13,121 matches
-
foarte mare, care este anual, pentru legalizarea marijuanei. Apoi, vom avea protestele noastre mari pe 15 mai. Aici, in Sao Paulo, avem o responsabilitate foarte mare, pentru că primul meci al Cupei se va juca aici, așa că noi vom dă tonul protestelor. Mă aștept la proteste foarte mari și mă aștept și la represiune foarte puternică. Pentru că situația actualei conduceri politice depinde de rezultatele Cupei. Uite, eu sunt aproape sigur că Brazilia va câștiga Cupă, prin orice mijloace posibile. Pentru că în octombrie
„74 de comunități urmează să fie evacuate din cauza Cupei Mondiale” () [Corola-website/Science/295764_a_297093]
-
anual, pentru legalizarea marijuanei. Apoi, vom avea protestele noastre mari pe 15 mai. Aici, in Sao Paulo, avem o responsabilitate foarte mare, pentru că primul meci al Cupei se va juca aici, așa că noi vom dă tonul protestelor. Mă aștept la proteste foarte mari și mă aștept și la represiune foarte puternică. Pentru că situația actualei conduceri politice depinde de rezultatele Cupei. Uite, eu sunt aproape sigur că Brazilia va câștiga Cupă, prin orice mijloace posibile. Pentru că în octombrie sunt alegeri. Gândește-te
„74 de comunități urmează să fie evacuate din cauza Cupei Mondiale” () [Corola-website/Science/295764_a_297093]
-
la represiune foarte puternică. Pentru că situația actualei conduceri politice depinde de rezultatele Cupei. Uite, eu sunt aproape sigur că Brazilia va câștiga Cupă, prin orice mijloace posibile. Pentru că în octombrie sunt alegeri. Gândește-te că deja guvernul se confruntă cu protestele din partea populației, imaginează-ți ce se întâmplă dacă va mai fi și echipa națională eliminată. O ultimă întrebare, inclusiv că o curiozitate personală: te vei uită la meciurile Cupei Mondiale? Probabil că da, adică eu ador fotbalul. Sigur că fotbalul
„74 de comunități urmează să fie evacuate din cauza Cupei Mondiale” () [Corola-website/Science/295764_a_297093]
-
realitatea braziliană. De-asta eu nici nu țin cu Brazilia, țin mai degrabă cu echipa Uruguayului, care e mult mai apropiată de cetățeni. Dar sigur că o să mă uit la meciuri. Sigur, în timpul meciurilor Braziliei o să fiu pe străzi la proteste, și dacă nu voi fi arestat o să mă uit la celelalte meciuri. Interviu realizat de David Schwartz [1] Comites Populares de la Copa - comitete populare care s-au format în toate orașele braziliene gazde ale Cupei Mondiale din 2014, ca mișcări
„74 de comunități urmează să fie evacuate din cauza Cupei Mondiale” () [Corola-website/Science/295764_a_297093]
-
mișcări de presiune pentru respectarea drepturilor locuitorilor, încălcate de acțiunile și proiectele de gentrificare legate de Cupă. [2] Cupă a câștigătoarelor tuturor campionatelor continentale ale echipelor naționale, desfășurată în iunie 2013 în Brazilia. Cu ocazia evenimentului respectiv au început primele proteste publice de amploare împotriva Cupei Mondiale din 2014. [3] Federația Internațională de Fotbal Asociație, organizatoarea Cupei Mondiale. [4] Romario de Souza Faria, unul dintre cei mai importanți fotbaliști din istoria Braziliei, golgeterul echipei care a câștigat Cupă Mondială în 1994
„74 de comunități urmează să fie evacuate din cauza Cupei Mondiale” () [Corola-website/Science/295764_a_297093]
-
Communication, companie de P.R. și comunicare, cu evidente interese de business în zonă. În perioada 2006-2007 am lucrat și eu, ca parte din O. G., în zona Rahova-Uranus, participând la spectacole de teatru comunitar, dezbateri publice, anchete sociologice, acțiuni de protest public și medierea relațiilor dintre locuitori și autorități, pe probleme punctuale, de la evacuări la lipsa actelor și obținerea ajutoarelor sociale. Cartierul Rahova-Uranus - context geografic, istoric, social Perimetrul Rahova-Uranus-Sabinelor este populat de clădiri vechi, majoritatea din secolul XIX, începutul secolului XX
