64,222 matches
-
revistă a principalelor teorii și puncte de vedere legate de tranziție în general. În plus, problema tranziției în agricultura românească, cu toate implicațiile ei la nivel social și cultural, sunt tratate în capitolul legat de proprietatea funciară. 2. SCHIMBAREA SOCIALĂ TEORII ȘI PARADIGME EXPLICATIVE Definițiile schimbării sociale sunt de o mare varietate pentru că au ca obiect un fenomen social ce poate avea fațete foarte diverse și se poate desfășura la diverse nivele de generalitate. Vorbim de schimbare socială și atunci când ne
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
alte concepte sociologice cum ar fi acțiune colectivă, mobilitate socială, reprezentare și percepție socială, sau concepte din sfera modernității. O altă consecință a complexității domeniului schimbării sociale subliniată de Ferréol, 1998 este aceea a necesității de a-l explica prin teorii de rang mediu și nu teorii generale ce au pretenția de a explica întregul fenomen. Teoriile schimbării sociale sunt și ele de o mare varietate, asemenea definițiilor. Există două mari curente teoretice, cel al schimbării unidirecționale (care poate lua forma
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
acțiune colectivă, mobilitate socială, reprezentare și percepție socială, sau concepte din sfera modernității. O altă consecință a complexității domeniului schimbării sociale subliniată de Ferréol, 1998 este aceea a necesității de a-l explica prin teorii de rang mediu și nu teorii generale ce au pretenția de a explica întregul fenomen. Teoriile schimbării sociale sunt și ele de o mare varietate, asemenea definițiilor. Există două mari curente teoretice, cel al schimbării unidirecționale (care poate lua forma progresului sau regresului) și cel al
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din sfera modernității. O altă consecință a complexității domeniului schimbării sociale subliniată de Ferréol, 1998 este aceea a necesității de a-l explica prin teorii de rang mediu și nu teorii generale ce au pretenția de a explica întregul fenomen. Teoriile schimbării sociale sunt și ele de o mare varietate, asemenea definițiilor. Există două mari curente teoretice, cel al schimbării unidirecționale (care poate lua forma progresului sau regresului) și cel al schimbării ciclice. Dacă luăm ca și criteriu de clasificare paradigmele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de o mare varietate, asemenea definițiilor. Există două mari curente teoretice, cel al schimbării unidirecționale (care poate lua forma progresului sau regresului) și cel al schimbării ciclice. Dacă luăm ca și criteriu de clasificare paradigmele sociologice mari, putem distinge între teorii structural-funcționaliste, tributare concepției organiciste: aici încadrăm toate teoriile sistemice care afirmă că o schimbare într-o anumită parte a societății determină schimbări și în alte segmente ale ei, scopul fiind acela al realizării echilibrului; sau contribuția lui Parsons care vorbește
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mari curente teoretice, cel al schimbării unidirecționale (care poate lua forma progresului sau regresului) și cel al schimbării ciclice. Dacă luăm ca și criteriu de clasificare paradigmele sociologice mari, putem distinge între teorii structural-funcționaliste, tributare concepției organiciste: aici încadrăm toate teoriile sistemice care afirmă că o schimbare într-o anumită parte a societății determină schimbări și în alte segmente ale ei, scopul fiind acela al realizării echilibrului; sau contribuția lui Parsons care vorbește despre trei procese aflate la baza oricărui sistem
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
prin care instituțiile sociale devin din ce în ce mai specializate, includerea, adică acceptarea în societate a unor grupuri discriminate și generarea valorilor sau emergența lor. Modelul sistemic vede schimbarea ca o succesiune de stări diferite ale aceluiași sistem (Sztompka, 1993). De cealaltă parte teoriile conflictualiste sunt cele ce consideră că schimbarea socială are o importanță crucială în evoluția unei societăți, pentru că ea corectează inegalitatea. Cele mai cunoscute sunt teoriile lui Marx și Engels și ale discipolilor lor, ce pun la baza schimbării sociale capacitatea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
schimbarea ca o succesiune de stări diferite ale aceluiași sistem (Sztompka, 1993). De cealaltă parte teoriile conflictualiste sunt cele ce consideră că schimbarea socială are o importanță crucială în evoluția unei societăți, pentru că ea corectează inegalitatea. Cele mai cunoscute sunt teoriile lui Marx și Engels și ale discipolilor lor, ce pun la baza schimbării sociale capacitatea maselor de a conduce lupta de clasă și a-și schimba destinul. Teoriile conflictualiste sunt incluse de Piotr Sztompka în curentul materialismului istoric, pe care
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în evoluția unei societăți, pentru că ea corectează inegalitatea. Cele mai cunoscute sunt teoriile lui Marx și Engels și ale discipolilor lor, ce pun la baza schimbării sociale capacitatea maselor de a conduce lupta de clasă și a-și schimba destinul. Teoriile conflictualiste sunt incluse de Piotr Sztompka în curentul materialismului istoric, pe care îl tratează separat în lucrarea lui The Sociology of Social Change, deși concepția lui Marx este în același timp una evoluționistă. O altă categorie o formează teoriile evoluționiste
