11,855 matches
-
o importantă bază sportivă pe lângă ștrandul Viromet unde este amenajat și un camping. În orașul Victoria funcționează un combinat chimic. Inițial acesta a fost o uzină cehoslovacă (funcționa de prin anul 1937), apoi, după ocuparea Cehoslovaciei de către Germania nazistă, această uzină a trecut în proprietatea statului german. După război combinatul a avut pe rând numele SovromChim (era o întreprindere mixtă, sovieto-română, directorii fiind sovietici), Combinatul Chimic „I. V. Stalin”, iar după destalinizare, a purtat numele de „Combinatul Chimic Victoria”. După căderea
Victoria, România () [Corola-website/Science/299325_a_300654]
-
SovromChim (era o întreprindere mixtă, sovieto-română, directorii fiind sovietici), Combinatul Chimic „I. V. Stalin”, iar după destalinizare, a purtat numele de „Combinatul Chimic Victoria”. După căderea comunismului și începerea privatizării, combinatul s-a dezmembrat în S.C. „Viromet” S.A. și S. C. Uzina Chimică R.A. În 1995, s-au pus bazele unei noi uzine chimice: S.C. „Virolite” S.A., cu capital american, proprietatea fraților Brodie (la origine evrei stabiliți în Statele Unite ale Americii), ramură a fabricii mamă "Purolite LLC Company" situată în Fort Lauderdale
Victoria, România () [Corola-website/Science/299325_a_300654]
-
I. V. Stalin”, iar după destalinizare, a purtat numele de „Combinatul Chimic Victoria”. După căderea comunismului și începerea privatizării, combinatul s-a dezmembrat în S.C. „Viromet” S.A. și S. C. Uzina Chimică R.A. În 1995, s-au pus bazele unei noi uzine chimice: S.C. „Virolite” S.A., cu capital american, proprietatea fraților Brodie (la origine evrei stabiliți în Statele Unite ale Americii), ramură a fabricii mamă "Purolite LLC Company" situată în Fort Lauderdale FL SUA. În prezent, această nouă uzină poartă numele de "S.C.
Victoria, România () [Corola-website/Science/299325_a_300654]
-
prefectul poliției) și Alexandru Elădescu (avocat bucureștean). Este cunoscut faptul că alături de aceștia participau la viața clubului și alți avocați, juriști, militari. În anul 1948, în urma legii ce obliga toate cluburile sportive să se afilieze la un sindicat, fuzionează cu Uzinele Comunale București devenind Venus UCB. În toamna anului 1948 Venus evolua în eșalonul al 3-lea și, odată cu desființarea arbitrară a acestuia, Venus dispare desființându-se. În anul 1953 zona în care se afla Arena Venus (actualul parc Știrbei, cuprins
Venus București () [Corola-website/Science/299353_a_300682]
-
prin prezentarea "filmulețelor" unui număr mare de spectatori. Așa va apare "primul aparat de proiecție cinematografică". Prin prima proiecție cinematografică a fraților Lumière, realizată la "28 decembrie 1895"la "Grand Cafee" din Paris, cu o peliculă numită ""Ieșirea muncitorilor din uzinele Lumière"" a apărut o nouă artă și o industrie, "Industria cinematografică". Apar primele studiouri cinematografice, care realizează primele "filme" (filme mute până în 1927), primele aparate de proiecție cinematografică(la început cu acționare manuală), primele aparate de filmat (la început acționate
Tehnica proiecției cinematografice () [Corola-website/Science/299363_a_300692]
-
film". La începutul anului 1940 se fac primele încercări de înregistrare magnetică, prin aplicarea pe peliculă a unei piste magnetice. In ceea ce privește apariția filmului color, primele încercări le fac Frații Lumière, colorând una din pelicule manual cu ajutorul lucrătorilor din uzină, realizând ceace se numea "film colorat". Tot ei creează sistemul "Autochrome" prezentându-l la 17 decembrie 1903, însă dificultăților de realizare și exploatare nu s-a utilizat.Ajungându-se la un moment dat într-un impas privind spectacolul cinematografic, Georges
Tehnica proiecției cinematografice () [Corola-website/Science/299363_a_300692]
-
înființat la 3 august 1921 un atelier de fabricare de material rulant. În acel atelier se reparau locomotive și vagoane de cale ferată, Malaxa extinzându-și afacerile în mod continuu. În anul 1923, construiește din temelii între anii 1923-1927 o uzină lângă Halta Titan. Patru ani mai târziu, industriașul român beneficiază de prevederile unei legi (publicată în Monitorul Oficial nr. 57/13.03.1927) prin care se încuraja dezvoltarea industriei naționale. Astfel, el încheie în același an un contract cu societatea
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
în același an un contract cu societatea Căile Ferate Române, pentru fabricarea unor locomotive de concepție proprie românească, asumându-și riscuri suficient de mari. Primind un avans de la Căile Ferate Române pentru contractul încheiat și cu ajutorul unor credite de la diverse bănci, Malaxa a utilat uzina construită în perioada 1923-1927 cu 82 de mașini-unelte cumpărate din Germania, aceasta devenind cea mai performantă fabrică de material rulant din Europa de la acea vreme. Malaxa a angajat cu contract 180 de muncitori germani calificați, pe o perioadă între șase
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
