12,817 matches
-
de cer albastru, o rază de soare strecurată prin geamuri făcea să vibreze biată inima mea vecinic agitată, vecinic bătută de valuri între speranțe și decepțiune, așa că uitând hotărârea luată, cădeam fără voie în păcatul bețivului care nu-și poate stăpâni patima, și începeam din nou să înnegresc hârtie. Un lucru însă pot mărturisi în cuget curat. N-am scris niciodată cu intențiunea de a-mi face nume, de a câștiga laudele publicului sau alte favoruri. Am scris pentru mine, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
venea nouă înșine sufletul la gură. Trageți, măi? Să turbe cățeaua!... strigam noi lăutarilor, aruncând cu pălăriile într-înșii. Dar și ei, mai ales lăutari-boieri, cum îi numeam noi, nu se lăsau mai prejos; electrizați, fermecați, ei nu-și puteau stăpâni mișcările, țineau tacul cu mânele, cu capul, cu picioarele, și din strunele nebune scoteau accente ce în adevăr ne înnebuneau. O!... Cine putea atunci să se măsoare cu noi? Eram mai mari și mai voinici decât toată lumea. Eram tineri, curgea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Închipuirea noastră se speria când ne gândeam că aceste pietre sunt depozitarele atâtor taine ale trecutului, că atâta amar de lume s-a prăbușit sub dânsele, că iarăși atâta amar de lume le-a privit și le privește de veacuri stăpânind șesul și munții din înălțimea nourilor, fără a-și spune cuvântul. Maiestatea acestui străvechi cuib de viteji, tăcerea misterioasă ce îl învăluia, legendele care parcă dădeau viață zidurilor ne țineau pironiți în loc și, deși soarele asfințise și umbrele nopței începeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
după multă luptă cu aceste belele ale inimei, dulci și nu prea, ne-am hotărât, într-o bună dimineață, să întreprindem o călătorie în străinătate. Cel mai bun mijloc de a te scutura de farmecul a doi ochi ce te stăpânesc este să pui o distanță cât se poate de mare între tine și dânșii. Acest mijloc a reușit câtorva prietini de-ai mei, care mi l-au recomandat ca sigur. Am scos, deci, fiecare câte un pașport, am angajat o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și proaspăt de atunci. Aci sunt silit să mă opresc un moment ca să fac o mică digresiune, să destăinuiesc spre ușurarea conștiinței mele un lucru ce mă apasă și anume, că slăbiciunea de căpetenie, pot zice singura care m-a stăpânit din frageda mea copilărie și m-a dus pe cărări negândite, a fost o deosebită, neînvinsă simpatie pentru sexul frumos. Cetitorii îmi vor ierta acest pacat involuntar și foarte răspândit, comis de mulți alți muritori slabi de înger ca și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
bolta ceriului a război, am căzut din nou, de-a binele și de mai multe ori, în mrejile dragostei, prins rând pe rând de ochi negri, verzi și albaștri între care, de bună samă, preferam totdeauna pe cei ce mă stăpâneau în ultimul moment, așa că prietenii mei, care mă vedeau mereu distras, preocupat, suspinând, îmi stârnise că eram de profesiune amorezat. Ei! Ce pacat că nu mai sunt și astăzi în stare de a merita acest ponos!... Cred că nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cap de pod cât se poate de tentant. Mai mult, el oferea egoismului conservativ al acestei noi formațiuni vii șansa de a fi independentă; lichenul e el Însuși o biocenoză, astfel Încât nu avea nevoie de heterotrofe cu ajutorul cărora să poată stăpâni mediul sau să-și asigure supraviețuirea à la longue. Dovada că tactica a fost bună, e că ei, lichenii, există și astăzi și tot În zonele cele mai neprielnice ale uscatului, acolo unde alții nu pot rezista; amintesc doar stâncăriile
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
copiat de la natură. Cum poate fi mărit randamentul de separare a poluanților, randament care tehnologic rămâne Încă mult În urma naturii; și, locul sau modul de depozitare/izolare a ceea ce s’a separat, a deșeurilor adică, domeniu În care natura, care stăpânește o planetă Întreagă și nu numai, poate tocmai de asta, e cu mult mai eficientă. Și, desigur, cea mai bună metodă e totuși limitarea deșeurilor, lucru pe care-l poate face oricine, evident În domeniul său de activitate, indiferent dacă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
