11,487 matches
-
Lupoaia, este legat de această familie. Documentul mai precizează că unul din copiii lui Milco Băiașul-ctitorul bisericii din Baia de Aramă, zidită Între anii 16991703, În timpul domniei lui Constantin Brîncoveanu(1688- 1714), cu numele tot de Milco, a fost proprietar de moșie și vornic lupoian. Sub stăpînire austriacă (1718-1739), Milco Lupoianu, ajunge la mari dregătorii, fiind la 1719 ispravnic de Mehedinți, iar prin căsătoria cu Mria fiica lui Barbu Brăiloiu și cu influența cumnatului său Ștefan Brăiloiu, este numit În 1726 ispravnic
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de Mehedinți, iar prin căsătoria cu Mria fiica lui Barbu Brăiloiu și cu influența cumnatului său Ștefan Brăiloiu, este numit În 1726 ispravnic de Gorj. Numele de Lupoianul și l-a luat după numele satului Lupoaia, unde Își avea o moșie, pe care a lăsat-o În grija și moștenirea fiilor săi, Constantin ,, logofăr zavisterie ” și Toma, care la rîndul lor o vînd fraților Constantin și Nicolae Săvoiu În anul 1748. De unde și cum Milco Lupoianul, fiul lui Milco Băiașul a
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
dînd dispoziții administrației locale județului pentru ajutoarele necesare. Ceva mai mult, sentimentele lui Milco de adîncă supușenie, precum și importanța propunerilor sînt răsplătite de către domn, cu un act de danie domnească, ,,boierind” pe fiul său, tot Milco, cu o parte din moșia Lupoaia. Această moșie era Între coama dealului de apus și matca satelor Lupoița și Lupoaia, de la ,,Groapa lupilor” și pînă În rîul Motru și cu niște crivini În Zegujani.Tot cu această ocazie, printr- un hrisov domnesc ,,pentru dreptate
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
locale județului pentru ajutoarele necesare. Ceva mai mult, sentimentele lui Milco de adîncă supușenie, precum și importanța propunerilor sînt răsplătite de către domn, cu un act de danie domnească, ,,boierind” pe fiul său, tot Milco, cu o parte din moșia Lupoaia. Această moșie era Între coama dealului de apus și matca satelor Lupoița și Lupoaia, de la ,,Groapa lupilor” și pînă În rîul Motru și cu niște crivini În Zegujani.Tot cu această ocazie, printr- un hrisov domnesc ,,pentru dreptate și credincioasă slujbă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mai multe pămînturi,Petre Zgîndăr din Baia de Aramă, viitorul socru al lui Milco Băiașul. Din actul dat de Ghica Vodă lui Constantin și Nicolae Săvoiu se mai vede că acest Sava, moșul lor, În 1651 și 1658, face noi cumpărături de moșii. Acest fapt presupune că Sava primul proprietar, va fi avînd o situașie materială destul de prosperă, putînd să-și Întindă pămîntul pînă la Jirov, aproape de Strehaia. Prosperitatea cere timp, ce la el nu lipsește, fiind stabilit aici pe la 1600. Prea marea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fărîmițat, Împărțindu-se Între moștenitori. Asa, Larga și Strîmtu a revenit unor Săvoi. Floreștii și Orbeții Broștenilor pînă la Brebenari și Scrofa, a revenit Ciocazanilor, prin căsătorie cu fetele Săvoilor. Tot Ciocazanilor li s-a mai dat zestre, parte din moșia Lupoaia pe care Constantin și Nicolae Săvoiu o cumpăraseră de la Constantin și Toma, fii lui Milco Lupoianul la 1748. Parte din locuitorii satului Lupoia, Împroprietăriți cu plațuri de casă la 1864 și Întemeindu-și pe moșia ce fusese dată de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
