10,694 matches
-
Hieraaetus pennatus"), sfrancioc roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfranciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), gaie roșie ("Milvus milvus"); Insecte (gândaci, cărăbuși, fluturi): croitorul (de fag) alpin ("Rosalia alpina"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), rădașca ("Lucanus cervus"), cărăbuș ("Cărăbuș variolosus"), cărăbuș cu corn ("Bolbelasmus unicornis"), gândac de apă ("Rhysodes sulcatus") și două specii de fluturi: "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru) și "Gortyna borelii lunata". Floră ariei naturale este una diversificata, alcătuită arbori, arbuști, ierburi
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
una diversificata, alcătuită arbori, arbuști, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios (Tilia cordata), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), mesteacăn ("Betula nana"), cireș-păsăresc ("Prunus avium"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monoghyna"), corn ("Cornus mas"), sânger
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
terenuri arabile, râuri, lacuri, mlaștini, turbării) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce adăpostește și conservă o gamă diversă de floră spontană și faună sălbatică. Aria naturală dispune de nouă tipuri de habitate naturale ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice", "Vegetatie forestieră panonică cu Quercus pubescens", "Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp", "Pajiști stepice subpanonice", "Pajiști de altitudine joasă", "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), orbete ("Nannospalax leucodon"), Păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) protejate (prin directivele "147/ CE din 30 noiembrie 2009" și "79/409/CEE din 2 aprilie 1979" - privind conservarea
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
cinerea"), nagâț ("Vanellus vanellus") sau cufundar polar ("Gavia arctica"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"); Pești: sorete ("Lepomis gibbosus"), știucă ("Esox lucius"), roșioară ("Scardinius erythrophthalmus"), biban ("Perca fluviatilis"), crap ("Cyprinus carpio"), plătică ("Abramis brama"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), năpârcă ("Anguis
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
cărăbuși, fluturi): rădașcă ("Lucanus cervus"), cărăbuș cu corn ("Bolbelasmus unicornis"), coada rândunicii ("Iphiclides podalirius"), fluturele ochi de păun ("Saturnia pyri"), molia împărat ("Saturnia pavonia"). Flora sitului are în componență mai multe specii de arbori: gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei pucios ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), arbusti (alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), soc negru ("Sambucus nigra"), lemn câinesc ("Ligustrum
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
cervus"), cărăbuș cu corn ("Bolbelasmus unicornis"), coada rândunicii ("Iphiclides podalirius"), fluturele ochi de păun ("Saturnia pyri"), molia împărat ("Saturnia pavonia"). Flora sitului are în componență mai multe specii de arbori: gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei pucios ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), arbusti (alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), soc negru ("Sambucus nigra"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), mur ("Rubus fruticosus
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Aquila clanga"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), cresteț pestriț ("Porzana porzana"), viespar ("Pernis apivorus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șarpele de casă ("Natrix natrix"), șopârlă de munte ("Lacerta vivipara, Zootoca vivipara"), țestoasa de baltă ("Emys
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
munte ("Trollius europaeus"), sunătoare ("Hypericum tetrapterum"), pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), "Elymus hispidus" (o specie de iarbă din familia Poaceae), păiuș ("Festuca vaginata"), rogoz ("Carex supina"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: jugastru ("Acer campestre"), frasin ("Fraxinus"), stejar ("Quercus robur"), ulm de câmp ("Ulmus minor"), plop alb ("Populus alba"), plop negru ("Populus nigra"), salciei târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), alun ("Corylus avellana"), porumbar (Prunus spinosa), soc ("Sambucus L."), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"). În vecinătatea sitului se află numeroase
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
