110,049 matches
-
vechi, minereu, cărbune) să ajungă la S.C.TENARIS - DONASID S.A.. S-a realizat și un port mineralier prevăzut cu instalațtii de încarcăre-descărcare și dane de acostare a navelor fluviale. Canalul este traversat de un pod modern cu patru benzi de circulație ce leagă orașul de punctul de trecere a Dunării de la Chiciu - Ostrov, fiind totodată și un excelent loc de pescuit și antrenament pentru sporturile nautice. În apropierea orașului se află „Iezerul-Călărași”, arie de protecție specială acvifaunistică, în suprafață de 2
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Calea București cu Bd. Republicii și are 4 benzi carosabile separate de o zonă verde mediană de 1,50 m lățime (categoria II) Transportul greu local și de tranzit, îndeosebi pe direcția nord-sud, afectează negativ zona centrală a orașului, perturbând circulația și funcția urbană locală. Circulația feroviară este relativ bine integrată în structura municipiului, făcând parte din viața acestuia, dar este și un element de segregare puternic, constituind un factor de poluare fonică. Stația CFR Călărași Sud asigură curse feroviare regulate
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
și are 4 benzi carosabile separate de o zonă verde mediană de 1,50 m lățime (categoria II) Transportul greu local și de tranzit, îndeosebi pe direcția nord-sud, afectează negativ zona centrală a orașului, perturbând circulația și funcția urbană locală. Circulația feroviară este relativ bine integrată în structura municipiului, făcând parte din viața acestuia, dar este și un element de segregare puternic, constituind un factor de poluare fonică. Stația CFR Călărași Sud asigură curse feroviare regulate care fac legătura între oraș
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
se realizează numai în anumite zone, în aval existând o zonă colmatată. Regenerarea portului din municipiul Călărași și înființarea unei linii de transport fluvial de călători în zona de graniță România (Călărași) - Bulgaria (Silistra) va oferi mari perspective în dezvoltarea circulației fluviale către estul Europei centrale și Peninsula Balcanică. Municipiul Călărași dispune un canal industrial, traversat de un pod modern care leagă orașul de punctul de trecere a Dunării Chiciu - Ostrov; trecerea în zona Chiciu - Ostrov se face cu bacul și
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
și dinspre Chiciu, cu debușare in zona centrală pe strada Eroilor, la fel DN 21 spre Slobozia și DN 3 B spre Fetești. Transportul greu, local și de tranzit, îndeosebi pe direcția nord-sud, afectează negativ zona centrală a orașului, perturbând circulația și funcția urbană locală. Având în vedere creșterea substanțială a traficului de tranzit între România și Bulgaria prin punctul Chiciu, este necesară devierea transportului greu de mărfuri. Intersecțiile sunt în general neamenajate, iar suprafața ocupată de parcaje este insuficientă, cele
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
există mai multe linii de autobuz ce acoperă aproape tot orașul. Intervalele de succedare sunt de aproximativ 20 de minute, insă zona centrală, cea mai solicitată, este străbătuta de mai multe trasee (1, 1b, 2, 3, 4, 4b), graficele de circulație ale acestora făcând că, pe această porțiune de traseu să circule un autobuz la 6 - 7 minute. De asemenea, operatorul de transport local efectuează și transport spre localitățile Babadag, Nalbant, Iazurile, Nufăru, Visterna și Zebil, dar și către Aeroportul Tulcea
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
fost suspendată, aceasta urmând a fi reabilitată în 2013. Deasemenea există o linie de tramvai spre sat Dancu. Rețeaua de tramvaie din Iași are ecartament 1000 mm. Ca urmare a lucrărilor de reabilitare a liniilor de tramvai, începute în 2008, circulația tramvaielor pe anumite sectoare a fost oprită până la terminarea lucrărilor. Parcul actual de tramvaie preluat de către CTP Iași cuprinde 138 tramvaie: În 2005 circulația troleibuzelor a fost sistată, deși exista aici o rețea foarte extinsă, de 31,3 km. Rețeaua
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
ecartament 1000 mm. Ca urmare a lucrărilor de reabilitare a liniilor de tramvai, începute în 2008, circulația tramvaielor pe anumite sectoare a fost oprită până la terminarea lucrărilor. Parcul actual de tramvaie preluat de către CTP Iași cuprinde 138 tramvaie: În 2005 circulația troleibuzelor a fost sistată, deși exista aici o rețea foarte extinsă, de 31,3 km. Rețeaua a intrat în conservare, dar pe unele trasee s-a început dezafectarea acesteia. Parcul de autobuze CTP Iași este format din (100 autobuze), 50
