KorAP: Find »[drukola/base=violent & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...425 426 427 ...442 >

11,047 matches

Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427

fără aer condiționat aflate în ambuteiaj claxonează mai des decât celelalte. Anderson (1987 citat de Anderson și Anderson, 1998) a studiat statisticile crimelor violente și non violente furnizate de FBI pentru perioada 1971-1980 în funcție de anotimpuri. Rezultatele au arătat că manifestările violente erau semnificativ mai frecvente în timpul verii și toamnei decât în timpul iernii sau primăverii. Un studiu recent asupra numărului de agresiuni din SUA din perioada 1950-1990 ajunge la aceleași rezultate subliniind că rata violențelor este și mai ridicată în perioadele caniculare

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
asupra numărului de agresiuni din SUA din perioada 1950-1990 ajunge la aceleași rezultate subliniind că rata violențelor este și mai ridicată în perioadele caniculare. Unele cercetări mai indică faptul că manifestările de agresivitate variază de la o regiune la alta. Crimele violente sunt mai numeroase în regiunile mai calde față de cele mai reci. Crimele non violente pot fi însă cu greu asociate variațiilor de temperatură. Analizele recente demonstrează că efectul factorului regional persistă indiferent de factorii culturali (Nisbett, 1993). Studiile din laborator

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
că rata violențelor este și mai ridicată în perioadele caniculare. Unele cercetări mai indică faptul că manifestările de agresivitate variază de la o regiune la alta. Crimele violente sunt mai numeroase în regiunile mai calde față de cele mai reci. Crimele non violente pot fi însă cu greu asociate variațiilor de temperatură. Analizele recente demonstrează că efectul factorului regional persistă indiferent de factorii culturali (Nisbett, 1993). Studiile din laborator adeveresc și ele legătura existentă între factorii de mediu și probabilitatea agresivității. Mai multe

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
doar atitudinea și comportamentul acestor spectatori poate influența probabilitatea desfășurării conflictului, ci doar simpla lor prezența îl poate influența într-un fel sau altul. Prezența unei mulțimi de observatori îi excită în general pe indivizii furioși, facilitând declanșarea unor acte violente mult mai periculoase. În schimb, dacă observatorii sunt mai puțin numeroși, manifestările agresive pot fi inhibate. Ce rol are observatorul pentru cel care agresează? S-a demonstrat că doar simpla prezență a unui observator poate influența probabilitatea agresivității. În realizarea

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
cazuri de atacuri criminale și de omoruri a scos la iveală faptul că, în momentul agresiunii, comportamentul agresiv al observatorilor în relație semnificativă cu agresorul (prieten, soție etc.) îl poate instiga pe acesta din urmă să comită acte mult mai violente. Agresorul interpretează comportamentul observatorului ca pe o aprobare a propriilor acte de violență, cel puțin în cazul dat. Atacurile sunt mai puțin intense, iar agresiunile mai puțin fatale dacă observatorii importanți pentru agresori intervin pentru a rezolva conflictul. Prezența apropiaților

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
numit de Berkowitz și LePage (1967) efectul armelor de foc. Efectul armelor de foc Demonstrează oare aceste rezultate că atributele asociate agresivității cresc tendința de agresivitate în funcție de legătura asociativă pe care o stabilește cu un ansamblu de gânduri și idei violente sau în funcție de starea de activare psihologică pe care o declanșează? Datorită experimentelor sale, Berkowitz a vrut să demonstreze că obiectele erau folosite cu intenția de a influența într-un mod cu totul aleatoriu agresivitatea. Dar în opinia lui Sabini (1992

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
difuză dinamizează comportamentul în derulare, intensificând astfel toate activitățile individului. S-a demonstrat, de exemplu, că înlocuirea ofensei cu politețea și a reacțiilor negative ale subiecților cu unele pozitive (recompensarea complicelui "politicos"), după ce acestora li s-a arătat un film violent, conduce la întărirea comportamentului în derulare. Astfel dacă filmul violent se interpune între comportamentul pozitiv al complicelui și posibilitatea oferită subiectului de a-l recompensa pe acesta, declanșându-i subiectului o stare de activare neurovegetativă, acesta din urmă va crește

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
S-a demonstrat, de exemplu, că înlocuirea ofensei cu politețea și a reacțiilor negative ale subiecților cu unele pozitive (recompensarea complicelui "politicos"), după ce acestora li s-a arătat un film violent, conduce la întărirea comportamentului în derulare. Astfel dacă filmul violent se interpune între comportamentul pozitiv al complicelui și posibilitatea oferită subiectului de a-l recompensa pe acesta, declanșându-i subiectului o stare de activare neurovegetativă, acesta din urmă va crește numărul de recompense oferite complicelui. În opinia lui Zillmann, interpretarea

