19,447 matches
-
de calitate superioară. Includeți-i În galeria merituoșilor și faceți-ieroi Într-o cultură organizațională care onorează excelența. Capcana nr. 52tc "Capcana nr. 52" Atunci când nu Înțelegi că, dacă bun-simț nu e, nimic nu etc " Atunci când nu Înțelegi că, dacă bun‑simț nu e, nimic nu e" „Orice faci În prezența altora ar trebui să arate respect față de aceștia.” George Washington De prima dată când am făcut o prezentare de produs alături de Don, am simțit că este o persoană neobișnuită. Este unul
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
fel de pământ au prins rădăcini sau cât de des au fost udați copacii. Mâinile plugarului cântăresc cel mai bine o bucată de pâine. În sfârșit, pentru a folosi o imagine dintr-un alt registru, adevăratul critic literar are întotdeauna simț profetic, știind să recunoască astăzi talentul care va triumfa mâine 2. Prin urmare, a fi în posesia listei cărților canonice acceptate de Biserică nu asigură participarea la evenimentul Revelației. Aderența la canonul ortodox al Bibliei nu furnizează cheia înțelegerii unității
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Dacă Heidegger discută temporalizările conștiinței prin postulatul structurării lingvistice a comprehensiunii, M. Polanyi pretinde că acest comportament anticipativ al conștiinței se întâlnește și acolo unde elementul lingvistic al aproprierii pare să lipsească. Recunoașterea unei fizionomii, deprinderea îndemânărilor, sincronizarea organelor de simț ori stăpânirea unor unelte sunt toate procese care atestă rolul anticipativ al intenționalității. Precomprehensiunea (foreknowledge) nu este, pentru Polanyi, decât motorul euristic al cunoașterii. Orice descoperire nu este altceva decât „un pas către verificarea unei precomprehensiuni”3. Esențială rămâne practica
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
rei et intellectus), fie că adoptăm modelul „fenomenologic” al adevărului-dezvăluire („ieșirea din starea de ascundere”, die Unverborgenheit în formula lui Heidegger), referirea la un gen sau altul al apariției este inevitabilă. Dacă „adevărul este ceea ce se arată” - fapt recunoscut de simțul comun - întrebarea asupra constituției fundamentale a fenomenalității presupune un surplus de gândire. Această obligație revine pentru Michel Henry la sarcina surprinderii apariției înaintea divizării sale prin dubla referință la un conținut reic („ceea ce se arată”) și la o conștiință focală
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
mai târziu, dar altfel, N. Berdiaev), Proudhon nu are nostalgia unui nou Ev Mediu, menținându-și convingerea că o republică lipsită de stricte ierarhii sociale (pe care Ch. Péguy le-a blamat, la rândul său, pe bună dreptate) poate stimula simțul echității și al generozității (subsumate categoriei universale a prieteniei). Acest socialism 1 oferă - în opinia lui Milbank - o imagine apropiată de sensul experienței liturgice comunitare. Biserica primară fusese, într-adevăr, anticamera eshatonului, unde „dreptatea și pacea s-au sărutat” (Ps
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
credinței pe care creștinii sunt chemați s-o practice în relație cu istoria umanității, adresând mai întâi întrebări fundamentale pentru a indica profetic, mai apoi, direcții de răspuns. Cu atât mai mult astăzi, într-o lume ce și-a pierdut simțul pentru întrebările ultime (înlocuind clasica interogație întemeietoare „de ce mai degrabă ceva decât nimic?” prin întrebarea cu pseudovaloare de răspuns: „de ce nu?”), teologia poate să redobândească o funcție critică printr-o subtilă alianță cu filozofia hermeneutică. La ce pot fi bune
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
poate fi decât reflexul unei credințe gnostice - cel mai adesea, nemărturisite. A renega ordinea firii printr-o răzbunare istorică pe orice fel de trecut rușinos este nu mai puțin un păcat. În cuvintele lui Isaiah Berlin, „nu există substitut pentru simțul realității”. Nu etosul revoluționar sau ideologiile de grup dezrădăcinează răul profund dintr-o constelație de practici și valori date, ci asumarea personală a poruncii evanghelice a desăvârșirii. Numai din altoirea eclezială a diverselor daruri spirituale, o societate deschisă poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
teoriei integrării dezvoltată de Karl Deutsch, în 1957. În studiul său, intitulat Political Community and the North Atlantic Area, el definește o comunitate de securitate ca un grup integrat de persoane, mai precis ca un grup în cadrul căruia există un simț de comunitate, instituții și practici suficient de puternice pentru a asigura, pe timpul unei mari perioade de timp, liniștea și protecția unei populații. Deutsch distinge două tipuri de comunități de securitate, deopotrivă definite ca entități ai căror membri au dobândit convingerea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
comercial se substituie rictusului de răzvrătire și scîrbă. În locul singurătății și a[l] cățărării pe stînca aridă a visului, pentru atingerea unui edelvais implacabil: Înclinarea sufletului de carne dinaintea prostimei bucuroase de ridicarea totalului ei cu o unitate. Un meschin simț al confortabilului, al necesității pîinii cotidiene; un sentiment de certitudine facilă; o Închidere progresivă a ochiului dinaintea nevăzutelor, marilor taine. O paralizie crescîndă a mușchiului, o lăsare moleșită În fotoliul de șef de serviciu, cu Împărțirea lumii În grade ofițerești
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
