10,864 matches
-
operațiuni: șeful de instalație verifică parametrii și valorile tehnice afișate în pupitrul de comandă, revizorul de linie urcă pe scara exterioară a telecabinei, stând în acel loc special care e amplasat în spatele rolelor bateriei telecabinei, pentru a verifica cablurile la stâlp și buna așezare a acestora (eventual de a curăța de chiciură cablul purtător) - asta se numește revizia zilnică și în medie durează 30 minute. Revizia săptămânală este programată independent de seful instalației (de obicei lunea sau marțea), fie toata ziua
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
toata ziua, fie câteva ore. Există periodic și o revizie mai detaliată și mai amplă care necesită cel puțin cateva zile pentru îndeplinire, de obicei înaintea sezonului rece se verifică în detaliu instalația (se execută și ungerea rolelor telecabinei, a stâlpilor, cablurilor, etc). O dată la câțiva ani cabinele sunt deplasate pentru a evita uzura cablului în același loc pe saboții stâlpilor metalici. Cablurile tractoare se verifică periodic (prin defectoscopie magneto-inductivă) și se înlocuiesc de obicei la 20 sau 30 de ani
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
zile pentru îndeplinire, de obicei înaintea sezonului rece se verifică în detaliu instalația (se execută și ungerea rolelor telecabinei, a stâlpilor, cablurilor, etc). O dată la câțiva ani cabinele sunt deplasate pentru a evita uzura cablului în același loc pe saboții stâlpilor metalici. Cablurile tractoare se verifică periodic (prin defectoscopie magneto-inductivă) și se înlocuiesc de obicei la 20 sau 30 de ani, în funcție de prescripția din fișa tehnică a instalației. Disciplina de STATICĂ este disciplina care studiază echilibrul forțelor, la starea de nemișcare
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
se termina cu un altar dreptunghiular, mai îngust decât corpul bisericii, de circa 3m lung și tot atât de lat. Intrarea în biserică se făcea lateral, adică de pe latura dinspre miazăzi, prin "„tărnaț”", așa cum era obiceiul cel vechi. Acest pridvor avea șase stâlpi ciopliți decorativ și încheiați în arcade, cu o fundătură de scânduri și parapet spre bătătura bisericii. O cruce de piatră din 1869 în cimitir păstrează o rozetă înscrisă în funie, motiv decorativ ce putea fi preluat din portalul de la intrare
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
secundară, din 1867, și a fost atunci tencuită și zugrăvită. Modificările planimetrice și structurale din 1867, precum și adausul turnului, au slăbit rezistența bisericii la forțele laterale, conducând în timp la slăbirea tălpilor și cununilor de sub streașină. Micii contraforți, tiranții și stâlpii de beton interiori au fost adăugați în secolul 20 ca să rezolve această problemă. Betonul este dăunător structurii de lemn, concurând găurile din acoperiș la degradarea construcției.
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
1972 se menționează că biserica era făcută din paianta. În realitate, structura construcției era de lemn, parțial îmbrăcată în blăni parțial tencuită. Din lemnele carbonizate adunate pe locul bisericii se pot distinge două tipuri de lemne, rămase din structura construcției: stâlpi cu adâncituri laterale și bârne late, cu capete fasonate, pentru a intra în adânciturile stâlpilor. Pe latura de nord, la altar, s-au putut observa tălpi de lemn groase ce susțineau stâlpi verticali. Așadar biserica avea o structură de rezistență
Biserica de lemn din Purcăreni, Argeș () [Corola-website/Science/322825_a_324154]
-
lemn, parțial îmbrăcată în blăni parțial tencuită. Din lemnele carbonizate adunate pe locul bisericii se pot distinge două tipuri de lemne, rămase din structura construcției: stâlpi cu adâncituri laterale și bârne late, cu capete fasonate, pentru a intra în adânciturile stâlpilor. Pe latura de nord, la altar, s-au putut observa tălpi de lemn groase ce susțineau stâlpi verticali. Așadar biserica avea o structură de rezistență de tip ramă, formată din tălpi inferioare și superioare, cu stâlpi înalți fixați cu cozi
Biserica de lemn din Purcăreni, Argeș () [Corola-website/Science/322825_a_324154]
-
două tipuri de lemne, rămase din structura construcției: stâlpi cu adâncituri laterale și bârne late, cu capete fasonate, pentru a intra în adânciturile stâlpilor. Pe latura de nord, la altar, s-au putut observa tălpi de lemn groase ce susțineau stâlpi verticali. Așadar biserica avea o structură de rezistență de tip ramă, formată din tălpi inferioare și superioare, cu stâlpi înalți fixați cu cozi în ele. Bârnele așezate orizontal între stâlpi erau scurte, circa 1-4 m, în funcție de distanța lăsată între stâlpi
Biserica de lemn din Purcăreni, Argeș () [Corola-website/Science/322825_a_324154]
-
