KorAP: Find »[drukola/base=pricepe & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...425 426 427 ...515 >

12,874 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332

femeie cumsecade; ia să încerce cineva să-i propună o josnicie și o să vadă el atunci! Dar în fața acestei lumi... mizerabile se închină! Nu numai de Belokonskaia vorbesc: bătrânica-i ticăloasă, are un caracter mizerabil, dar e deșteaptă și se pricepe să-i țină pe toți în frâu. O, ce josnicie! Și-i caraghios: întotdeauna am fost oameni de condiție mijlocie, de cea mai mijlocie dintre condiții, iar acum ce i-a apucat? La ce bun vor să intre în protipendadă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
expresie urâtă! Mi se pare că mâine ai intenția să vorbești tot cu asemenea cuvinte. Ajuns acasă, caută cât mai multe în vocabularul dumitale, etalează-le și o să vezi ce efect vor avea! Păcat că, după cât mi se pare, te pricepi să intri frumos; unde ai învățat? Vei fi în stare să iei și să bei cuviincios o ceașcă de ceai, când toți se vor uita expres la dumneata? Cred că o să fiu în stare. — Păcat; mi-ai oferi un prilej

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
putea dăuna lui cu ceva...) Iar prințul ajunse în cele din urmă atât de indispus, încât peste două ore, când veni la el cineva trimis de Kolea cu știrea despre boala tatălui acestuia, el nu putu, în primele momente, nici măcar pricepe despre ce-i vorba. Însă tot acest eveniment îl făcu să-și revină, pentru că îi abătu gândurile în altă parte. Aproape tot restul zilei și-l petrecu la Nina Alexandrovna (unde, firește, fusese transportat bolnavul). Nu fu aproape de nici un folos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
teamă într-o societate aleasă. Era bine făcut, deși părea întrucâtva respingător, avea vreo treizeci și opt de ani, se îmbrăca ireproșabil, provenea dintr-o familie germană cât se poate de burgheză, dar și cât se poate de onorabilă; se pricepea să profite de diferite prilejuri pentru a-și asigura protecția unor oameni sus-puși și a se menține în grațiile acestora. Demult, tradusese din nemțește o operă importantă a unui important poet german, se pricepuse să dedice în versuri traducerea sa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
cât se poate de onorabilă; se pricepea să profite de diferite prilejuri pentru a-și asigura protecția unor oameni sus-puși și a se menține în grațiile acestora. Demult, tradusese din nemțește o operă importantă a unui important poet german, se pricepuse să dedice în versuri traducerea sa, știa să se laude cu prietenia unui poet rus celebru, dar decedat (există o întreagă tagmă de scriitori cărora le place extrem de mult să-și atribuie în presă prietenia cu scriitori mari, dar decedați

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
străinătate. Nu știu cum se face că ai noștri nu rezistă, dacă cedează acestor inși... descurcăreți... mai ales în străinătate... — Cred că astea ni se trag de la... oboseala noastră, bolborosi competent bătrânelul. Și au o manieră de a predica... elegantă, originală... se pricep și să te sperie. Și pe mine, la Viena, în opt sute treizeci și doi, m-au speriat, credeți-mă, dar nu am cedat și am dat bir cu fugiții, ha-ha! — Am auzit că atunci, domnul meu, nu de iezuiți ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
saturație, aici ați greșit! Nu numai din sete, ci chiar dintr-un fel de ardere, dintr-o sete arzătoare!... Și... să nu credeți că motivele sunt atât de neînsemnate, încât putem râde de ele; scuzați-mă, dar trebuie să ne pricepem să presimțim! Ai noștri, de îndată ce ajung la liman, de îndată ce se încredințează că acesta este limanul, se bucură atât de mult de el, încât ajung imediat până-n pânzele albe. De unde vine asta? Vă mirați de Pavlișcev, puneți totul pe seama nebuniei sau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
unele chiar de jenă) și se mirau de ieșirea lui, atât de surprinzătoare în comparație cu reținerea și chiar cu timiditatea lui dintotdeauna, cu tactul lui rar și deosebit în anumite cazuri și cu simțul lui instinctiv al bunei-cuviințe superioare. Nu puteau pricepe de ce s-a întâmplat așa, fiind clar că nu spusele despre Pavlișcev fuseseră cauza. Din colțul lor, doamnele îl priveau ca pe un smintit, iar Belokonskaia avea să mărturisească ulterior că “încă un minut și ar fi vrut s-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
despre o puzderie e vorba, ci despre un material viu! N-are rost să ne jenăm nici de faptul că suntem caraghioși, nu-i așa? Căci într-adevăr așa e: suntem caraghioși, ușuratici, cu apucături rele, ne plictisim, nu ne pricepem să privim, nu ne pricepem să înțelegem, cu toții suntem doar așa, și eu, și dumneavoastră, și ei! Doar nu vă jignește faptul că vă spun în față că sunteți caraghioși? Și, dacă așa stau lucrurile, nu sunteți un material? Știți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
ci despre un material viu! N-are rost să ne jenăm nici de faptul că suntem caraghioși, nu-i așa? Căci într-adevăr așa e: suntem caraghioși, ușuratici, cu apucături rele, ne plictisim, nu ne pricepem să privim, nu ne pricepem să înțelegem, cu toții suntem doar așa, și eu, și dumneavoastră, și ei! Doar nu vă jignește faptul că vă spun în față că sunteți caraghioși? Și, dacă așa stau lucrurile, nu sunteți un material? Știți dumneavoastră, după părerea mea uneori

