11,679 matches
-
crimelor politice, asasinat patronat de purtătorul de coroană Carol al II-lea și binecuvântat de Preafericitul Miron Cristea, patriarhul bisericii ortodoxe române și șeful guvernului în acel moment. „Suntem creștini. Te prinde mila în fața celui mai mare dușman. Te doare rana potrivnicului. Ți se revarsă în suflet o mare îndurare. Dar înțelegi că sunt necesare, sunt de neînlăturat. Când viața unui popor este amenințată, când se cutează asupra credinței, moralei, civilizației, când Dumnezeu e lovit și huiduit, națiunea îi pusă în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
ar aduce servicii mari în destinul istoric al neamului nostru. Suntem conduși de oameni fără scrupule din cortegiul bolșevicilor de ieri cu aceeași mentalitate înghețată și au rămas un club de profitori, râmători și răufăcători, hoți. Urgia comunistă a lăsat răni adânci și greu vindecabile. Au trecut decenii și vor mai trece și altele până vom cauteriza rănile trupești și sufletești și vom trăi în spiritul creștinesc creator: dragostea de om, dragostea de neam și soldați ai Crucii lui Hristos. Să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
cortegiul bolșevicilor de ieri cu aceeași mentalitate înghețată și au rămas un club de profitori, râmători și răufăcători, hoți. Urgia comunistă a lăsat răni adânci și greu vindecabile. Au trecut decenii și vor mai trece și altele până vom cauteriza rănile trupești și sufletești și vom trăi în spiritul creștinesc creator: dragostea de om, dragostea de neam și soldați ai Crucii lui Hristos. Să nădăjduim. Credința și nădejdea e primatul luptei noastre legionare. Revenind la subiect „suntem teroriști, cultivăm teroarea și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și din izvoarele subterane, sângele martirilor și eroilor noștri. Legionarii sunt suportul moral și spiritual, sunt spada care luptă împotriva răului. Nu ne ocoliți, nu vă panicați. Legionarii au fost răstigniți în piețe publice, sufletul le-a fost sfârtecat cu răni adânci, trupul schilodit în bătăi și torturi, țintuiți pe Cruce precum Iisus Hristos, Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Sfinții Mucenici și Sfinții Părinți. Noi am propovăduit cuvântul și învățătura adevăraților creștini. Am primit osânda și moartea cu bucurie și o
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
În "Poiana tufelor" jucam "poarca", un fel de hochei pe iarbă, în care ne foloseam de crengi de arin pentru a lovi un nod luat dintr-o rădăcină veche, care servea drept minge. Preocupări de igienă nu existau. Peste orice rană mai mare, unde "foaia tăieturii" nu avea destulă putere ca să oprească sângele, puneam pământ. Dar toate acestea îmi par azi aproape neverosimile. Și îmi dau sentimentul că sunt indiscret. Mă uit, parcă, prin gaura cheii la un copil care-mi
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
aș vrea să mă conving că e bine, pentru moralul meu, să mă bărbieresc în fiecare zi. Uneori, rămân nebărbierit două, trei zile. 29. Bănuiesc că e o dramă să-ți urăști copilăria, așa cum o urăște doctorul Luca. O asemenea rană nu are cum să se închidă. Ar trebui să te imaginezi cu o parte a memoriei lipsă și nu știu dacă e posibil să duci cu tine un gol pe care să-l ignori fără probleme. În cazul meu, faptul
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
dau de bănuit, dar, culcat în iarbă, îmi băteam capul cu alte griji. La început, mi-a trecut prin minte ideea neroadă de a-mi tăia un deget, pentru a fi dus, în Făgăraș, la spital. Până să se vindece rana, examenul de la "Spiru Haret" trecea. Dar am alungat repede acest gând. Eram plin de semne, la amândouă mâinile, de la "sculptarea bețelor de alun, însă acelea nu-mi ceruseră curaj. Trebuia să caut altă soluție. În disperare de cauză, m-am