a intra în adânciturile stâlpilor. Pe latura de nord, la altar, s-au putut observa tălpi de lemn groase ce susțineau stâlpi verticali. Așadar biserica avea o structură de rezistență de tip ramă, formată din tălpi inferioare și superioare, cu stâlpi înalți fixați cu cozi în ele. Bârnele așezate orizontal între stâlpi erau scurte, circa 1-4 m, în funcție de distanța lăsată între stâlpi. Această tehnică constructivă „în chei” a fost identificată și la biserica de lemn din Bumbuia, dispărută în anul 2003
Biserica de lemn din Purcăreni, Argeș () [Corola-website/Science/322825_a_324154]
-
s-au putut observa tălpi de lemn groase ce susțineau stâlpi verticali. Așadar biserica avea o structură de rezistență de tip ramă, formată din tălpi inferioare și superioare, cu stâlpi înalți fixați cu cozi în ele. Bârnele așezate orizontal între stâlpi erau scurte, circa 1-4 m, în funcție de distanța lăsată între stâlpi. Această tehnică constructivă „în chei” a fost identificată și la biserica de lemn din Bumbuia, dispărută în anul 2003, și se mai întâlnește la câteva biserici de lemn din câmpia
Biserica de lemn din Purcăreni, Argeș () [Corola-website/Science/322825_a_324154]
-
stâlpi verticali. Așadar biserica avea o structură de rezistență de tip ramă, formată din tălpi inferioare și superioare, cu stâlpi înalți fixați cu cozi în ele. Bârnele așezate orizontal între stâlpi erau scurte, circa 1-4 m, în funcție de distanța lăsată între stâlpi. Această tehnică constructivă „în chei” a fost identificată și la biserica de lemn din Bumbuia, dispărută în anul 2003, și se mai întâlnește la câteva biserici de lemn din câmpia Banatului și Crișanei. Structura aceasta de lemn, fiind greu de
Biserica de lemn din Purcăreni, Argeș () [Corola-website/Science/322825_a_324154]
-
asmatice, bronșitice și alergice. De asemenea, salina Praid este și locația cu primul parc de aventură din Europa (Club Aventură), situat într-o salina.! Tot Club Aventură este primul parc de aventură din România, ce îmbină traseele cu elemente între stâlpi de până la 15 metri înălțime și traseele pe stâncă de sare.
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
manifestată și în biserici. În forma sa actuală biserica este rezultatul unei extinderi semnificative spre apus a pronaosului, completată cu un pridvor nou la intrare. Pereții despărțitori interiori sunt în cea mai mare parte demolați și înlocuiți sub turn cu stâlpi, din nevoia de a descărca vertical greutatea turnului, direct în pardoseală.
Biserica de lemn din Gănești () [Corola-website/Science/322024_a_323353]
-
bine conservata, prin nișele în consolă de la altar, atât de caracteristice zonei, prin absida altarului terminată în ax. Dintre veleitățile artistice se remarcă în primul rând iconostasul cu pisania de la mijlocul secolului 19 dar și sculpturile decorative exterioare, vizibile la stâlpii pridvorului și la stenapii de pe lațurile lungi ale construcției. Cadrul natural, poartă de intrare în cimitir, crucile și stâlpii funerari întregesc ansamblul din jurul lăcașului. Biserică și ansamblul din jurul ei au valoare de patrimoniu cultural, istoric și artistic incontestabile, insă lipsesc
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
veleitățile artistice se remarcă în primul rând iconostasul cu pisania de la mijlocul secolului 19 dar și sculpturile decorative exterioare, vizibile la stâlpii pridvorului și la stenapii de pe lațurile lungi ale construcției. Cadrul natural, poartă de intrare în cimitir, crucile și stâlpii funerari întregesc ansamblul din jurul lăcașului. Biserică și ansamblul din jurul ei au valoare de patrimoniu cultural, istoric și artistic incontestabile, insă lipsesc de pe noua listă a monumentelor istorice. Vechimea reală a bisericii de lemn din dealul Pietriș este necunoscută. A fost
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
Altarul se remarcă prin cele două nișe laterale și terminarea în ax. Este demn de remarcat pentru valoarea să artistică, iconostasul, de la mijlocul secolului 19, mai ales crucea cu cele două molenii laterale susținute de balauri. Structura bisericii păstrează la stâlpii pridvorului și stenapii laterali câteva elemente decorative. Cercuiala rămasă pe pereți provine de la o tencuire exterioară ulterioară, probabil de la mijlocul secolului 19, însă a fost spălata de vremi. Pe pereții interiori se văd încă urme de spoiala din aceeași perioadă
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
exterioară ulterioară, probabil de la mijlocul secolului 19, însă a fost spălata de vremi. Pe pereții interiori se văd încă urme de spoiala din aceeași perioadă. Biserică se păstrează în cimitirul așezării, înconjurată de cruci de lemn și de piatră precum și stâlpi funerari. La intrarea în incinta cimitirului stă o pitoreasca poartă cu foișor deasupra, care a servit probabil și de clopotnița.