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
dintr-odată, doar n-o să începem chiar cu desăvârșirea! Ca să atingi desăvârșirea, e nevoie mai întâi să nu înțelegi multe! Iar dacă înțelegem prea repede, s-ar putea să nu înțelegem bine. Asta v-o spun dumneavoastră, pentru că v-ați priceput să înțelegeți atât de multe și... să nu înțelegeți. Acum nu-mi mai e frică pentru dumneavoastră; nu-i așa că nu vă supără faptul că aceste cuvinte vi le spune un băiețandru ca mine? Râdeți, Ivan Petrovici. Credeți că pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
sunt în stare să fiu fericit? Știți, nu înțeleg cum poate trece cineva pe lângă un copac și să nu fie fericit că îl vede? Să vorbești cu un om și să nu fii fericit că îl iubești? O, nu mă pricep să exprim... dar câte lucruri minunate nu se pot întâlni la fiecare pas, lucruri pe care și omul cel mai decăzut le-ar găsi minunate? Priviți un copil, priviți aurora dumnezeiască, priviți cum crește iarba, priviți ochii care vă cercetează

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
dacă au rămas cu buzele umflate sau au triumfat; Ganecika a rămas, firește, cu buzele umflate; n-a înțeles nimic și s-a făcut roșu la față ca racul (are câteodată o expresie uimitoare a feței!), dar Varvara Ardalionovna a priceput, se pare, că trebuie s-o șteargă cât mai iute, că și-așa e prea destul din partea Aglaiei Ivanovna, așa că a plecat, târându-și fratele după ea. E mai inteligentă decât el și sunt sigur că acum jubilează. Cât despre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
preferans“, „morarii“, „whist“, „atuurile mele“, jucau toate jocurile, iar cărțile apăruseră de-abia în ultimul timp, după revenirea de la Pavlovsk la Petersburg, pentru că Nastasia Filippovna se jeluia mereu că se plictisește, că Rogojin stă seara întreagă, tace și nu se pricepe să întrețină o conversație; din pricina aceasta plângea deseori; și deodată, chiar în a doua seară, Rogojin a scos din buzunar un pachet de cărți de joc; Nastasia Filippovna a izbucnit în râs și au început să joace. Prințul întrebă unde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
foarte bine cunoscută istoria ultimelor pasiuni ale Aglaiei Ivanovna. Biata Lizaveta Prokofievna ar fi vrut tare mult să se întoarcă în Rusia și, după mărturia lui Evgheni Pavlovici, critica veninos și părtinitor tot ce vedea în străinătate: „Nicăieri nu se pricep să coacă pâinea ca lumea, iarna îngheață precum șoarecii în pivniță, spuse ea. Măcar aici am plâns rusește soarta nenorocitului ăsta“, adăugă ea, arătând cu emoție spre prinț, care n-o mai cunoștea deloc. „De-ajuns cu entuziasmul, e timpul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919

de bănuială, membrii acestui comitet și-a arătat nemulțumirea față de Excelența sa d. Tache Giani. Nu înțelegem în adevăr această suficiență din partea unor oameni cari nici sunt competenți să se amestece în resortul justiției, nici au măcar capacitatea comună de-a pricepe că acele arestări în vânt se datoresc pur și simplu inepției fenomenale a prefectului de poliție, d. Radu Mihai. Acest model de agent polițienesc a fost prevenit, ca publicul întreg, că are să se comită un atentat. Publicul, cum e ironic

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
după domnie n-aveau altă grijă decât a știrbi din drepturile politice ale boierilor. Exploatatori și exploatați? Stăpâni și robi? Boieri și romîni? Concedeți că, dacă ar fi voit chiar să esploateze, după cele de mai sus nu se prea pricepeau la aceasta; dac' ar fi voit să stăpânească, nu s-ar fi dezbrăcat de buna lor voie de drepturile lor, și dac' ar fi voit să nu fie români, n-ar fi putut să fie altceva decât români. Ceea ce e

