114,184 matches
-
ilustrează, în special, raza santinei, convexitatea punții, înălțimea puțului de navă și metoda de confecționare a dispozitivului de ghidare. 4. În cazul navelor prevăzute cu instalații de încălzire sau cu jompuri de drenaj montate în rezervoare, diagrama nr. 3, care indică volumul preluat de încălzitoare sau de jompuri și, în cazul jompurilor, volumul de lichid maxim în jompuri, măsurat între două clichete. 5. Pentru fiecare rezervor sau grup de rezervoare similare, un tabel cu volumele exprimate în centimetri sau decimetri, cu
jrc132as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85267_a_86054]
-
rece) Metoda de desfășurare a încercării de tip I menționată în anexa I pct. 3.2.1.1. 1. Ciclul de funcționare pe bancul de lucru dinamometric 1.1. Descrierea ciclului Ciclul de funcționare pe bancul de lucru dinamometric se indică în tabelul următor și este reprezentat grafic în apendicele 1. Analiza secvențială ciclului de funcționare este dată în apendicele 2. Ciclul de funcționare pe bancul de lucru dinamometric Nr. etapei Etape Faza Accelerația m/sec2 Viteza km/oră Durata fiecărei
jrc95as1970 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85230_a_86017]
-
odată. 1.4.2. Toleranțele de timp sunt de 05 secunde. Aceste toleranțe se aplică la începutul și la sfârșitul fiecărei perioade de schimbare a vitezei 12. 1.4.3. Toleranțele de viteză și timp se combină așa cum se indică în apendicele 1. 2. VEHICULUL ȘI CARBURANTUL 2.1. Vehiculul pentru încercare 2.1.1. Vehiculul trebuie prezentat în condiții mecanice bune. Trebuie să fi fost rodat și condus cel puțin 3000 km înainte de încercare. 2.1.2. Sistemul de
jrc95as1970 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85230_a_86017]
-
de evacuare a gazului poate fi format dintr-o pompă sau orice alt sistem care menține constantă presiunea măsurată de contor. 3.5. Precizia instrumentelor 3.5.1. Deoarece frâna este calibrată într-o încercare separată, precizia dinamometrului nu este indicată. Inerția totală a maselor rotative, inclusiv cea a rolelor și a rotorului frânei (vezi pct. 4.2.) trebuie dată în jur de 20kg. 3.5.2. Viteza vehiculului este măsurată pornind de la viteza de rotație a rolelor conectate la volanții
jrc95as1970 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85230_a_86017]
-
vidul trebuie măsurat la admisia motorului în timpul unei încercări pe șosea cu 50 km/h , fie în viteza a treia, fie folosind vitezele menționate la pct. 1.3, vehiculul fiind încărcat la greutatea de referință, iar presiunea anvelopelor fiind cea indicată de fabricant. Vidul trebuie măsurat când un nivel de viteză constantă a fost menținut cel puțin 15 secunde. Pentru a lua în calcul efectele vântului, trebuie făcută media rezultatelor măsurătorilor înregistrate de două ori în fiecare direcție. 4.1.3
jrc95as1970 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85230_a_86017]
-
30 C timp de cel puțin șase ore. Temperaturile apei de răcire și uleiului de motor se măsoară înainte de încercare pentru a se asigura că au între 20 și 30 C. 4.3.2. Presiunea anvelopelor trebuie să fie cea indicată de către fabricant, ca și în cazul încercării preliminare pe șosea pentru reglarea frânei. Totuși, dacă diametrul rolelor este mai mic de 50 cm, presiunea în anvelope se mărește cu 30-50% pentru a preveni stricarea acestora. 4.4. Verificarea contrapresiunii În timpul
jrc95as1970 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85230_a_86017]
-
gazelor 4.6.1. Calibrarea analizatorilor Se injectează în analizator cantitatea de gaz la presiunea indicată compatibilă cu funcționarea corectă a echipamentului cu ajutorul debitmetrului și al valvei de reducere a presiunii fixate în fiecare sticlă. Aparatul trebuie reglat pentru a indica valoarea arătată de sticla de gaz standard ca fiind o valoare stabilizată. Începând cu setarea obținută cu sticla cu conținut maxim, curba deviațiilor analizatorului se trasează ca o funcție a conținutului diferitelor sticle de gaz standard folosite. 4.6.2