Evacuați, artiști și agenți ai gentrificării: Proiectele din Rahova-Uranus / Interviu cu Cristina Eremia () [Corola-website/Science/295760_a_297089]
-
au anumite drepturi despre care nu aveau cunoștințe. Asta a fost primul pas. Apoi, cu ajutorul artiștilor, comunitatea a înțeles ce înseamnă să fim cu adevarat solidari, să protestam prin mijloace artistice, să concepem și să confecționam bannere cu mesaje de protest, să ne organizăm în vederea unui miting la primăria de sector în care să ne cerem drepturile. Tot împreună cu artiștii, situația disperată a evacuaților a fost făcută cunoscută prin intermediul jurnaliștilor și reporterilor TV. În final, prin masă de dialog organizată cu
Evacuați, artiști și agenți ai gentrificării: Proiectele din Rahova-Uranus / Interviu cu Cristina Eremia () [Corola-website/Science/295760_a_297089]
-
pentru că, de fapt, noi toți nu luptăm numai pentru drepturile noastre, ci în primul rând avem în vedere viitorul copiilor noștri. Am convingerea că cel puțin comunitatea noastră a înțeles importanța de a fi împreună, solidari, la viitoarele mișcări de protest. Nu cred că autoritățile sunt sensibile la protestul mesajului artistic, ei nu pot înțelege decât la presiunea străzii! Numai atunci când vom fi suficient de mulți, autoritățile vor fi mai receptive și vor accepta dialogul (așa cum s-a întâmplat în cazul
Evacuați, artiști și agenți ai gentrificării: Proiectele din Rahova-Uranus / Interviu cu Cristina Eremia () [Corola-website/Science/295760_a_297089]
-
pentru drepturile noastre, ci în primul rând avem în vedere viitorul copiilor noștri. Am convingerea că cel puțin comunitatea noastră a înțeles importanța de a fi împreună, solidari, la viitoarele mișcări de protest. Nu cred că autoritățile sunt sensibile la protestul mesajului artistic, ei nu pot înțelege decât la presiunea străzii! Numai atunci când vom fi suficient de mulți, autoritățile vor fi mai receptive și vor accepta dialogul (așa cum s-a întâmplat în cazul evacuării lui Cami). [1] Acesta a fost cazul
Evacuați, artiști și agenți ai gentrificării: Proiectele din Rahova-Uranus / Interviu cu Cristina Eremia () [Corola-website/Science/295760_a_297089]
-
statului represiv și acțiunile militante de desegregare puteți citi în interviul cu Enikő Vincze, activistă și autorare a unor studii consistente despre fenomenul ghetoizării de la Pată Rât și alte zone din România (Mihaela Michailov). V-ați implicat extrem de activ în protestele împotriva mutării familiilor care locuiau pe strada Coastei la groapa de gunoi de la Pată Rât. Puteți să-mi vorbiți puțin despre istoria acestor proteste și despre relevanță lor politică? Personal, am învățat să articulez în practică critică sistemului represiv față de
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
de la Pată Rât și alte zone din România (Mihaela Michailov). V-ați implicat extrem de activ în protestele împotriva mutării familiilor care locuiau pe strada Coastei la groapa de gunoi de la Pată Rât. Puteți să-mi vorbiți puțin despre istoria acestor proteste și despre relevanță lor politică? Personal, am învățat să articulez în practică critică sistemului represiv față de oamenii sărăciți de către el însuși, prin protestele cu care ne-am împotrivit în orașul Cluj evacuărilor forțate. Am militat pentru drepturi locative și pentru
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
strada Coastei la groapa de gunoi de la Pată Rât. Puteți să-mi vorbiți puțin despre istoria acestor proteste și despre relevanță lor politică? Personal, am învățat să articulez în practică critică sistemului represiv față de oamenii sărăciți de către el însuși, prin protestele cu care ne-am împotrivit în orașul Cluj evacuărilor forțate. Am militat pentru drepturi locative și pentru desegregare. Doresc să accentuez: participarea mea la acest proces a devenit posibilă în compania Cristinei Rât și a lui Adi Dohotaru. Primul protest