în care românii au arătat că sînt o echipă suficient de matură încît să învețe să știe să păstreze un rezultat. În repriza întîi ne-am distanțat la o un scor confortabil. Repriză a doua a fost de întreținere. Felicitări Stejarilor! Felicitări tuturor celor care au fost la stadion, să încurajeze echipa României! Săptămînă viitoare sper să jucăm la fel de bine cu Canada, cei cu care am făcut cel mai frumos meci la ultima ediție a Campionatului Mondial de Rugby”, a scris
Rugby: România a învins SUA. Mirel Palada: A fost frumos () [Corola-website/Journalistic/105241_a_106533]
-
apărarea oaspeților de acelasi Vlaicu și a înscris cel de-al doilea eseu, netransformat însă. Continuând presiunea, în minutul 16, Florin Vlaicu, cel poreclit Americanu', a izbutit fructificarea unei lovituri de penalitate de la mijlocul terenului, aducând alte trei puncte pentru ''Stejari''. Deși în ultimele minute ale primei părți oaspeții au revenit în joc, cei care au închis tabela de marcaj la pauză au fost tot românii, căpitanul Stelei, Viorel Lucaci, marcând cel de-al treilea eseu, netransformat de Vlaicu, scorul după
Rugby: România a învins SUA. Mirel Palada: A fost frumos () [Corola-website/Journalistic/105241_a_106533]
-
de Vlaicu, scorul după primele 40 de minute fiind 20-0 pentru națională pregătită de galezul Lynn Howells. A doua repriză a fost a americanilor După pauză situația s-a schimbat radical, americanii atacând în valuri pentru a recupera diferența, în timp ce ''stejarii'' au fost obligați să se apere cu tot efectivul, fără a mai reuși să pună în pericol buturile adverse. Pe fondul acestei presiuni, ''vulturii'' au reușit un eseu, în minutul 52, prin Will Holder, transformat tot de el. În minutul
Rugby: România a învins SUA. Mirel Palada: A fost frumos () [Corola-website/Journalistic/105241_a_106533]
-
Holder, transformat tot de el. În minutul 69, Holder a mai adus alte trei puncte pentru echipa sa, transformând o lovitură de penalitate obținută după o greșeală făcută de înaintarea noastră. Deși jocul a curs aproape exclusiv spre buturile românilor, ''stejarii'' au reușit să facă față ofensivei, iar Florin Vlaicu a stabilit scorul final prin concretizarea unei lovituri de penalitate în minutul 74. S-a încheiat 23-10 pentru tricolori care intră astfel și în posesia Cupei Pershing, trofeul pus în joc
Rugby: România a învins SUA. Mirel Palada: A fost frumos () [Corola-website/Journalistic/105241_a_106533]
-
în posesia ''vulturilor'', care câștigaseră, în urmă cu doi ani, la București, cu 27-17. Partida de sâmbătă a consemnat și un nou record, Vlaicu devenind cel mai selecționat jucător român din istorie, cu 94 de apariții în tricoul ''frunzei de stejar''. Echipele au fost: România: 1. Mihăiță Lazăr (Castres Olympique), 2. Eugen Căpățâna (Timișoara Saracens), 3. Alexandru Țăruș (Beziers), 4. Johan Van Heerden (Știință Baia Mare), 5. Marius Antonescu (Tarbes), 6. Viorel Lucaci (CSA Steaua), 7. Vasile Rus (Timișoara Saracens), 8. Stelian
Rugby: România a învins SUA. Mirel Palada: A fost frumos () [Corola-website/Journalistic/105241_a_106533]
-
20. Langi Haupeakui, 21. Stephen Tomasin, 22. Matai Leuta, 23. JP Eloff. În urmă cu o săptămână, americanii pierduseră într-o partida de pregătire, pe propriul teren, în fața Maori All Blacks, cu scorul de 7-54. Următorul meci de pregătire al ''Stejarilor'' va avea loc sâmbătă viitoare, contra Canadei (locul 18 mondial), tot pe Stadionul național ''Arcul de Triumf''.
Rugby: România a învins SUA. Mirel Palada: A fost frumos () [Corola-website/Journalistic/105241_a_106533]
-
nu se aluneca. Atrage atenția prin felul cum este realizată. Lățimea ei nu depășește un metru. O încăpere de la subsol, destul de mare, a fost gândită pentru a funcționa cu rol de cramă. Aici și‑au găsit locul multe butoaie din stejar cu capacități de 50, 100 și 200 litri pentru păstrarea țuicii și a vinului. Pe pereți erau agățați știuleți de porumb. Exista și o masă lungă, cam pentru 12 persoane, făcută din scânduri groase din lemn de stejar și fasonată
Vila Lac 3, informații din interior de la Dej până la Băsescu și Iohannis by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103289_a_104581]
-
butoaie din stejar cu capacități de 50, 100 și 200 litri pentru păstrarea țuicii și a vinului. Pe pereți erau agățați știuleți de porumb. Exista și o masă lungă, cam pentru 12 persoane, făcută din scânduri groase din lemn de stejar și fasonată ca și cum ar fi fost veche de mai multe zeci de ani. De‑a lungul mesei, pe părțile ei laterale, tronau două bănci, dar și scaune sculptate tot în lemn de meșteri din mediul țărănesc. Atrăgeau atenția și pereții
Vila Lac 3, informații din interior de la Dej până la Băsescu și Iohannis by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103289_a_104581]
-