jrc95as1970 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85230_a_86017]
-
sfârșitul perioadei de patruzeci de secunde sus-menționate. 5.3. Folosirea șocului manual Se renunță la șoc de îndată ce este posibil și, în principiu, înainte de a se accelera de la 0 la 50 km/h. Dacă această cerință nu poate fi îndeplinită, se indică momentul renunțării efective. Metoda folosită pentru reglarea șocului este cea indicată de fabricant. 5.4. Ralanti 5.4.1. Cutia de viteză manuală: 5.4.1.1. În timpul perioadelor de ralanti se acționează ambreiajul, iar cutia de viteze e în
jrc95as1970 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85230_a_86017]
-
manual Se renunță la șoc de îndată ce este posibil și, în principiu, înainte de a se accelera de la 0 la 50 km/h. Dacă această cerință nu poate fi îndeplinită, se indică momentul renunțării efective. Metoda folosită pentru reglarea șocului este cea indicată de fabricant. 5.4. Ralanti 5.4.1. Cutia de viteză manuală: 5.4.1.1. În timpul perioadelor de ralanti se acționează ambreiajul, iar cutia de viteze e în punctul mort. 5.4.1.2. Pentru a fi posibilă acționarea
jrc95as1970 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85230_a_86017]
-
Trebuie urmate instrucțiunile fabricantului pentru condusul în oraș, sau, în absența acestora, se aplică instrucțiunile pentru cutiile de viteze manuale. 5.4.3. Cutiile de viteze automate: Selectorul nu trebuie pus în funcțiune deloc în timpul încercării în afară de cazul când fabricantul indică altfel. În cel de-al doilea caz trebuie aplicată metoda indicată pentru cutia de viteze manuală. 5.5. Accelerațiile 5.5.1. Accelerațiile trebuie astfel realizate încât coeficientul de accelerație să fie pe cât posibil constant pe tot parcursul etapei. 5
jrc95as1970 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85230_a_86017]
-
acestora, se aplică instrucțiunile pentru cutiile de viteze manuale. 5.4.3. Cutiile de viteze automate: Selectorul nu trebuie pus în funcțiune deloc în timpul încercării în afară de cazul când fabricantul indică altfel. În cel de-al doilea caz trebuie aplicată metoda indicată pentru cutia de viteze manuală. 5.5. Accelerațiile 5.5.1. Accelerațiile trebuie astfel realizate încât coeficientul de accelerație să fie pe cât posibil constant pe tot parcursul etapei. 5.5.2. Dacă accelerația nu se poate realiza în timpul specificat, timpul
jrc95as1970 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85230_a_86017]
-
dispozitivele indicatoare care au mișcare discontinuă, indicația trebuie să fie exact zero. CAPITOLUL II TOTALIZATOARE DE VOLUM 2.1. Un dispozitiv indicator cu dispozitiv de aducere la zero poate fi prevăzut cu unul sau mai multe totalizatoare care, după totalizare, indică volumele diferite înregistrate succesiv de dispozitivul indicator. 2.2. Totalizatoarele nu trebuie să includă un mecanism de aducere la zero. 2.3. Totalizatoarele pot fi doar sub formă de dispozitive indicatoare cu afișare numerică liniară. 2.4. Totalizatoarele pot fi
jrc131as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85266_a_86053]
-
3. Totalizatoarele pot fi doar sub formă de dispozitive indicatoare cu afișare numerică liniară. 2.4. Totalizatoarele pot fi poziționate astfel încât să nu fie vizibile. 2.5. Unitatea în care se exprimă volumul total (sau simbolul acesteia) trebuie să fie indicată și conformă cu cerințele directivei privind contoarele pentru lichide, altele decât apa. 2.6. Valoarea diviziunii scării primului element al fiecărui totalizator trebuie să fie de forma 1 x 10n, 2 x 10n sau 5 x 10n unități autorizate de