două esențe: e animal, dar are și rațiune. Asta-i conferă avantaje, dar și multe răspunderi și necazuri. El stă cu “posteriorul” În două luntre sau, dacă vreți, călărește doi cai: biologicul și rațiunea sau, dacă vreți, spiritualul. Greu de stăpânit de o dată, dar mai rău, Îi poate mâna pe amândoi În aceeași prăpastie. E drept, poate sări la nevoie pe unul dintre ei, dar trebuie să-l abandoneze pe celălalt. Asta o poate face doar individual; umanitatea, În ansamblul ei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fi util a aplica, evident parțial, și metodele de odinioară. Am folosi mai multă muncă, deci mai mulți oameni folosiți, dar nu de ei ducem lipsă, mai ales În România tranziției. Și, oricum și ei mănâncă din aceeași recoltă. Nu stăpânim Încă o altă tehnologie, atât productivă cât și protectivă pentru mediu. Până vom ajunge acolo, e necesar să protejăm natura, așa cum e ea, protejându-ne implicit pe noi. “Radiosfera”, 11 martie 1996, ora 9,45 73. Războiul de Întregire, dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
bine, starea inițială a planetei a fost negentropică. Adică, un mediu reducător, fără fir de oxigen În atmosferă și un relief cumplit de accidentat. Elementele filosofice erau separate, creând antiteze: Apa, Aerul, Focul - adică magma - și Pământul - pe atunci stânca - stăpâneau zone bine diferențiate ale planetei. Dar Viața, nonbiologică Încă, a planetei, Întreținută de forța motoare de care abia am amintit, a purces deîndată la entropizare, adică la nivelare, În special la nivel fizic și mecanic. Relieful a Început să fie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
biocenozei, adică de plante, care proces compatibilizează cu mediul acea Încărcătură chimică. Paranteză: traversând Dunărea cu bacul, am avut curiozitatea să iau probe de apă. Determinarea potențialului redox a confirmat afirmația de mai Înainte, fiind găsit mai mic la malul stăpânit de vegetație decât la mijlocul fluviului. Numai că eficiența maximă o au papura, stuful, rogozul și alte monocotiledonate acvatice. Arborii luncii sunt mai puțin eficienți; de fapt, existența lor e o consecință ori o certificare a eficienței acelei compatibilizări. În paranteză
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În lunga luptă dintre negentropia inițială și entropia viitoare diferă, după epocă, doar armele, tot mai complexe. Cu vreo 20 de milioane de ani În urmă, puțin pentru istoria Vieții, dar mai mult decât cea a omului, prin aceste locuri stăpânea marea, iar În ea, ordinea, negentropia, unui moment anume. Mulțime de organisme marine au profitat de ocazie pentru a ordona, În cochiliile lor, calciul din mare, lăsând În urmă recifuri calcaroase. Vremea a trecut, scoarța Terrei s’a Înălțat silind
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
relativ recentă, explozivă. E etapa actuală, caracterizată de hegemonia formelor de viață superioare. Ei bine, În acest cadru, bradul e un primordial, ca și corespondentul său mitic. Acum mai bine de o sută de milioane de ani, neamul lui, gimnospermele, stăpânea o Terră cu totul deosebită de cea de astăzi. Negentropia planetei Întreținea o viață la superlativ; era epoca apogeului marilor reptile. Nu era nevoie de eficiență În producerea negentropiei. De aceea, bradul e nu atât un producător cât un iubitor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
trebui să se desfășoare sub formă de joc, să fie atractiv și plăcut este în concepția teoreticianului francez falsă și amăgitoare. Educația ca pregătire pentru viață trebuie să fie pătrunsă de seriozitatea vieții. Copilul trebuie să se obișnuiască să-și stăpînească "egoismul natural" (!), să se subordoneze scopurilor înalte, să-și domine dorințele, să manifeste putere de stăpînire. Deși avea în vedere existența unor diferențe individuale între oameni și rezerva psihologiei sarcina de a oferi criteriile pentru selectarea mijloacelor de educație, Ém
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unui rezultat; b) ca un ansamblu de imagini; c) ca un ansamblu de propoziții simbolice sau logice. J. Bruner crede că dezvoltarea ființei umane se desfășoară prin succesiunea acestor trei sisteme de reprezentări pînă ce ea devine capabilă să le stăpînească pe toate trei. În prima copilărie, obiectele și evenimentele sînt definite în raport cu acțiunile în care sînt implicate (,,un obiect este ceea ce facem cu el"). Cu timpul, obiectele își creează o autonomie, încetînd să mai depindă de acțiune, acțiunea fiind condensată
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
învăța ceea ce urmează să aibă loc. Eforturile ce se fac pentru cultivarea creativității sacrifică predarea cunoștințelor: "Este mai înțelept, atîta timp cît nu știm mai multe despre creativitate, să ne menținem la scopuri mai realiste: să ne asigurăm că elevii stăpînesc în mod fundamental aporturile acumulate de cei care au gîndit înaintea lor, că au fost ajutați din plin pentru a observa și a căuta, că dau dovada de interesul și zelul pe care le generează o acțiune izbutită" (16, p.