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
destinul. Teoriile conflictualiste sunt incluse de Piotr Sztompka în curentul materialismului istoric, pe care îl tratează separat în lucrarea lui The Sociology of Social Change, deși concepția lui Marx este în același timp una evoluționistă. O altă categorie o formează teoriile evoluționiste, care la rândul lor sunt uniliniare toate societățile trec prin aceleași stadii și ajung în același punct final și multiliniare stadiile nu sunt aceleași pentru orice societate, iar punctul final poate fi diferit. Cele mai multe dintre teoriile evoluționiste aparțin unor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
categorie o formează teoriile evoluționiste, care la rândul lor sunt uniliniare toate societățile trec prin aceleași stadii și ajung în același punct final și multiliniare stadiile nu sunt aceleași pentru orice societate, iar punctul final poate fi diferit. Cele mai multe dintre teoriile evoluționiste aparțin unor gânditori clasici ai sociologiei. Dintre evoluționiștii uniliniari, trebuie amintiți: Auguste Comte, care prin legea celor trei stări afirmă că orice soietate, urmând progresul cunoașterii, trece prin starea teologică (fictivă), starea metafizică (abstractă) și starea pozitivă (științifică). El
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mecanismele schimbării sociale prin solidaritatea mecanică și organică și care consideră că schimbarea are un caracter natural, implacabil (Durkheim, 2001); Karl Marx ce vorbește despre cele cinci stadii comuna primitivă, orânduirea sclavagistă, feudală, capitalistă și socialistă; Max Weber autorul unei teorii de asemenea clasice, dar care respinge evoluționismul pune la baza schimbării sociale fenomenul raționalizării (Ungureanu, 1990, Ungureanu, Constantinescu, 1985, Nisbet, 1967). Tot de sorginte evoluționistă sunt și teoriile antropologice ale schimbării sociale, două din ele fiind mai cunoscute: cea a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
comuna primitivă, orânduirea sclavagistă, feudală, capitalistă și socialistă; Max Weber autorul unei teorii de asemenea clasice, dar care respinge evoluționismul pune la baza schimbării sociale fenomenul raționalizării (Ungureanu, 1990, Ungureanu, Constantinescu, 1985, Nisbet, 1967). Tot de sorginte evoluționistă sunt și teoriile antropologice ale schimbării sociale, două din ele fiind mai cunoscute: cea a lui Henry Morgan, ce consideră că evoluția înseamnă trecerea de la sălbatic, la barbar și la civilizat, și cea a lui E.B. Taylor, ce vorbește despre trecerea de la animism
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
societăți. Din domeniul sociologiei, Gerhard Lenski leagă viziunea sa asupra schimbării sociale de biologie și construiește o concepție multiliniară asupra evoluției, la baza căreia pune ca factor de primă importanță dezvoltarea tehnologică (Sztompka, 1994). De asemenea putem face distincție între teoriile deterministe versus cele voluntariste, primele susținând că oamenii nu au nici un rol în schimbarea socială, aceasta fiind produsă de forțe ce acționează la nivel macrosocial. În acest caz, agenții schimbării sunt dezvoltarea tehnologiei, sistemul economic, structura claselor sociale, etc. Este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
versus cele voluntariste, primele susținând că oamenii nu au nici un rol în schimbarea socială, aceasta fiind produsă de forțe ce acționează la nivel macrosocial. În acest caz, agenții schimbării sunt dezvoltarea tehnologiei, sistemul economic, structura claselor sociale, etc. Este o teorie slab susținută, contraargumentul principal fiind acela, că tot oamenii se află și în spatele acestor schimbări de anvergură ale unei societăți. De cealaltă parte, teoriile voluntariste consideră că omul, prin acțiunea și voința lui este motorul schimbării sociale. Într-o altă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
În acest caz, agenții schimbării sunt dezvoltarea tehnologiei, sistemul economic, structura claselor sociale, etc. Este o teorie slab susținută, contraargumentul principal fiind acela, că tot oamenii se află și în spatele acestor schimbări de anvergură ale unei societăți. De cealaltă parte, teoriile voluntariste consideră că omul, prin acțiunea și voința lui este motorul schimbării sociale. Într-o altă categorie trebuie să amintim teoriile ciclice ale schimbării sociale, care contestă schimbarea socială ca sursă de progres. Ele sunt așadar esențialmente diferite de teoriile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fiind acela, că tot oamenii se află și în spatele acestor schimbări de anvergură ale unei societăți. De cealaltă parte, teoriile voluntariste consideră că omul, prin acțiunea și voința lui este motorul schimbării sociale. Într-o altă categorie trebuie să amintim teoriile ciclice ale schimbării sociale, care contestă schimbarea socială ca sursă de progres. Ele sunt așadar esențialmente diferite de teoriile ciclice, evoluția nefiind considerată întotdeauna liniară și ascendentă. Cu originea în lucrările lui Oswald Spengler (1996), teoriile ciclice spun că orice