jrc131as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85266_a_86053]
-
prevăzute cu un dispozitiv de aducere la zero li se poate adăuga un dispozitiv indicator de preț, de asemenea, de tip numeric cu dispozitiv de aducere la zero, al cărui preț unitar este prețul unității de volum utilizate pentru a indica volumul măsurat. 4.2. Prețul unitar trebuie să poată fi modificat. Prețul unitar selectat trebuie să fie afișat. 4.3. Dispozitivele pentru selectarea și afișarea prețului unitar trebuie să fie conectate la dispozitivul indicator de preț, astfel încât prețul corespunzător unei
jrc131as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85266_a_86053]
-
mari de trei pătrimi din dimensiunile corespunzătoare ale ultimelor. 6.6. În timpul măsurării, indicația privind cantitatea selectată poate rămâne nemodificată sau poate reveni treptat la zero. 6.7. În condiții normale de funcționare, diferența constatată între cantitatea selectată și cantitatea indicată la sfârșitul operațiunii de măsurare nu trebuie să depășească jumătate din eroarea maximă tolerată pentru valoarea minimă. 6.8. Cantitățile selectate și cantitățile indicate de dispozitivul indicator se exprimă în aceeași unitate. Aceasta din urmă (sau simbolul ei) se inscripționează
jrc131as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85266_a_86053]
-
la zero. 6.7. În condiții normale de funcționare, diferența constatată între cantitatea selectată și cantitatea indicată la sfârșitul operațiunii de măsurare nu trebuie să depășească jumătate din eroarea maximă tolerată pentru valoarea minimă. 6.8. Cantitățile selectate și cantitățile indicate de dispozitivul indicator se exprimă în aceeași unitate. Aceasta din urmă (sau simbolul ei) se inscripționează pe dispozitivul de preselecție. 6.9. Valoarea celei mai mici diviziuni a scării dispozitivului de preselecție nu trebuie să fir mai mică decât valoarea
jrc131as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85266_a_86053]
-
efectueze o altă măsurare a aceluiași eșntion, trebuie să se amestece bine cerealele din recipientul de măsurare și cele din recipientul colector. Pentru a obține masa hectolitrică în kilograme pe hectolitru, se împarte la 0,2 hl valoarea în kilograme indicată de dipozitivul de cântărire. III. VERIFICAREA ȘI REGLAREA 1. Dimensiuni și volume Dimensiunile și volumele menționate la pct. 1.7 sunt verificate cu ajutorul mijloacelor de măsurare care asigură exactitatea de masurare adecvată. 2. Verificarea funcționării Aparatele etalon național trebuie verificate
jrc130as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85265_a_86052]
-
medie rezultată din cele 6 indicații date de P și valoarea medie rezultată din cele 6 indicații date de N reprezintă eroarea aparatului. Eroarea maximă tolerată este de ±10 g. 2.1.3. În cazul în care erorile maxime tolerate indicate la pct. 2.1.1. și 2.1.2. sunt depășite, acest fapt poate proveni din faptul că cerealele folosite nu au fost omogenizate; de aceea cerealele trebuie întinse în strat subțire și lăsate în repaus alte 10 ore în locul
jrc130as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85265_a_86052]
-
de ajustare. 5. Marcaje și simboluri distinctive 5.1. Indicațiile referitoare la valoarea nominală a greutății și marca producătorului apar pe suprafața superioară a părții centrale a greutății, în adâncime sau în relief. 5.2. Valoarea nominală a greutății este indicată sub forma: 5 kg, 10 kg, 20 kg, 50 kg. 6. Dimensiuni și toleranțe 6.1. Dimensiunile care trebuie să corespundă diferitelor greutăți sunt stabilite în anexa II (dimensiunile în milimetri). 6.2. Toleranțele aplicate diferitelor dimensiuni sunt toleranțele normale