tipografice și metaforism exagerat pînă la deplina, uneori, anulare a oricărui sens și a oricărei emoții”. Judecata de valoare rămîne reticentă și abia concesivă: „În limitele acestui imagism nu se poate tăgădui lui Ilarie Voronca o voluptuoasă receptivitate senzorială, un simț al plasticei cuvîntului excelent și o aptitudine de a ridica la rang poetic orice percepție”. Citit astăzi dintr-o altă perspectivă, În favoarea căreia argumentează o Întreagă istorie a poeziei moderne, ce nu mai urmărește o exterioară coerență a „ideii” sau
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În virtutea unei angajări totale a spiritului În actul creator. În orice caz, acest capitol al scrisului lui Voronca face corp comun cu Întreaga sa operă, reactivînd În forme noi de expresie reperele fundamentale ale viziunii sale lirice, confirmînd acel excelent „simț al plasticei cuvîntului”, despre care vorbise Încă G. Călinescu, În pagini În care ferventa aspirație a comuniunii universale sub semnul „miracolului” poetic capătă, nu o dată, reliefuri memorabile. CONFIGURĂRI ALE IMAGINARULUI Aproape totul argumentează, cum am văzut, atît În programul teoretic
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ar fi descoperit dintr-o dată acel spațiu de „dincolo de mîhniri”, - invocat Într-unul din poemele vechi, iar această revelație i-ar produce o adevărată stare de euforie a libertății regăsite, de bucurie intensă a numirii lucrurilor, de exaltare a tuturor simțurilor. Relația eu-univers se conturează, Încă din versurile constructivist-integraliste, ca apel și Îndemn la o cît mai intimă participare la dinamica universală. Titlul volumului ce adună o parte din aceste poeme este, știm, Invitație la bal, și el rezumă oarecum În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
gazéle” - implicarea În procesul transformator: „Șoim, ochiul răscolește somnul lînced al plantelor” (Brățara nopților, V). Oriunde am deschide cărțile lui Voronca, eul poetic se definește ca fiind prin excelență spectatorul, În Înțelesul cel mai general al cuvîntului. Organul său de simț cel mai solicitat rămîne ochiul, iar lumea surprinsă cu predilecție de privire se coagulează frecvent În unități și ansambluri spațiale care sugerează etalarea, prezentarea, desfășurarea, cuprinderea, Înregistrarea unui cît mai mare număr de obiecte (imagini): perspectivă cumulativă, totalizantă, pe care
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
la ele, să sporovăim și să ascultăm muzică. Aveau copii cam de vârsta mea, așa că am stabilit o relație foarte bună. Una dintre femei era foarte deschisă și vorbăreață, în vreme ce soțul ei era mai degrabă introvertit. Celălalt soț avea mult simț al umorului, așa că mereu ne distram și râdeam împreună. Părinții mei știau că sunt în familie, așa că lucrul acesta îi făcea și pe ei să se simtă bine, pentru că nu eram printre străini. Cam asta ar fi. I: OK, bine
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
o imagine completă și plină de sens. Gradul de coerență se poate evalua atât la nivel intern, în măsura în care părțile se leagă unele de altele, cât și la nivel extern, prin comparație cu teorii și cercetări anterioare. 3. Viziunea interioară (insightfulness): simțul inovației sau originalitatea prezentării poveștii și analizei sale. Apropiată acestui criteriu este întrebarea dacă citirea analizei poveștii vieții unui „oarecare” duce la o mai bună înțelegere a vieții proprii. 4. Parcimonia: capacitatea de a oferi o analiză bazată pe un
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
de a-și pârî colegii. 50. Respectă regula pedepsei naturale corectând anumite comportamente negative tocmai prin consecințele lor naturale. 51. Folosește cât mai puține cuvinte cu un efect cât mai mare. 52. Nu-ți fie teamă să arăți că ai simțul umorului. 53. Nu uita: ironia este prima formă a agresivității verbale. Utilizată în exces și în momente nepotrivite poate crea tensiuni. 54. Fii destul de „mare” ca să admiți că ai greșit și că poți să ceri uneori chiar și scuze. 55
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cinci aptitudini majore. Concluzie Această concepție despre o inteligență, acoperă realități diferite a fost dusă la extrem în teoria „inteligențelor multiple” de Howard Gardner (1993), care propune șapte forme de inteligență: lingvistică, logico-matematică, spațială, muzicală, chinestezică (dansatori și atleți), interpersonală (simțul relațiilor sociale) și intrapersonală (reprezentarea sinelui). Dar această concepție este și o extensie a conceptului de inteligență, astfel încât ajunge să fie sinonimă cu orice abilitate. Dacă afirmăm că un sportiv este inteligent pentru că aleargă cu viteză sau pentru că este rapid
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
olfactiv etc. Această credință, uneori modificată puțin de pedagogi, în lumina dezvoltărilor științifice, este o rămășiță a teoriei memoriilor parțiale de la sfârșitul secolului al XIX-lea, susținută în special de neurologul Charcot. Potrivit acestei teorii, ar exista o memorie asociată simțurilor noastre, astfel încât ar exista o memorie vizuală, una auditivă, una olfactivă etc. Firește, se considera că muzicienii sunt auditivi, uitându-se că Beethoven a început să surzească încă de atunci când a compus Simfonia a IV-a, iar șahiștii se credea
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
mémoire, Delachaux et Niestlé, Neuchâtel, 1970. Pantev, C.; Ostenveld, R.; Engelien, A.; Ross, B.; Roberts, L.E.; Hoke, M., „Increased Auditory Cortical Representation in Musicians”, Nature, nr. 392, 1998, pp. 811-814. 3 Percepția CUPRINS De obicei, se spune că există cinci simțuri sau se vorbește despre un așa-zis al șaselea simț. Dar această evaluare este departe de fi adevărată, deoarece corpul nostru este înțesat cu dispozitive de detectare: receptori ai presiunii sanguine, ai nivelului de zahăr, ai mușchilor și tendoanelor etc.