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Era multă agitație. Pe trotuare era gheață și mai mulți oameni se prezentaseră cu vătămări minore în urma alunecărilor și căderilor; și pentru că era Ajunul Anului Nou, erau deja una sau două victime ale bătăilor din cârciumi cu ochi umflați și răni la cap. Mai așteptau să apară de-ăștia mai târziu. În același timp se simțea o atmosferă de veselie și de sărbătoare. Decorațiuni jalnice împodobeau pereții și aveam impresia că undeva, într-o încăpere îndepărtată, se consuma discret o petrecere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Și vei ajunge poate la Iubirea desăvârșită.” „Dar eu vreau să aflu Adevărul în care să cred!” „Adevărul este El! Unicul Adevăr ce te îndestulează pe deplin, cu condiția să nu vrei să te convingi de existența lui pipăindu-i rănile. Și mai este ceva! Nu poți merge spre Adevăr cu toată fala științei de carte și a deșteptăciunii tale. Ar trebui mai întâi să te rogi cu umilință, ca să dobândești curăția sufletului, încât să poți primi cu toată inima credința
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
soarta l-a respins. Astfel încît, rămas fără viață, Italia îl așteaptă pe acela care va putea să-i stingă durerile și să pună capăt jafurilor în Lombardia, birurilor grele din regatul Neapolului și din Toscana și să-i lecuiască rănile vechi și adînci care de multă vreme sîngerează. O vedem rugîndu-se Domnului să-i trimită pe cineva care s-o izbăvească de aceste cruzimi și asupriri barbare. O vedem de asemenea hotărîtă și gata să urmeze un stindard, de îndată ce s-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
rușine, pentru că nimic nu face să-i irite mai mult și să le trezească indignarea decît aceste injurii, aceste reproșuri, fie ele fondate sau nu; căci batjocura amară, mai ales cînd se referă la ceva adevărat, lasă în inimă o rană adîncă." (II, 23) "Principii și republicile înțelepte trebuie să se mulțumească cu victoria, căci adesea, vrînd să cîștige prea mult, vor pierde totul." (II, 24) "Insolența pe care v-o dă victoria obținută sau speranța nejustificată de a o obține
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Dimpotrivă, toate aceste crime nu împiedicau să aibă îndrăzneală și noroc. Nu faci nimic fără ele. (Christina) 25 Există, fără îndoială, rele care nu se vindecă decît prin fier și foc; în politică, precum în chirurgie, chirurgii miloși nu vindecă rănile, ei ucid bolnavii. (Christina) 26 Tot ce se face cu timiditate e rău făcut. (Christina) 27 Trebuie să se facă temut și iubit. Acesta e singurul secret. (Christina) 28 Acesta e motiv de garanție și nu este niciodată adevărat decît
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
metri, Între ierburi, marele leu zăcea lipit de pământ. Își ținea urechile ciulite, stătea nemișcat și numai coada lungă, terminată-ntrun smoc de păr negru, zvâcnea ușor În sus și-n jos. Se pusese la pândă de cum ajunsese la adăpost, dar rana din stomac Îi făcea greață, iar cea din plămâni Îi slăbea puterile și cu fiecare respirație gura i se umplea de o spumă roșie. Avea coastele umede și fierbinți, muștele se Îngrămădiseră În micile deschizături pe care gloanțele le făcuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
În ce-i privește pe cei trei matadori, unul dintre ei era bolnav și Încerca să ascundă treaba asta, cel de-al doilea Își depășise cele cincisprezece minute de faimă și al treilea era un laș. Lașul fusese cândva, până la rana ciudat de atroce produsă de un corn În abdomenul inferior În primele sale lupte ca matador-vedetă, fusese un tip extrem de curajos și de priceput și mai avea Încă manierismele zilelor de glorie. Era excesiv de jovial și râdea mereu, cu sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Enrique trăgea de scaun, În timp ce cuțitul se răsuci de două ori În el, În el, În Paco. Acum cuțitul fusese scos și el zăcea pe podea Într-o băltoacă fierbinte de sânge care se tot lățea. — Pune-ți șervetul peste rană și ține-l strâns. Eu mă duc după doctor. Trebuie să-ți oprești hemoragia. Ne-ar trebui o ventuză de cauciuc. Văzuse că asta foloseau În arenă. — Te-am atacat direct, spuse Enrique plângând. Am vrut doar să-ți dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
se-ntâmple asta? — Păi, În primul rând, poate că-i din cauză c-am uitat să mă dau cu iod după ce m-am zgâriat. Și pe urmă n-am luat-o-n seamă fiindcă mie nu mi se infectează niciodată rănile. Și pe urmă, când a Început să arate urât, nu mai aveam antiseptice și am folosit apa aia oxigenată care a blocat vasele capilare, și așa a Început cangrena. Se uită la ea. — Cam asta ar fi, nu? Nu asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