dat zestre, parte din moșia Lupoaia pe care Constantin și Nicolae Săvoiu o cumpăraseră de la Constantin și Toma, fii lui Milco Lupoianul la 1748. Parte din locuitorii satului Lupoia, Împroprietăriți cu plațuri de casă la 1864 și Întemeindu-și pe moșia ce fusese dată de zestre Ciocazanilor, pîna astăzi se numește ,, linia Ciocazanu ”. Ciocazanii făcîndu-și gospodării În Florești, iar parte dintre ei pregătindu-se pentru profesiuni de stat, au renunțat la moșie, vînzînd-o. Moșia din Lupoaia ce le fusese dată de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
plațuri de casă la 1864 și Întemeindu-și pe moșia ce fusese dată de zestre Ciocazanilor, pîna astăzi se numește ,, linia Ciocazanu ”. Ciocazanii făcîndu-și gospodării În Florești, iar parte dintre ei pregătindu-se pentru profesiuni de stat, au renunțat la moșie, vînzînd-o. Moșia din Lupoaia ce le fusese dată de la Început de zestre, au cumpărat-o mostenitorii vechilor proprietari Săvoii. Ciocazanilor lea rămas În Lupoaia, doar cavoul ce este lîngă biserică. Lupoaia a rămas Întreagă pînă la Împroprietărirea făcută după
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
casă la 1864 și Întemeindu-și pe moșia ce fusese dată de zestre Ciocazanilor, pîna astăzi se numește ,, linia Ciocazanu ”. Ciocazanii făcîndu-și gospodării În Florești, iar parte dintre ei pregătindu-se pentru profesiuni de stat, au renunțat la moșie, vînzînd-o. Moșia din Lupoaia ce le fusese dată de la Început de zestre, au cumpărat-o mostenitorii vechilor proprietari Săvoii. Ciocazanilor lea rămas În Lupoaia, doar cavoul ce este lîngă biserică. Lupoaia a rămas Întreagă pînă la Împroprietărirea făcută după primul război
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În Lupoaia, doar cavoul ce este lîngă biserică. Lupoaia a rămas Întreagă pînă la Împroprietărirea făcută după primul război mondial, cînd o parte din ea a fost Împărțită demobilizaților, iar restul a rămas proprietarilor, pînă În 1946, cînd restul de moșie a fost Împărțită locuitorilor, iar o parte a intrat În stăpînirea statului, pe o porțiune din aceasta formîndu-se orașul Motru. Referitor la biserica din Lupoaia, legenda vorbește de frații İacob și Nicolae Săvoiu, care ar fi Început construirea bisericii pe la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
la tîrg pentru alișvelișul și trebuințele cf vor avea și ceea ce să cuvine a să lua de la neguțătorii ce vor Întinde prăvălii cu mărfuri În tîrg pentru chiria locului, precum să obișnuiește și la alte tîrguri ce să fac pe moșii stăine, și strîngîndu- se dă mai sus cu naht să fie pentru cheltuiala ce ar avea trebuință Biserica a nu fii lipsită. Pentru care și Dvs ispravnicilor dă județ, fiind dă această Înștiințați, să dați În știre tuturor neguțătorilor pămînteni
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Bisericii, din jos de linia Urdărarilor. Veniturile aduse din chirii, taxe de vînzări, cumpărări de vite, trebuie să fi fost destul de mari, motiv ce a determinat pe proprietari să facă investiții și amenajeri ce au depășit obișnuitul bîlciurilor. Din capul moșiei, lîngă șosea, au rezervat 3 hectare de teren pentru tîrgul de vite ce ținea o săptămînă, venind la acesta, cumpărători și vînzători de la zeci de kilometri și chiar de peste granițe. S-a amenajat mai În luncă, o stradă cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
tablă tegola. Biserica are formă de cruce și are trei turle (anexa 4). Proiect Euro-Strategie, Euro-Administrație, Euro- Cetățeni, Consiliul Județean Gorj 2011. CAPİTOLUL III COMUNA CĂTUNELE ÎN EPOCA MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ Locuitorii satului Lupoaia, au fost la Început clăcași pe moșia proprietarilor. Nu au avut nici case În adevăratul sens al cuvîntului, nici pămînt de muncă, decăt brațele lor de muncă puse la dispoziția treburilor boierești. Fiind legați de interesele proprietarului micile lor așezări, erau În preajma conacului boieresc. Cula din Lupoaia
