hol . Unde-i tovarășa Țâru? Era vocea secretarei de la județ. M-am trezit speriată fără a înțelege ce căuta la ora
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
foarte aglomerată. Majoritatea celor care erau acolo doreau mici. De când lucram la țară uitasem cozile lungi pentru aprovizionarea cu alimente. Știam că la restaurante, deși prețurile erau ceva mai mari, carnea nu lipsea. Am stat multe ore, se făcuse aproape miezul nopții, lumea se retrăgea spre cazare când mult așteptații mici au fost serviți. Ospătarul ne-a cerut să-i plătim nota pe loc motivând că este foarte târziu. Am achitat nota de plată destul de pipărată și ne am repezit morți
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
am spus glume, am depănat amintiri. Uneori neamțul vorbea cu Sofia nemțește și din gesturile pe care le făcea, din inflexiunile vocii și din refuzurile ei repetate, am înțeles că o îndeamnă să-mi propună ceva. Într-un târziu, după miezul nopții, când bătrânii erau deja adormiți, m-am ridicat să plec spunându-le: Vă mulțumesc pentru ospitalitate, cred că e timpul să plec la casa mea. Atunci, Sofia mi-a spus cu vocea joasă, din care se simțea o puternică
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
în întuneric, noaptea prin ploaie, în timp ce eu încă îmi mai ștergeam lacrimile. În scurt timp, optimismul ei a pus stăpânire și pe mine. Ne-am oprit la primărie unde a făcut un ceai fierbinte și de acolo, cu trenul de la miezul nopții, am plecat spre oraș. A doua zi era sâmbătă, zi de audiențe, dar în semn de revoltă am hotărât să ne luăm două zile libere. CONGRESUL FOAMEI Anul 1989 presupunea două evenimente importante: Congresul Consiliilor Populare, la care trebuiau
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Pavel P. Filip scrie poemul "Amintirile ulmilor'' Închinat satului care păstrează "focul darului de neam, de mamă, de tată, de cer senin și libertate". Dealtfel În articolele sale, În calitate de președinte al Filialei "Comunității Românilor din Jugoslavia" introduce cititorul bănățean În miezul evenimentelor culturale și sociale din Provincie. Vasile Barbu (Uzdin) un om cât o instituție. El aduce Uzdinului nu numai faima, dar și funcția unui mic continent prin personalitatea sa vulcanică, multivalentă: Președintele Societății Literare Artistice "Tibiscus", gazetar, scriitor, poet, animator
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cu vaporul, acum fiind extinși în mai multe zone. "Araucaria" își trage numele de la indienii araucani-mapuches care consumă semințele copacului ("fructul" o minge de cca. 20-25 cm. în diametru are cca. 100-200 semințe mari, conice, de 4-5 centimetri, cu un miez foarte gustos). Am fost impresionați și eu și specialiștii de maniera insolită a chilienilor de a exploata pădurile cu atâta masă lemnoasă în jur, arborii erau mai întâi selectați de un specialist care-i și marca, respectiv pe cei mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]