punct o strategie integratoare în spațiul național unificat pentru domeniul construcțiilor și exploatării automotoarelor. Între anii 1932-1934, savantul George Constantinescu a folosit principiul sonicității la invenția sa „Convertorul sonic de cuplu”, aplicat cu succes la locomotivele și automotoarele produse la uzinele „Malaxa” din București. În anul 1933, în plină criză economică mondială, uzina „Malaxa” livra locomotiva cu numărul 100. Anii care au urmat până la începerea celui de Al doilea război mondial au fost ani de mare succes pentru uzina „Malaxa”, care
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
exploatării automotoarelor. Între anii 1932-1934, savantul George Constantinescu a folosit principiul sonicității la invenția sa „Convertorul sonic de cuplu”, aplicat cu succes la locomotivele și automotoarele produse la uzinele „Malaxa” din București. În anul 1933, în plină criză economică mondială, uzina „Malaxa” livra locomotiva cu numărul 100. Anii care au urmat până la începerea celui de Al doilea război mondial au fost ani de mare succes pentru uzina „Malaxa”, care a devenit una dintre cele mai productive din țară, fiind apreciată și
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
produse la uzinele „Malaxa” din București. În anul 1933, în plină criză economică mondială, uzina „Malaxa” livra locomotiva cu numărul 100. Anii care au urmat până la începerea celui de Al doilea război mondial au fost ani de mare succes pentru uzina „Malaxa”, care a devenit una dintre cele mai productive din țară, fiind apreciată și cunoscută în lumea întreagă. Producția cea mai ridicată a uzinei s-a realizat în anul 1935, cand s-au fabricat 93 de locomotive Malaxa. În anul
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
urmat până la începerea celui de Al doilea război mondial au fost ani de mare succes pentru uzina „Malaxa”, care a devenit una dintre cele mai productive din țară, fiind apreciată și cunoscută în lumea întreagă. Producția cea mai ridicată a uzinei s-a realizat în anul 1935, cand s-au fabricat 93 de locomotive Malaxa. În anul 1936 s-a realizat prototipul primei locomotive Diesel de concepție românească, care a intrat în fabricație de serie, livrându-se către CFR în anul
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
93 de locomotive Malaxa. În anul 1936 s-a realizat prototipul primei locomotive Diesel de concepție românească, care a intrat în fabricație de serie, livrându-se către CFR în anul 1938 primul lot de 28 locomotive. Începând din anul 1939, uzinele Malaxa au fost în măsură să construiască toate categoriile și tipurile de locomotive (seriile 50.100, 230.0, 142.000). Locomotivele din seria 151.001 de concepție românească erau dintre cele mai puternice din Europa la acea vreme și au
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
din seria 151.001 de concepție românească erau dintre cele mai puternice din Europa la acea vreme și au avut un succes comercial răsunător la Târgul Internațional de la Milano din anul 1940. Datorită succesului dobândit în construcția de locomotive la uzinele Reșița și Malaxa, începând din anul 1930, în România nu s-a mai importat nicio locomotivă. În paralel cu producția de locomotive, Nicolae Malaxa construiește fabrica de țevi din oțel fără sudură (actuala uzină Republica), aplicând pentru prima dată pe
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
dobândit în construcția de locomotive la uzinele Reșița și Malaxa, începând din anul 1930, în România nu s-a mai importat nicio locomotivă. În paralel cu producția de locomotive, Nicolae Malaxa construiește fabrica de țevi din oțel fără sudură (actuala uzină Republica), aplicând pentru prima dată pe continent procedeul american de laminare „Stiefel”. Între anii 1937-1938, Malaxa a construit Fabrica de muniții de artilerie și armament în incinta Fabricii de material rulant. Uzinele Malaxa au produs pe baza unui plan general
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
fabrica de țevi din oțel fără sudură (actuala uzină Republica), aplicând pentru prima dată pe continent procedeul american de laminare „Stiefel”. Între anii 1937-1938, Malaxa a construit Fabrica de muniții de artilerie și armament în incinta Fabricii de material rulant. Uzinele Malaxa au produs pe baza unui plan general de apărare a țării muniție de artilerie, armament și tanchete proiectate după o concepție românească. În numai 12 ani (1928-1939), uzinele Malaxa au evoluat dintr-un atelier de reparat material rulant până la
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
muniții de artilerie și armament în incinta Fabricii de material rulant. Uzinele Malaxa au produs pe baza unui plan general de apărare a țării muniție de artilerie, armament și tanchete proiectate după o concepție românească. În numai 12 ani (1928-1939), uzinele Malaxa au evoluat dintr-un atelier de reparat material rulant până la dimensiunile unui concern industrial de primă mărime în Europa. Uzina organizată de Malaxa, după planurile proprii, era astfel concepută încât putea să-și schimbe rapid producția industrială de serie