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
teoriile voluntariste consideră că omul, prin acțiunea și voința lui este motorul schimbării sociale. Într-o altă categorie trebuie să amintim teoriile ciclice ale schimbării sociale, care contestă schimbarea socială ca sursă de progres. Ele sunt așadar esențialmente diferite de teoriile ciclice, evoluția nefiind considerată întotdeauna liniară și ascendentă. Cu originea în lucrările lui Oswald Spengler (1996), teoriile ciclice spun că orice societate are perioade de creștere și înflorire, dar și perioade de regres. Pentru că nu este posibil ca societățile să
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
categorie trebuie să amintim teoriile ciclice ale schimbării sociale, care contestă schimbarea socială ca sursă de progres. Ele sunt așadar esențialmente diferite de teoriile ciclice, evoluția nefiind considerată întotdeauna liniară și ascendentă. Cu originea în lucrările lui Oswald Spengler (1996), teoriile ciclice spun că orice societate are perioade de creștere și înflorire, dar și perioade de regres. Pentru că nu este posibil ca societățile să întinerească, schimbarea socială nu duce întotdeauna la progres. O altă teorie ciclică clasică a schimbării sociale este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în lucrările lui Oswald Spengler (1996), teoriile ciclice spun că orice societate are perioade de creștere și înflorire, dar și perioade de regres. Pentru că nu este posibil ca societățile să întinerească, schimbarea socială nu duce întotdeauna la progres. O altă teorie ciclică clasică a schimbării sociale este cea a istoricului Arnold Toynbee (1997) asupra ciclului de viață al civilizațiilor. Între teoriile ciclice formulate în cadrul sociologiei se încadrează: teoria circulației elitelor a lui Vilfredo Pareto, văzută ca motor al schimbării sociale; și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
perioade de regres. Pentru că nu este posibil ca societățile să întinerească, schimbarea socială nu duce întotdeauna la progres. O altă teorie ciclică clasică a schimbării sociale este cea a istoricului Arnold Toynbee (1997) asupra ciclului de viață al civilizațiilor. Între teoriile ciclice formulate în cadrul sociologiei se încadrează: teoria circulației elitelor a lui Vilfredo Pareto, văzută ca motor al schimbării sociale; și teoria lui Pitirim Sorokin care vede schimbarea socială ca o succesiune ciclică între cele trei tipuri de cultură, senzorială (ce
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ca societățile să întinerească, schimbarea socială nu duce întotdeauna la progres. O altă teorie ciclică clasică a schimbării sociale este cea a istoricului Arnold Toynbee (1997) asupra ciclului de viață al civilizațiilor. Între teoriile ciclice formulate în cadrul sociologiei se încadrează: teoria circulației elitelor a lui Vilfredo Pareto, văzută ca motor al schimbării sociale; și teoria lui Pitirim Sorokin care vede schimbarea socială ca o succesiune ciclică între cele trei tipuri de cultură, senzorială (ce privilegiază valorile materiale, empirice, senzoriale), ideatică (ce
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ciclică clasică a schimbării sociale este cea a istoricului Arnold Toynbee (1997) asupra ciclului de viață al civilizațiilor. Între teoriile ciclice formulate în cadrul sociologiei se încadrează: teoria circulației elitelor a lui Vilfredo Pareto, văzută ca motor al schimbării sociale; și teoria lui Pitirim Sorokin care vede schimbarea socială ca o succesiune ciclică între cele trei tipuri de cultură, senzorială (ce privilegiază valorile materiale, empirice, senzoriale), ideatică (ce pleacă de la premiza că natura realității este spirituală, imaterială și se centrează pe valori
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
religii și filosofii spirituale) și cultura idealistă (care este intermediară între primele două și face tranziția între ele, și care vede realitatea ca fiind atât de natură spirituală, cât și materială) (Sztompka, 1994, Biesanz și Biesanz, 1978, Schaefer, Lamm, 1994) Teoriile modernizării pornesc de la ideea schimbării sociale ca fiind determinată de contactul între societățile modernizate și cele nemodernizate. Ele pun în prim plan schimbările realizate ca urmare a raționalizării vieții economice și sociale și se axează cu precădere în plan cultural
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
modernizării pornesc de la ideea schimbării sociale ca fiind determinată de contactul între societățile modernizate și cele nemodernizate. Ele pun în prim plan schimbările realizate ca urmare a raționalizării vieții economice și sociale și se axează cu precădere în plan cultural. Teoriile modernizării evidențiază transformările care au loc în structura socială (scăderea importanței statusului prescris, răsturnarea ierarhiilor constituite pe baze tradiționale), în instituțiile sociale (scăderea importanței religiei și explicației religioase, deci secularizarea, schimbările în structura familiei, transformările fundamentale în domeniul economic și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]