fost Împuns În mâna cu care ținea sabia și mulțimea l-a huiduit. Al doilea a alunecat și taurul l-a Împuns În burtă, iar el s-a agățat cu o mână de corn, pe cealaltă ținând-o apăsată pe rană; atunci taurul l-a Împins În parapet și apoi și-a scos cornul. Matadorul zăcea În nisip, dar s-a ridicat ca un bețiv furios, a Încercat să-l Îmbrâncească pe omul care-l scotea afară din arenă și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
am plâns și el arăta așa de palid și pierit și atât de Îngrozitor de mort și nu mă puteam opri să nu mă gândesc că dacă bătrânul murise, oricum n-aveau de ce să-l mai Împuște și pe Gilford. Poate rana de la copită i s-ar fi vindecat. Habar n-am. Îl iubisem atât de mult pe bătrânul meu. Apoi intrară doi tipi și unul din ei mă mângâie pe spate și, după ce se uită la bătrân Îl acoperi cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Uite-l, stătea acolo, cu picioarele bine Înfipte-n pământ. Bine, scârba dracu’! Manuel scoase sabia, ținti dintr-o mișcare și se aruncă asupra taurului. Simți cu spada intră cu totul. Până-n plăsele. Patru degete Îi intraseră și ele În rană. Sângele Îi curgea fierbinte pe Încheieturile degetelor și se trezi deasupra taurului. Taurul se clătină cu el În spinare și păru că se scufundă. Și apoi se trezi singur În picioare. Privi taurul care se prăbușea Încet pe o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
fotografie În care se vedea o mână ofilită, aproape la fel de mică precum cea a maiorului, și care se făcuse mai mare după ce urmase tratamentul cu aparatul. Maiorul luă fotografia cu mâna sănătoasă și o privi atent. — Asta-i de la o rană? — Nu, un accident de muncă În fabrică. Foarte interesant, foarte interesant, spuse maiorul, dându-i fotografia Înapoi. — Aveți Încredere? — Nu, spuse maiorul. Mai erau trei băieți cam de vârsta mea care veneau zilnic. Toți trei erau din Milano și unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
moară. Maiorul n-a venit la spital timp de trei zile. Apoi a revenit la ora obișnuită, purtând o banderolă neagră pe mâneca uniformei. Când reveni, găsi pereții tapetați cu fotografii mari, Înrămate, În care erau Înfățișate tot felul de răni, Înainte și după ce pacienții trecuseră prin tratamentul cu aparatele. În fața aparatului maiorului erau trei fotografii cu mâini ca a lui, complet refăcute. Nu știu de unde făcuse doctorul rost de ele. Crezusem mereu că noi eram primii pacienți pe care erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
altu’ ca el. Își apără doar zonele În care poți să-l lovești cu adevărat. Lui nu-i pasă de-o stângă-n față. După vreo patru runde Jack l-a umplut de sânge și i-a tapetat fața de răni deschise, dar de câte ori a reușit să se apropie, Walcott l-a lovit atât de rău Încât Îi apărură două pete roșii sub coaste. De fiecare dată când se apropie, Jack Îl blochează, apoi Își scoate o mână și Îi aplică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Început de vară, ar Împărtăși gândurile lui Mungo Park despre cei făcuți după chipul și asemănarea Sa. Primul lucru pe care-l aflai despre morți era că, dacă erau loviți destul de rău, mureau ca animalele. Unii mureau repede, din cauza vreunei răni mici despre care n-ai fi crezut că ar putea ucide un iepure. Mureau În urma acelor răni mici așa cum și iepurii mor uneori din cauza a trei sau patru alice care abia par să străpungă pielea. Alții mureau ca pisicile - cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Primul lucru pe care-l aflai despre morți era că, dacă erau loviți destul de rău, mureau ca animalele. Unii mureau repede, din cauza vreunei răni mici despre care n-ai fi crezut că ar putea ucide un iepure. Mureau În urma acelor răni mici așa cum și iepurii mor uneori din cauza a trei sau patru alice care abia par să străpungă pielea. Alții mureau ca pisicile - cu craniul sfărâmat și cu fierul În creier, o mai duceau așa vreo două zile, ca pisicile care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să-l duceți Înapoi după aia. — Nu ne-ar deranja, domnule căpitan. — Nu, spuse doctorul. N-auziți că nu? De ce nu-i dai o supradoză de morfină? Îl Întrebă un ofițer de artilerie care aștepta să-i fie bandajată o rană de la braț. Crezi că mă spăl pe cap cu morfină? Ți-ar plăcea să vă operez fără morfină? Ai un pistol, du-te și Împușcă-l. — A fost deja Împușcat. Dacă și voi, doctorii, ați fi Împușcați din când În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]