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
apărare a țării muniție de artilerie, armament și tanchete proiectate după o concepție românească. În numai 12 ani (1928-1939), uzinele Malaxa au evoluat dintr-un atelier de reparat material rulant până la dimensiunile unui concern industrial de primă mărime în Europa. Uzina organizată de Malaxa, după planurile proprii, era astfel concepută încât putea să-și schimbe rapid producția industrială de serie, realizându-se astfel capacități pentru producția de echipamente industriale, utilaje pentru industria chimică, petrolieră și altele. Malaxa a inițiat și implementat
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
prezenta cele mai noi tipuri de automotoare românești, competitive pe plan european, deși această industrie fusese înființată abia în anul 1934. Nicolae Malaxa s-a îngrijit și de problemele sociale ale muncitorilor, asigurându-le salarii mai mari decât în alte uzine, asistență socială și medicală, echipamente de lucru și masă la cantină. La construcția uzinelor Malaxa, l-a luat drept colaborator pe arhitectul Horia Creangă, astfel uzinele construite după indicațiile lui Malaxa reprezintă o contribuție importantă la aplicarea arhitecturii moderne în
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
industrie fusese înființată abia în anul 1934. Nicolae Malaxa s-a îngrijit și de problemele sociale ale muncitorilor, asigurându-le salarii mai mari decât în alte uzine, asistență socială și medicală, echipamente de lucru și masă la cantină. La construcția uzinelor Malaxa, l-a luat drept colaborator pe arhitectul Horia Creangă, astfel uzinele construite după indicațiile lui Malaxa reprezintă o contribuție importantă la aplicarea arhitecturii moderne în domeniul construcțiilor industriale. În anul 1945, a fost fabricat la Reșița un automobil românesc
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
și de problemele sociale ale muncitorilor, asigurându-le salarii mai mari decât în alte uzine, asistență socială și medicală, echipamente de lucru și masă la cantină. La construcția uzinelor Malaxa, l-a luat drept colaborator pe arhitectul Horia Creangă, astfel uzinele construite după indicațiile lui Malaxa reprezintă o contribuție importantă la aplicarea arhitecturii moderne în domeniul construcțiilor industriale. În anul 1945, a fost fabricat la Reșița un automobil românesc cu numele de Malaxa, de către fabricile industriașului român Nicolae Malaxa, al cărui
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
arhitecturii moderne în domeniul construcțiilor industriale. În anul 1945, a fost fabricat la Reșița un automobil românesc cu numele de Malaxa, de către fabricile industriașului român Nicolae Malaxa, al cărui nume îl poartă. De asemenea, Malaxa a fost acționar și la uzinele Astra Arad, Unio Satu Mare, IOR București (Industria Optică Română), Uzinele și Domeniile de Fier din Reșița (UDR). La sfârșitul anilor ‘30, din concernul Malaxa făceau parte, printre altele, actuala uzină Faur, uzinele Republica, Tohan Zărnești și Magazinele Unite de Fierărie
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
fost fabricat la Reșița un automobil românesc cu numele de Malaxa, de către fabricile industriașului român Nicolae Malaxa, al cărui nume îl poartă. De asemenea, Malaxa a fost acționar și la uzinele Astra Arad, Unio Satu Mare, IOR București (Industria Optică Română), Uzinele și Domeniile de Fier din Reșița (UDR). La sfârșitul anilor ‘30, din concernul Malaxa făceau parte, printre altele, actuala uzină Faur, uzinele Republica, Tohan Zărnești și Magazinele Unite de Fierărie din Galați. Istoricul Ioan Scurtu susține că Nicolae Malaxa s-
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
îl poartă. De asemenea, Malaxa a fost acționar și la uzinele Astra Arad, Unio Satu Mare, IOR București (Industria Optică Română), Uzinele și Domeniile de Fier din Reșița (UDR). La sfârșitul anilor ‘30, din concernul Malaxa făceau parte, printre altele, actuala uzină Faur, uzinele Republica, Tohan Zărnești și Magazinele Unite de Fierărie din Galați. Istoricul Ioan Scurtu susține că Nicolae Malaxa s-a îmbogățit datorită sprijinului masiv acordat de guvern sub formă de credite și comenzi de stat. Guvernul i-a acordat
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
De asemenea, Malaxa a fost acționar și la uzinele Astra Arad, Unio Satu Mare, IOR București (Industria Optică Română), Uzinele și Domeniile de Fier din Reșița (UDR). La sfârșitul anilor ‘30, din concernul Malaxa făceau parte, printre altele, actuala uzină Faur, uzinele Republica, Tohan Zărnești și Magazinele Unite de Fierărie din Galați. Istoricul Ioan Scurtu susține că Nicolae Malaxa s-a îmbogățit datorită sprijinului masiv acordat de guvern sub formă de credite și comenzi de stat. Guvernul i-a acordat credite de
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]