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
faptul de a privi un material pornografic n-are, în sine, nici un impact evident asupra numărului de violențe de natură sexuală. Malamuth, Donnerstein și colegii lor au efectuat câteva studii, pe teren și în laborator, pentru a determina efectul pornografiei violente. Studiile indică că imaginile pornografice violente favorizează acceptarea violenței față de femei, constituind astfel unul dintre factorii comportamentului agresiv împotriva femeilor (Donnerstein și Berkowitz, 1981; Malamuth și Briere, 1986 citat de Malamuth, 1998). Într-unul din experimentele lui Malamuth, bărbații erau

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
pornografic n-are, în sine, nici un impact evident asupra numărului de violențe de natură sexuală. Malamuth, Donnerstein și colegii lor au efectuat câteva studii, pe teren și în laborator, pentru a determina efectul pornografiei violente. Studiile indică că imaginile pornografice violente favorizează acceptarea violenței față de femei, constituind astfel unul dintre factorii comportamentului agresiv împotriva femeilor (Donnerstein și Berkowitz, 1981; Malamuth și Briere, 1986 citat de Malamuth, 1998). Într-unul din experimentele lui Malamuth, bărbații erau lăsați mai întâi să privească fie

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
erau lăsați mai întâi să privească fie un film erotic non violent, fie unul cu violuri. Apoi erau rugați să-și imagineze diverse situații de natură sexuală. Cei care au vizionat un film cu violuri, au avut fantezii mult mai violente. Ca și în cazul vizualizării frecvente a filmelor cu violență, urmărirea repetată a filmelor erotice violente îi poate face pe spectatori (bărbați sau femei) mult mai toleranți față de violențele împotriva femeilor și mai puțin toleranți cu victima (Zillmann și Bryant

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
Apoi erau rugați să-și imagineze diverse situații de natură sexuală. Cei care au vizionat un film cu violuri, au avut fantezii mult mai violente. Ca și în cazul vizualizării frecvente a filmelor cu violență, urmărirea repetată a filmelor erotice violente îi poate face pe spectatori (bărbați sau femei) mult mai toleranți față de violențele împotriva femeilor și mai puțin toleranți cu victima (Zillmann și Bryant, 1984 citat de Tedeschi et al., 1994). Modele agresive: învățarea agresivității Am abordat în capitolele anterioare

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
și să-i respingă pe ceilalți. Stilul de viață organizat și regulile de conduită sunt la fel de importante pentru dezvoltarea unor comportamente sociale adaptate precum grija părinților. Absența regulilor poate duce la formarea unei personalități dezorganizate, ostile și agresive. Părinții neglijenți, violenți care își maltratează copilul o fac adesea din cauza faptului că ei înșiși au fost supuși unor tratamente asemănătoare. Părinții sunt cei care ar trebui să-i ofere copilului răspunsuri la toate întrebările pe care și le pune, constituindu-se în

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
la vârsta de 18 ani. Cu cât agresivitatea împotriva copilului este mai mare, cu atât corelația este mai solidă. Studiile comparative ale unor cercetători menționează că copiii-victime ale maltratării sunt mult mai des arestați la maturitate pentru delicvență și crime violente față de indivizii care n-au fost supuși unor tratamente înjositoare. Persistența la maturitate a agresivității învățate în copilărie demonstrează stabilitatea acestui tip de comportament, mai ales la subiecții de sex masculin (Huesmann et al., 1984 citat de Eron, 1994). Aceleași

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
agresiv este cauzat în general de această carență de relaționare. Atitudinea punitivă a părinților, dar mai ales abuzurile, pot provoca ostilitatea față de ceilalți: orientarea spre valori antisociale, predispoziție de evaluare negativă a celorlalți, dorința de a face rău altora. Crimele violente comise la maturitate sau furia reactivă violentă (Dodge, 1993) pot fi consecințele unor abuzuri din copilărie soldate cu o personalitate și atitudini ostile. Comportamentul agresiv împotriva semenilor scade popularitatea copilului printre colegii de școală. El este perceput ca un intrus

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
carență de relaționare. Atitudinea punitivă a părinților, dar mai ales abuzurile, pot provoca ostilitatea față de ceilalți: orientarea spre valori antisociale, predispoziție de evaluare negativă a celorlalți, dorința de a face rău altora. Crimele violente comise la maturitate sau furia reactivă violentă (Dodge, 1993) pot fi consecințele unor abuzuri din copilărie soldate cu o personalitate și atitudini ostile. Comportamentul agresiv împotriva semenilor scade popularitatea copilului printre colegii de școală. El este perceput ca un intrus ("cel care începe încăierarea" sau "cel care