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
cel mai probabil din secolul 18. Se distinge prin structura de lemn bine conservată, prin nișele în consolă de la altar, atât de caracteristice zonei, prin absida altarului terminată în ax. Dintre veleitățile artistice se remarcă sculpturile decorative exterioare, vizibile la stâlpii pridvorului și la stenapii de pe laturile lungi ale construcției. Biserica are o valoare incontestabilă de patrimoniu cultural, istoric și artistic, chiar dacă lipsește de pe noua listă a monumentelor istorice. Vechimea reală a bisericii de lemn din dealul Cârținești este necunoscută. A
Biserica de lemn din Scoarța-Cârținești () [Corola-website/Science/322141_a_323470]
-
și adânciturile decorative de la bază. Ferestrele sunt puține dar mărite în perioade anterioare, cu excepția ferestrei dinspre sud a naosului, rămasă în dimensiunile sale originale. Altarul se remarcă prin cele două nișe laterale și terminarea în ax. Structura bisericii păstrează la stâlpii pridvorului și stenapii laterali căteva elemente decorative. Cioplitura de pe pereți provine de la o spoială exterioară și interioară, parțial vizibilă în interior. Starea de conservare a bisericii vorbește despre perioade lungi în care a fost expusă la intemperii. Interiorul a fost
Biserica de lemn din Scoarța-Cârținești () [Corola-website/Science/322141_a_323470]
-
fundal albastru, dragon galben și franjuri roșii Opțiunea steagului chinezesc nu a fost acceptată. A fost propusă la un moment dat și opțiunea unui steag asemănător cu cel japonez. Diplomatul chinez Ma Jianzhong, din anturajul generalului Li Hongzhang, unul din stâlpii monarhiei Qing din China, a propus o variantă, având în mijlocul unui fundal alb, un cerc împărțit pe jumătate în roșu și jumătate în negru, iar în jur opt linioare negre. În cele din urmă, steagul actual al Coreei de sud
Drapelul Coreei de Sud () [Corola-website/Science/322237_a_323566]
-
marcate de proprietarul teritoriului printr-o o serie de semnale sau avertismente: Dacă aceste avertismente nu-i descurajează pe intruși, aceștia sunt provocați la luptă sau alungați de către proprietarul teritoriului. Câinii, uneori și pisicile își marchează teritoriul urinându-se pe stâlpi, trunchiurile arborilor, colțurile caselor, pietre, etc. Erbivorele sălbatice, ovinele și caprinele domestice posedă niște glande cutanate specializate în jurul ochilor a căror secreție este depusă pe vârful lăstarilor, tufișuri sau pe pășune. Teritoriile animalelor reprezintă niște segmente de spațiu ocupate fie
Comportament teritorial () [Corola-website/Science/329532_a_330861]
-
reprezintă cel de-al doilea stâlp al islamului și cel mai important dintre actele care, în termeni occidentali, constituie credința musulmană. Rugăciunea poate fi personală și individuală, numită du’ă, ea este considerată a fi spontană și nu este supusă nici unei reglementări și nu face parte
Rugăciunea în islam () [Corola-website/Science/329534_a_330863]
-
Dania rituală, unul dintre stâlpii islamului, este privită ca o formă de purificare a averii. Cuvântul danie care corespunde cuvântului arab "zakat" sau "sadaqa" se referă la un "impozit perceput pe anumite tipuri de bunuri și distribuit unor persoane care au nevoie de ajutor sau
Dania rituală în islam () [Corola-website/Science/329535_a_330864]
-
central al clusterului zgârie-nori City, a-fost în așteptare din ianuarie 2012. Aceast tabel clasează zgârie-norii și turnurile de sine stătătoare din Londra care au cel putin 100 de metri înălțime. Aceasta include piscurile și detaliile arhitecturale, dar nu și stâlpii de antene. Semnul egal (=) indică aceeași înălțime între două sau mai multe clădiri. Coloana „An” indică anul în care a fost finalizată clădirea. <nowiki>*</nowiki> Indicates still under construction, but hâș been topped ouț Aceast tabel include clădirile din Londra
Lista celor mai înalte clădiri și structuri din Londra () [Corola-website/Science/329740_a_331069]
-
biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul situat în partea de sud-vest datează din aceeași perioadă cu biserica. El are o formă dreptunghiulară și este deschis pe trei laturi, având un parapet median din scânduri. Stâlpi cu secțiunea pătrată susțin cosoroaba și sunt racordați la grinda superioară prin câte două umerașe cu decupaj geometric. Pridvorul este acoperit cu un tavan casetat. Intrarea în pridvor se realizează printr-o ușă aflată pe latura sudică, de înălțimea parapetului
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]