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
beneficiind numai de... "prezența" educatorului, care poate interveni doar dacă este solicitat. Elevul însă nu-și poate stabili singur scopurile școlare, nu-și poate organiza experiențele evitînd pe cele inutile, nu-și poate alege metodele de muncă fără a fi stăpînit de o continuă neliniște. Elevii, mai ales cei mici, au nevoie de multă securitate pentru a-și putea permite puțină libertate (32, p. 483). Alți autori francezi apreciază nondirectivitatea drept expresia "cea mai crudă a sadismului: a lăsa prea devreme
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
acestei discipline. a) Teoria pedagogică s-a dezvoltat, mai ales, prin contribuții individuale privind doar unele aspecte destul de limitate deseori ale fenomenului educației; bogăția informațiilor a ajuns la un astfel de stadiu încît un singur cercetător nu le mai poate stăpîni. Așa se și explică faptul că în această perioadă nu au mai fost elaborate "sisteme" teoretice de educație. Ele erau cu putință într-o perioadă în care un singur teoretician putea cuprinde într-o viziune aproape integral originală fenomenul paideutic
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
capabil să educe în om cele mai înalte calități morale. De aceeași părere este și personajul principal din povestirea Vântură lume: în același timp, Cehov cochetează și cu tolstoismul, despre care spune că l-a impresionat adânc și l-a stăpânit timp de vreo 6, 7 ani după care afirmă că „pentru mine el s-a dus și, plecând din sufletul meu, mi-a zis: «Plec din casa asta pustie»” . Locul său este luat de stoicism, deoarece se pare că Cehov
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
spre Vest . Ceea ce e interesant să amintim este că acest simbol heraldic, ce are o arie atât de largă de răspândire și o impresionantă pletoră în semnificație se asociază și cu regalitatea ungară și apare și pe stema Craioveștilor ce stăpâneau Severinul, una din regiunile revendicate de angevini. în heraldică, poziția personajului simbolizat corespunde referentului denominat, ori leul din stema amintită stă orientat spre apus. Dacă Vlad s-a raportat la leul maghiar a simbolizat în stema sa o dublă victorie
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
popoarelor civilizate din lume și mai ales din Europa, nu se poate face cu analfabeți, cu impostori, cu bișnițari și mici afaceriști cu terenuri și imobile, cu îmbogățiți peste noapte, care și-au construit o rețea de interese prin care stăpânesc politica, poliția și justiția pentru a putea continua îmbogățirea prin cele mai abjecte procedee. Ce știu toți aceștia, împreună cu marea mulțime de politicieni români, despre istoria, tradiția și cultura milenară a poporului român? Ca să aperi și să transmiți mai departe
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cu suflet, a încercat prin asta să-l îndemne pe fiul său către studiu, către artă, către frumos. A fost mesajul instinctiv al unui suflet simplu dar mare și asta a avut o mare influență asupra fiului său. Neluțu era stăpânit de porniri foarte frumoase într-un mod sincer și ferit de orice vanitate. Într-o zi de primăvară, plimbându-ne prin frumosul parc din Galați, am văzut un copil care rupea crengi dintr un boschet înflorit. Neluțu s-a dus
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
imuni la otrăvuri și la antibiotice, se perfecționează în arta supraviețuirii (vezi rezistența sporită a bacililor TBC în etapa actuală). Și toate ar merge încă bine, dacă nu ar fi intervenția dezastruoasă a omului, care încercând să „corecteze” și să „stăpânească natura”, comite crime ireversibile asupra naturii. De dragul plăcerii vânatorilor, s au adus în Australia iepuri, care acum au invadat continentul și au devenit o plagă pentru agricultură, fără șanse de eliminare. Tot în Australia au mai adus oamenii specii străine
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
nemeritat de proastă, ceea ce nu aduce nimănui vreun folos, poate doar dușmanilor țării și neamului românesc. În vizitele mele în România, am cunoscut însă o mulțime de tineri cu preocupări frumoase, cu suflet curat, cu educație și cu bun simț, stăpâniți de respect pentru frumos, pentru dreptate și adevăr, apărători de cultură și tradiție românească, iubitori de Dumnezeu, de neam și de țară. Aceștia reprezintă adevăratul chip al României, ei sunt vlăstarele autentice ale rădăcinilor milenare ale neamului Românesc. Pe aceștia
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]