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fii Încercat să năzuiască spre o cît mai mică libertate. Acești, preacredincioși intereselor boierești, cunoscuți sub numele de ispravnici și logofeți de curte, făceau totul ca să intre În grațiile și sub pielea stăpînului. Grijulii, mai mult decît boierul pentru treburile moșiei, nu atît din devotament pentru acesta, cît mai ales din interes pentru ei. În fiecare primăvară, se făceau contracte de Învoieli Între țărani și proprietar, la care proprietarul nu lua parte niciodată. Logofătul moșiei și isprăvniceii, conduceau lucrările de Învoială
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mai mult decît boierul pentru treburile moșiei, nu atît din devotament pentru acesta, cît mai ales din interes pentru ei. În fiecare primăvară, se făceau contracte de Învoieli Între țărani și proprietar, la care proprietarul nu lua parte niciodată. Logofătul moșiei și isprăvniceii, conduceau lucrările de Învoială, după bunul lor plac. Aici se fixau dijmele. Dacă cineva nu putea să satisfacă obligațiile Învoielii, i se luau vitele de la pășune, se Încideau la curtea boierească, plătind apoi datoriile cu vîrf și Îndesat
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
familiei MÎnăstireanu ( cam 600 de pogoane ). După Însemnările făcute pe cărțile bisericești și după alte Însemnări venirea lor aici se petrece pe la 1750- 1760. Cele 600 de pogoane se Întindeau din apa Motrului pînă În culmea Lupoii. Din cauza proastei administrări moșia a fost pierdută cu timpul. Ultimele 50 de pogoane erau naționalizate În 1948. O altă moșie, Benguleasa, a fost cumpărată de M.C.Săvoiu din Lupoaia. A fost expropiată după primul război mondial și Împroprietăriți oamenii din Lupoaia, Valea MÎnăstirii. Lui
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
venirea lor aici se petrece pe la 1750- 1760. Cele 600 de pogoane se Întindeau din apa Motrului pînă În culmea Lupoii. Din cauza proastei administrări moșia a fost pierdută cu timpul. Ultimele 50 de pogoane erau naționalizate În 1948. O altă moșie, Benguleasa, a fost cumpărată de M.C.Săvoiu din Lupoaia. A fost expropiată după primul război mondial și Împroprietăriți oamenii din Lupoaia, Valea MÎnăstirii. Lui M.C.Săvoiu i-au rămas casele, via și cîteva pogoane În jur, pe care ulterior le-
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
sentimente de adâncă dragoste și prețuire pentru limba română, creația poporului de-a lungul existenței sale istorice. Ea este „foc ce arde”, „numai cântec”, „graiul pâinii”, „doina darurilor noastre”, „o comoară în adâncuri înfundată”, „un șirag de piatră rară pe moșie revărsată”. Îndemnul autorului ca și în testamentul văcăreștean, este acela de a păstra și îmbogăți limba noastră națională. „Vorbiți, scrieți românește, pentru Dumnezeu”. Toate popoarele și-au ales dintre gloriile panteonului lor național pe acela care le reprezintă mai bine
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Dacă în 1939 I. nu ajunge să publice (ori să ducă la capăt) romanul Blestemul medieval (din care un fragment apare în presă), după 1950 va publica o duzină de narațiuni, cele mai multe de inspirație istorică. În Mărgelele de plumb (1951), Moșia oamenilor slobozi (1951), Niculai Călărașul (1953), Mitruț al Joldii (I-II, 1953-1954), Vijelie-n sus pe Jii (1954), Zile învolburate (1954), Marșul miresei (1955), Romanțe de dragoste (1957), Măria sa Țara. Din vremea lui Vlad Țepeș (1960), Agurida, „povestire eroică” (1962