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
protestele cu care ne-am împotrivit în orașul Cluj evacuărilor forțate. Am militat pentru drepturi locative și pentru desegregare. Doresc să accentuez: participarea mea la acest proces a devenit posibilă în compania Cristinei Rât și a lui Adi Dohotaru. Primul protest - Sunt rom și vreau să trăiesc în demnitate[1] - a venit, din păcate, după evacuarea forțată din decembrie 2010, în ianuarie 2011, si a atras atenția asupra celor întâmplate prin accentul pus pe lezarea demnității umane, în urma relocării în preajma rampei
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
de azi. A doua comemorare a evacuării - <b>Romii alungați la margini </b>- <b>Și noi aparținem orașului<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%205/Eniko%20interviu%20final commEV.doc# ftn3"><b>[3]</b></a></b> -,<i> </i>prin protestul din fața primăriei, organizat împreună cu Amnesty Internațional și European Romă Rights Center - a preluat simbolic, prin imaginile proiectate pe clădire, puterea administrativă timp de 10 minute, în favoarea zonei Pată Rât. Linda Greta din comunitatea Coastei, care anul acesta a primit premiul
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
de la evacuări ne-am retras în spațiul caselor modulare, trimițând mesajul <b>„SOS! Scoateți-ne din Pată Rât”</b><i>, </i>care, datorită imaginii capturate printr-o drona, a putut să se fixeze în imaginarul orașului. În perioadele dintre aceste proteste, am participat la articularea și facilitarea câtorva acțiuni protestataro-culturale, derulate cu ocazia unor evenimente internaționalizate, cum ar fi ziua mediului (în care am manifestat împotriva rasismului de mediu<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%205/Eniko%20interviu%20final commEV
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
unitate de economie socială care solicită sprijinul autorităților locale pentru a crea locuri de muncă pentru membrii comunității, pentru a genera venituri din care ei pot organiza activități comunitare, si pentru a prestă servicii utile locuitorilor din Cluj. Toate aceste proteste laolaltă, și modul în care ele au construit mesajele au urmărit, si cred că au reușit, să transforme o problemă neglijată/uitată de autoritățile locale (situația comunităților marginalizate din Pată Rât și contribuția directă a primăriei la crearea acestei situații
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
the very people it impoverishes. The way I managed this was by protesting the forced evictions în Cluj. We militated for housing rights and desegregation. My involvement în this process was facilitated by Cristina Rât and Adi Dohotaru. The first protest - I am Romă and I want to live a dignified life[1] - took place în January 2011, after the forced evictions of December 2010, and raised awareness about what hâd happened by emphasizing the injustice of relocating people to the
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
of the administration which was meant to benefit the people of Pată Rât. Linda Greta, from the Coastei Street community, who received the award for civic activism from the “Români Women’s Gală”, was an important part of organizing the protest. When we marked three years since the eviction, we withdrew into the confines of the container-houses and sent the message “SOS! Get uș ouț of Pată Rât!”, which became a landmark of the city’s imagery due to an aerial
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
din 1990 cunoscute sub numele de „mineriadă”. În zilele respective, poliția, secondată de mineri și muncitori, dar și de cadre ale serviciilor de securitate, a comis o serie de acte violente și represive împotriva cetățenilor Bucureștiului, folosind ca pretext reprimarea protestelor anti-FSN din Piața Universității. Țintele predilecte ale violențelor, instrumentate de poliție și serviciile secrete, au fost studenții (văzuți ca principali opozanți ai regimului Iliescu) și grupuri de romi din centru și din cartierele mărginașe (Rahova, Ferentari, Colentina). Au fost de