jrc128as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85263_a_86050]
-
ștanțate la bază. 5. Marcaje și simboluri distinctive 5.1. Indicațiile referitoare la valoarea nominală a greutății și marca producătorului apar pe suprafața superioară a butonului greutății în adâncime sau în relief. 5.2. Valoarea nominală a greutății poate fi indicată pe corpul greutăților de la 500 g până la 10 kg. 5.3. Valoarea nominală a greutății este indicată sub forma: 1 g, 2 g, 10 g, 20 g, 50 g, 100 g, 200 g, 500 g, 1 kg, 2 kg, 5
jrc128as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85263_a_86050]
-
și marca producătorului apar pe suprafața superioară a butonului greutății în adâncime sau în relief. 5.2. Valoarea nominală a greutății poate fi indicată pe corpul greutăților de la 500 g până la 10 kg. 5.3. Valoarea nominală a greutății este indicată sub forma: 1 g, 2 g, 10 g, 20 g, 50 g, 100 g, 200 g, 500 g, 1 kg, 2 kg, 5 kg, 10 kg. 6. Dimensiuni și toleranțele acestora 6.1. Dimensiunile care trebuie să corespundă diferitelor greutăți
jrc128as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85263_a_86050]
-
necesitățile statisticii regionale. Unitățile statistice sunt definite în partea I din NACE. Articolul 4 Anchetele se referă la variabilele enumerate în anexa la prezenta directivă. În prima etapă, care începe în 1974 cel târziu, includerea în programul anchetelor a variabilelor indicate între paranteze este facultativă. Începând cu ancheta din 1977, referitoare la anul 1976, statele membre strâng date privind totalitatea variabilelor enumerate în anexă. Totuși, datele care trebuie colectate pentru întreprinderile care au între 20 și 99 de angajați nu se
jrc150as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85285_a_86072]
-
omologare de tip următoarele documente purtând numărul omologării de tip de mai sus: (note descriptive, scheme, diagrame și planuri ale oglinzii retrovizoare) 12. Observații ............................................................................................. ............................................... Semnătură ANEXA III 7 METODA DE ÎNCERCARE PENTRU DETERMINAREA PUNCTULUI H 1. Definiție Punctul "H" care indică poziția unei persoane așezate în habitaclu reprezintă proiecția, în plan vertical longitudinal, a axei teoretice de rotație între piciorul și trunchiul unui corp uman, reprezentat de un manechin. 2. Determinarea punctului H 2.1 Un punct H se determină pentru
jrc121as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85256_a_86043]
-
un manechin. 2. Determinarea punctului H 2.1 Un punct H se determină pentru scaunul șoferului. (2.1.1.) (2.1.2.) 2.2 Pentru fiecare determinare a punctului H, scaunul vizat se plasează în poziția normală de conducere auto indicată de fabricant, spătarul, dacă este rabatabil, fiind fixat într-o poziție apropiată de verticală. 3. Descrierea manechinului 3.1 Se folosește un manechin având forma și greutatea unui bărbat adult de înălțime medie. Un astfel de manechin este prezentat în
jrc121as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85256_a_86043]
-
internă în raport cu varietățile martor. 1.3. Data înfloririi: Data la care dintr-o mulțime de plante jumătate din flori sunt deschise în comparație cu varietățile martor. 1.4. Maturitate (în ce privește varietățile de struguri pentru vin și varietățile de struguri de masă): Se indică, pe lângă perioada de maturitate, densitatea sau gradul probabil al mustului, aciditatea acestuia și randamentul în struguri exprimat în kilograme la hectar, comparate cu unul sau mai multe răsaduri de viță-de-vie martor care au dat pe cât posibil aceleași randamente. 2. CARACTERISTICI
jrc147as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85282_a_86069]