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
Comediile Alt om de Étienne Rey și Prin viile Domnului de Robert de Flers și F. de Croisset s-au jucat, în versiunea meșterită de I., la Teatrul Național din Chișinău. SCRIERI: Isvoade, București, 1943; Mărgelele de plumb, București, 1951; Moșia oamenilor slobozi, București, 1951; Brigada mixtă, București, 1953; Niculai Călărașul, București, 1953; Mitruț al Joldii, I-II, București, 1953-1954; Vijelie-n sus pe Jii, București, 1954; Zile învolburate, București, 1954; Marșul miresei, București, 1955; Romanțe de dragoste, București, 1957; Măria sa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
1962; Dosarul lui Ion Măruntu, București, 1962; Vântoasa, București, 1964. Traduceri: N.V. Gogol, Taras Bulba, pref. Cezar Petrescu, București, 1952; G. Bașirov, Onoarea, pref. trad., București, 1952 (în colaborare cu N. Cerna). Repere bibliografice: Arghezi, Scrieri, XXVII, 344-346; Silvian Iosifescu, „Moșia oamenilor slobozi”, CNT, 1951, 23; Al. Săndulescu, „Mitruț al Joldii”, CNT, 1953, 36; Al. Căprariu, „Romanțe de dragoste”, TR, 1957, 33; Mihail Petroveanu, „Romanțe de dragoste”, GL, 1957, 37; Dan Grigorescu, Romanul istoric și actualitatea, LCF, 1963, 17; Virgil Ardeleanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
cu iscusința ta, știu că ai s-o duci bine. Un lucru numai am să-ți spui: Vezi tu muntele acela de colo, să nu te ducă păcatele să vânezi p-acolo, că este nevoie de cap. Acel munte este moșia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop: și cine calcă pe moșia lui, nu scapă nepedepsit." (Petre Ispirescu, Aleodor Împărat) (c) " Nimeni n-a băgat de seamă că tocmai pe fundul vasului în care s-a spălat carnea, între crăpătura doagelor, au rămas două bucățele
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o duci bine. Un lucru numai am să-ți spui: Vezi tu muntele acela de colo, să nu te ducă păcatele să vânezi p-acolo, că este nevoie de cap. Acel munte este moșia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop: și cine calcă pe moșia lui, nu scapă nepedepsit." (Petre Ispirescu, Aleodor Împărat) (c) " Nimeni n-a băgat de seamă că tocmai pe fundul vasului în care s-a spălat carnea, între crăpătura doagelor, au rămas două bucățele din creierii mielușeilor. Când apoi slujnica împăratului
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din codru) Raporturi sintactice Precizați raporturile sintactice reperabile în textele de mai jos și mărcile acestor raporturi: (a) "Mulțumesc lui Dumnezeu că ajunsei să mai văz om de pe tărâmul nostru. Cum ai ajuns aice, frate, îl întrebă ea; aici este moșia a trei frați zmei, care ne-a răpit de la părinții noștri, și suntem trei surori și fete de împărat de pe tărâmul de unde ești tu. Atunci el povesti în scurt toată istoria cu merele, cum a rănit pe hoț și cum
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
5. Pronumele prezentarea celor zece tipuri de pronume (și adjective pronominale, acolo unde este cazul); exemplificarea a cinci funcții sintactice pe care le poate îndeplini pronumele Testul nr. 20 1. Se dă textul: "Atunci Aleodor întinse cuprinsul său și pe moșia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop, luă de soție pe fata lui Verdeș împărat și se întoarse la împărăția lui. Când îl văzură gloatele venind teafăr, alături de o soțioară de-i râdea și stelele de frumoasă, îl primiră cu bucurie; și urcându-se din
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]