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Engelien, A.; Ross, B.; Roberts, L.E.; Hoke, M., „Increased Auditory Cortical Representation in Musicians”, Nature, nr. 392, 1998, pp. 811-814. 3 Percepția CUPRINS De obicei, se spune că există cinci simțuri sau se vorbește despre un așa-zis al șaselea simț. Dar această evaluare este departe de fi adevărată, deoarece corpul nostru este înțesat cu dispozitive de detectare: receptori ai presiunii sanguine, ai nivelului de zahăr, ai mușchilor și tendoanelor etc. De exemplu, sinusul carotidian este o porțiune a carotidei plină
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
intense de stimulare ce pot fi percepute pe plan funcțional ca o alertă: întinderea tendoanelor, durerea de stomac etc. Alte modalități de receptare a informației determină senzații descriptibile, din acest motiv, ținând de domeniul psihologiei: este vorba despre cele cinci simțuri tradiționale: pipăit, gust, miros, auz și văz. Nici ele nu sunt modalități unice (echilibrul este diferit, dar vecin cu centrii auzului), ci categorii ale mai multor modalități senzoriale ce corespund unei unități anatomice: pielea, gura, nasul, urechea și ochiul. „Vă
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
unor specii. Câinele ciobănesc are o sensibilitate de un milion de ori mai mare decât cea a ființei umane. Iată de ce simte sosirea stăpânului înainte ca noi să vedem mașina dând colțul străzii. Nu este vorba despre un al șaselea simț, ci despre miros. Simțul olfactiv excepțional al unor câini este folosit pentru căutarea persoanelor dispărute sau pentru detectarea drogurilor sau a substanțelor explozibile. Dar se pare că recordul este deținut de peștii migratori. Anghilele sau somonii au un miros remarcabil
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
are o sensibilitate de un milion de ori mai mare decât cea a ființei umane. Iată de ce simte sosirea stăpânului înainte ca noi să vedem mașina dând colțul străzii. Nu este vorba despre un al șaselea simț, ci despre miros. Simțul olfactiv excepțional al unor câini este folosit pentru căutarea persoanelor dispărute sau pentru detectarea drogurilor sau a substanțelor explozibile. Dar se pare că recordul este deținut de peștii migratori. Anghilele sau somonii au un miros remarcabil, care le permite celor
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
muzică intense, deoarece riscă să devină surzi. Pentru mai multe detalii Rabinowitz, J., „Les effets psysiologiques du bruit”, La Recherche, nr. 22, 1992, pp. 178-187. Sursă: MGEN, oct. 1995. De ce avem amețeli? Urechea internă și echilibrul Există un al șaselea simț: echilibrul. De fapt, acesta e un fel de a spune, pentru că oricum avem mai mult de cinci simțuri (senzațiile automate, cele patru senzații tactile etc.). Echilibrul e deseori uitat, deoarece se află și el în urechea internă. Funcționarea sa este
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
La Recherche, nr. 22, 1992, pp. 178-187. Sursă: MGEN, oct. 1995. De ce avem amețeli? Urechea internă și echilibrul Există un al șaselea simț: echilibrul. De fapt, acesta e un fel de a spune, pentru că oricum avem mai mult de cinci simțuri (senzațiile automate, cele patru senzații tactile etc.). Echilibrul e deseori uitat, deoarece se află și el în urechea internă. Funcționarea sa este similară, întrucât depinde de excitarea celulelor ciliate din cavitățile situate în canalul osos al melcului: utricula și sacula
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]