se regăseau culorile albastru și auriu, de pe steagul secuiesc, și/sau simbolurile de pe acesta, respectiv luna și steaua cu opt raze. Consilierul județean liberal Ion Proca a depus un amendament la acest proiect și a solicitat aplicarea simbolului frunzei de stejar, care să-i reprezinte pe românii din județ, întrucât 'aceasta este o frunză-simbol, cu rădăcini în cultura, istoria și spiritualitatea neamului românesc'. Stejarul este unul dintre cei mai importanți arbori sacri la români. El ocupă un loc important în viața
CJ Harghita scoate românii de pe steagul județului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103316_a_104608]
-
liberal Ion Proca a depus un amendament la acest proiect și a solicitat aplicarea simbolului frunzei de stejar, care să-i reprezinte pe românii din județ, întrucât 'aceasta este o frunză-simbol, cu rădăcini în cultura, istoria și spiritualitatea neamului românesc'. Stejarul este unul dintre cei mai importanți arbori sacri la români. El ocupă un loc important în viața și spiritualitatea poporului român, fiind considerat un arbore totemic. Vechii locuitori ai patriei noastre își puneau, de cele mai multe ori, așezările lor sub pavăza
CJ Harghita scoate românii de pe steagul județului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103316_a_104608]
-
care are nevoie fiecare comunitate, fie ea minoritară sau majoritară'. Propunerea consilierului liberal a fost respinsă de consilierii UDMR și de cei ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania, motiv pentru care Ion Proca a solicitat acceptarea prezenței motivului frunzei de stejar pe steagul județului, ca un gest de normalitate, susținând că toate comunitățile care trăiesc în Harghita trebuie să se regăsească pe acest steag. De asemenea, el a cerut insistent să se facă distincție între steagul secuiesc și cel al județului
CJ Harghita scoate românii de pe steagul județului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103316_a_104608]
-
Codrii Beiușului", potrivit Vocea Transilvaniei: CORAȘ DANIEL IONUȚ: - Deci, cine s-o gândit că se ajunge la chestiile astea? Atâta-mi pare de rău, că trebuia să spun: „bă, n-am rezolvat cu Sabău nici ăia 10 metri cubi de stejar, n-am rezolvat cu el nici lemnele de foc". Nu trebuia să-i spui... Cine s-o gândit? „Că numa' din cauza ta îi acolo!" Când tu... SABĂU GLIGOR IOAN: - D-apăi cum, mă? D-apăi, nu...! Cine l-o (n.n: trivial
STENOGRAME. Cum s-a compromis un prim-procuror by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101426_a_102718]
-
că dacă ești bolnav, te poți face bine după ce vătaful calusărilor trece cu pasul peste tine. RUSALII. De această zi se leaga o mulțime de obiceiuri și ceremonii: se împodobesc locuințele, porțile și anexele gospodărești cu ramuri de tei, plop, stejar; se desfasoara Jocul Calusărilor; se sfințesc ramuri de tei, șoc, mure, pentru a fi folosite în medicină populară; se împletesc cununițe din spice de grâu și flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor; se pocnesc
Rusalii. Tradiții și superstiții. De ce ramurile de tei au puteri miraculoase by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102012_a_103304]
-
fel ca și la alte sărbători creștine și de ziua de Rusalii se leaga o mulțime de tradiții și superstiții care diferă de la o regiune la alta a țarii: - Oamenii isi impdobesc case și gospodăria cu ramuri de tei, plop, stejar; - Tot de Rusalii în unele regiuni se dansează Jocul Calusărilor. Dânsul calusărilor, în general, are scopul de a apăra oamenii, vitele și recoltele de influențele negative. - Se spune ca leacul cel mai folosit pentru cei atinși de Rusalii, este jocul
Rusalii. Tradiții și superstiții. De ce ramurile de tei au puteri miraculoase by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102012_a_103304]
-
țării. Cenzura a decretat că filosoful putea fi omagiat abia săpămâna următoare sau la sfârșitul lunii. Pe 9 mai 1961, în cimitirul din Lancrăm, la aproximativ patruzeci de centimetri deasupra sicriului lui Lucian Blaga, au fost așezate scânduri groase de stejar. Peste ele s-a așternut hârtie gudronată și apoi din nou pământ, ”pentru a se înrădăcina flori. La căpătâi, spre Apus, s-a fixat tot o cruce de stjar”. ”Poetul luminii” se întorcea la natură.
Ultimele clipe din viața lui Lucian Blaga. ”Peste un ceas mor” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102070_a_103362]
-
Rusalii nu este bine să dormi sub cerul liber sau să te duci la fântână, deoarece poți să cazi pradă farmecelor acestor făpturi, în caz că le surprinzi dansul (Hora Ielelor). - Oamenii își împodobesc case si gospodăria cu ramuri de tei, plop, stejar; - Tot de Rusalii in unele regiuni se dansează Jocul Calusărilor. Dansul calusărilor, in general, are scopul de a apară oamenii, vitele si recoltele de influentele negative; - Tinerii si tinerele ce urmează sa se căsătoreasca împletesc coronițe din spice de grâu
RUSALII. Tradiții și obiceiuri de Rusalii by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101065_a_102357]