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
recâștige timpul pierdut spre a se pune în nivel cu civilizația secolului se ivesc pe tot momentul necesități nouă pe cari prevederea guvernanților nu le-a putut prevedea. Adăogând la aceasta fluctuațiile politice, desele schimbări de guvern, lesne se va pricepe cum o măsură excepțională devine aproape normală și cum nu se poate pune o limită prea strâmtă facultății de a preântâmpina niște cheltuieli neprevăzute cu resurse extraordinare. În acest sens tabloul aci anexat sub nr. 3 prezintă și un interes

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
izbește în acel interes și-i ucide sâmburele vital, de-o zice da, [î ]și poate vedea în liniște de treabă. Nu putem aștepta însă de la oameni - și oameni suntem toți - ca, pentru un interes general care nu poate fi priceput decât prin reflecție, să-și pună zilnic în pericol existența lor și a copiilor lor, ca aciia cari n-au nimic de pierdut. Abia o {EminescuOpXII 76} avere foarte întemeiată, care nu poate atârna în nici un chip de iubirea sau

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
civilizația ce lipsea. Astăzi acele datini s-au stins în mare parte, iar în loc a rămas golul sufletesc, mai amar și mai greu de suportat decât chiar sărăcia. Neavând nimic de sperat de la aliații străinilor, pe cari nu-i mai pricepe, poporul nostru se abrutizează prin băuturi și e cuprins de fatalismul raselor condamnate la nefericire. Înainte, mereu înainte Americă a Orientului! E drept că dinaintea vaporului regelui Stroussberg pier codri și se stinge un neam întreg... dar ce vă pasă

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
în centrul Imperiului, nici măcar în capitala Saxoniei, ci într-un oraș comercial, maniera adoptată de "Romînul " și de foile liberale nu dovedește decât superficialitatea cu care oameni cu patru clase primare și un curs de violoncel sunt în stare a pricepe o cestiune. În alte țări asemenea oameni speciali nu se însărcinează cu conducerea unor afaceri de sute de milioane. Asta e tot. Acolo e necesar să se prezinte garanții mai serioase de cunoștințe. {EminescuOpXII 99} Sentința Curții recunoaște în mod

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
și din Cambridge au trebuit să fie plătite în măsuri de grâu de-o calitate hotărâtă. Oameni eminenți, {EminescuOpXII 102} precum cancelarul Burleigh și secretarul de stat Smith, luară inițiativa acestui act de prevedere, pentru că, luminați prin esperiența contimporană, ei pricepură că banul reprezenta mult mai imperfect decât grâul o sumă fixă de obiecte de consumațiune când e vorba de-o serie indefinită de ani. Era în toiul perturbațiunii produse prin mina de argint de la Potosi. Legea datează din anul 1576

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
vorbim pentru fostul colonel de vânători. Ne-am feri chiar de-a-i pronunța porecla, pentru că o sumă de oameni cumsecade suportă fără vină inconvenientul de-a avea aceeași poreclă. Apoi acest domn nu ar fi nici în stare să ne priceapă. Cât de departe este de a ști izolarea și retragerea ce i se cuvine ne-a dovedit o scrisoare publicată de d-sa în "Romînia liberă", prin care se punea la dispoziție un om ce-l calomniase, cum pretindea. Ei

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
internaționale care amenință siguritatea tronurilor și prosperitatea națiunilor. Iată dar cum "organizarea socială", cuvântul pe care l-a lăsat să cază d. Carp, are însămnătate și pentru poziția României ca stat. Am dori să știm în adevăr în ce mod pricepe d-sa această organizare socială și daca nu cumva e victima iluziei că cu Cariagdii, Caradale și Costinești, cu cumularzi, vânători de sinecure, de directorate de bănci și de diurne, s-ar putea inaugura o reformă socială. Nouă ni se

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
de încleștare reciprocă a mișcărilor și a dialogului, totuși serile sunt puțin vizitate, stalurile și lojile în mare parte goale. Acesta e un semn că publicul capitalei, chiar cel poreclit ca civilizat, nu a ajuns a fi capabil de-a pricepe arta adevărată, precum e incapabil de-a înțelege adevărul în genere. În astă-seară trupa italiană va reprezenta pe Maria Stuart, tragedie în 5 acte de Friederich Schiller. La început d-na Pezzana-Gualtieri va declama o poezie de ocazie intitulată: Un

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]