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
violențelor, chiar dacă violențele comise în afara acestor grupări sunt mult mai frecvente. Formarea copilului în sânul unei grupări de acest fel contribuie la dezvoltarea unor concepții și reprezentări despre sine bazate pe putere și forță fizică plus adoptarea unor strategii comportamentale violente față de ceilalți. Diferențierea categorială între "noi" și "ceilalți" devine și mai accentuată. Violența împotriva intrusului este adesea însoțită de tendința de limitare a rețelei sociale și familiale. Aceeași tendință caracterizează grupările extremiste naționaliste și rasiste. Toate cauzele violenței pot fi

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
a indivizilor cu situație economică și socială precară aderând la diverse mișcări ideologice. O altă formă de dezorganizare socială sau individuală, denumită "Wildings" de către unii și "Pack" de către alții (Staub și Rosenthal, 1994), a atras atenția cercetătorilor. "Wildings" sunt acțiunile violente dintre tinerii grupați în locuri precise. Contrar violențelor tradiționale specifice bandelor, acțiunile "wildings" sunt dezorganizate, luând forma unor violențe provocate de mulțime (Staub et al., 1994). "Pack"-ul este o grupare relativă din punct de vedere temporal a teen-agers-ului în

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
zi crește probabilitatea agresivității atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Printre modelele agresive pe care copilul le urmărește și care preocupă cel mai mult opinia publică sunt cele mediatizate de către televiziune (Huesmann și Reynolds, 2001). Imaginile televizate violente descriu intențiile comportamentale ale unor indivizi care vor să fac rău altora. Individul poate fi o persoană reală, un personaj din benzile desenate sau unul din jocurile video (Anderson și Bushmann, 2001). Rezultatele unor studii experimentale au scos la iveală

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
o persoană reală, un personaj din benzile desenate sau unul din jocurile video (Anderson și Bushmann, 2001). Rezultatele unor studii experimentale au scos la iveală caracterul nociv al unor programe televizate. Cercetătorii au vrut să afle dacă urmărirea unor emisiuni violente la televizor îi poate face pe indivizi agresivi în viața reală, așa cum s-a observat că se poate întâmpla în laboratorul de cercetare. Se crede că copii sunt tentați să imite agresivitatea televizată, chiar dacă aceasta ar fi sau nu justificată

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
se răzbune pe complice. Rezultatele au arătat că subiecții care au urmărit imaginile cu agresivitatea justificată au ripostat mai dur decât cei care au fost martorii agresivității nejustificate. Convingeri normative transmise prin intermediul mijloacelor media. Simplul fapt de a vedea scene violente influențează și menține comportamentul agresiv. Spectatorul sintetizează convingerile și atitudinile propriilor experiențe și interacțiuni cu mediul social, acesta incluzând și mijloacele media. Violența mediatizată la televizor sau pe alte suporturi contribuie la formarea unei viziuni despre o lume bine organizată

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
contexte sociale; ( c) dacă credințele normative înlesnesc comportamentul interzis. Copii cu astfel de convingeri normative agresive vor adopta mai des un comportament interzis atunci când tendințele agresive vor fi activate. Este ușor de înțeles de ce copiii care urmăresc mai des scene violente sunt mult mai agresivi. Un studiu de 15 ani asupra 758 de copii a demonstrat că dacă la vârsta de 7 sau 8 ani copii își imaginează scene agresive, crezând că agresivitatea este un lucru legitim, pe termen lung ei

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
de 19 ani (Eron, Walder și Lefkowitz, 1971 citat de Eron, 1994). Influențele externe precum cele care vin din partea televizorului pot interacționa cu alți factori ai agresivității ca atitudinea negativă a părinților față de copil. Interacțiunea unei mari doze de imagini violente cu experiența maltratării din partea părinților contribuie în mod decisiv la apariția unor predispoziții criminale. Felul de a fi al mediului înconjurător (binevoitor, indiferent sau ostil) determină amintirea experiențelor trăite de către copil. Acest factor pare să influențeze modul în care copilul

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
agresivității, sau dacă predispozițiile agresive ale individului îl determină pe acesta să urmărească emisiuni cu violență. Ba mai mult, s-ar putea să existe și alți factori care ar putea explica predispoziția agresivă și atracția pe care o exersează imaginile violente asupra unor indivizi. S-ar putea totuși crede că activarea tendințelor agresive determină anumite preferințe pentru scene de violență, creând astfel o predispoziție agresivă. Jocurile video reprezintă o altă sursă de imagini violente pentru copii și adolescenți. Cercetătorii au studiat

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
și atracția pe care o exersează imaginile violente asupra unor indivizi. S-ar putea totuși crede că activarea tendințelor agresive determină anumite preferințe pentru scene de violență, creând astfel o predispoziție agresivă. Jocurile video reprezintă o altă sursă de imagini violente pentru copii și adolescenți. Cercetătorii au studiat relația dintre joc și agresivitate. Chiar dacă primele jocuri au început să fie comercializate la sfârșitul anilor 1970, jocurile cu adevărat violente au apărut abia în anii 1980. Aceste jocuri au devenit în timp

Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]