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
zero, în spate la arhitectură, și lângă Poliția Capitalei, unde stătea prietena mea, pe care a trebuit să mă duc să o liniștesc. Trecând de acest șoc care a funcționat, Iliescu și toată camarila atinge scopul inițial, dar dincolo de liniștirea protestelor, ceea ce lipsea atunci era o voce coerentă; exista o plajă atât de mare de revendicări în fenomenul Pieții Universității, încât, din felul în care percepeam eu lucrurile, la momentul respectiv nu mă puteam ralia niciuneia dintre aceste cauze. Mai ales
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
sorții într-o masă critică, care să facă posibilă schimbarea de paradigmă. Revenind la oile noastre, ceea ce facem noi, aici, la nivel local sunt doar niște mici răscoale, nimic mai mult. În lipsa unei conștiințe civice și a unei tradiții a protestului, noi neavând nici un 1956, nici o primăvară de la Praga la București, și nici o mișcare sindicală cum a fost SOLIDARNOSC, nu văd ce se poate face. David: În același timp, au existat și la noi exemple de revolte țărănești și muncitorești, de la
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
mișcare sindicală cum a fost SOLIDARNOSC, nu văd ce se poate face. David: În același timp, au existat și la noi exemple de revolte țărănești și muncitorești, de la 1907, cu toată componenta antiprogresistă care trebuie adresată, până la numeroasele greve și proteste muncitorești, de la Brașov 1919, la Lupeni 1929, Grivița 1933, Petrila 1942, apoi în perioada postbelică - greva de la Lupeni, cea de la Motru, Brașovul. Dar ce cred că lipsește într-adevăr este solidarizarea intelectualilor cu aceste mișcări de protest și asta este
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
numeroasele greve și proteste muncitorești, de la Brașov 1919, la Lupeni 1929, Grivița 1933, Petrila 1942, apoi în perioada postbelică - greva de la Lupeni, cea de la Motru, Brașovul. Dar ce cred că lipsește într-adevăr este solidarizarea intelectualilor cu aceste mișcări de protest și asta este componenta cu adevărat dezastruoasă. Inclusiv pericolul derapării spre fascism vine din același motiv - lipsa unui background analitic, teoretic, al resorturilor protestelor care să aibă și influență în interiorul mișcărilor. Iar Pungeștiul, cu derapajele naționaliste, este poate cea mai
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
Motru, Brașovul. Dar ce cred că lipsește într-adevăr este solidarizarea intelectualilor cu aceste mișcări de protest și asta este componenta cu adevărat dezastruoasă. Inclusiv pericolul derapării spre fascism vine din același motiv - lipsa unui background analitic, teoretic, al resorturilor protestelor care să aibă și influență în interiorul mișcărilor. Iar Pungeștiul, cu derapajele naționaliste, este poate cea mai recentă dovadă. Desigur, problema ar fi că în tradiția noastră și intelectualii s-au dus de multe ori tot spre fascism. Această situație ține
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
Piper (Salt and Pepper) </b>talk-show where the guest, Jon Onoje, ăn immigrant from Sierra Leone who hâd just become a Moldovan citizen, is ridiculed by the talk-show hosts; Blue - a socially-oriented show where 2 women from the outskirts of Kishinev protest against the building of a center for children with disabilities on their street. Indigo - the political talk-show <b>În Profunzime</b> (<b>În Depth)</b>, where three of Moldova’s political leaders burst into laughter whenever coming across the words
ROGVAIV – proiect de artă activă împotriva oricărei forme de discriminare () [Corola-website/Science/295781_a_297110]