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
poziție geografice, orașul Pașcani are un climat continental destul de pronunțat, integrându-se în ținutul climatic al dealurilor înalte. În afară de poziție geografică și relief, clima văii Șiretului din sectorul Pașcani tine și de alți factori, mai importanți fiind radiația solară și circulația generală a maselor de aer anticiclonale atlantice- și direcția văii Șiretului (N-S), care canalizează curenții de aer. Vegetația este caracteristică zonelor de podiș. În locurile în care pădurea a fost distrusă, vegetația are caracter de stepa. Pădurea ocupă suprafețe
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
faunei dobrogene, asupra vieții și activității oamenilor. În perioada feudala, pe ruinele romano-bizantine de la Cap Midia s-a dezvoltat cetatea "Zanauarda", fapt care vine să demonstreze continuitatea locuirii pe teritoriul administrativ actual al orașului Năvodari. Acest lucru indică și o circulație intensă și un schimb activ economic și comercial, folosindu-se căile navigabile marine și scurgerea naturală a lacului Tasaul în mare. Prima atestare documentara este din timpul administrației otomane, cănd localitatea apare menționată în anul 1421 cu numele de "Caracoium
Năvodari () [Corola-website/Science/296982_a_298311]
-
intersectează cu DN16, făcând legătura între Reghin și Cluj-Napoca, continuând spre Bistrița până la intersecția cu DN17 sau E58 încă 51 km, și drumurile județene Reghin-Lăpușna și Reghin-Sovata. Municipiul se află amplasat la intersecția a două axe de intensă și veche circulație, una pe Valea Mureșului (Târgu Mureș-Reghin-Deda-Toplița) și alta pe Valea Gurghiului spre câmpia Transilvaniei (Lăpușna-Gurghiu-Reghin-Crăiești) Municipiul se află la următoarele distanțe față de:
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
Asia Mică. Kallatiasy ar aduce mai degrabă cu Callatis (Mangalia), colonia greacă din Dobrogea care a fost centru de emisii monetare. În privința provinciei romane Galatia din Asia Mică, este valabilă aceeași remarcă. Totuși, etimologia toponimului nu poate fi legată de circulația monetară. Însă de aici au plecat misionarii creștini care au participat la convertirea la creștinism a populației din fosta Dacie. Astfel, în anul 313, împăratul Constantin cel Mare a înființat un vicariat condus de vicarul Cocceius Galatus. A luat ființă
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Ștefan Odobleja Centura ocolitoare a municipiului Lugoj, situată în partea de est a localității, a fost inaugurată la data de 21 august 2010. Centura are o lungime totală de 9,6 km, 12 m lățime, din care două benzi de circulație a câte 3,5 m fiecare și 2,5 m acostamente pe fiecare parte a drumului. De asemenea centura cuprinde: un pod peste râul Timiș, cu o lungime de 100 m, un pasaj peste DN 68 A în lungime de
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
fragmente de ceramică, râșnițe, urmele a trei bordeie. Tot aici s-au găsit monede antice grecești, ale orașelor Dyrrhachium și Apollonia. Aceste tezaure constituie o dovadă a legăturilor de schimb cu orașele grecești din Dobrogea, în această perioadă. Ele dovedesc circulația mărfurilor grecești spre Transilvania, pe drumul din sudul Moldovei, care de la Bărboși, ducea pe valea Siretului în sus, iar de la Poiana urca pe valea Trotușului până la pasul Oituz, de unde trecea în Transilvania. În perioada romană, acest drum denumit „Via Angusta
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
Reducerea calității solurilor se datorează accelerării proceselor de pseudogleidizare activă. Clima este temperat-continentală cu influențe baltice. Sectorul predominant de influență climatică este continental, cu frecvența crivățului în perioada iernii. Pe teritoriul municipiului Rădăuți se fac resimțite influențele climatice scandinavo-baltice, cu circulația maselor de aer polare în anotimpul rece. Temperatura medie anuală oscilează între 6 °C și 8 °C, cu temperatura maximă de 32 °C în luna iulie și temperatura minimă de -25 °C în luna ianuarie. Temperatura minimă absolută a fost
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
eliberarea patriei". Monumentul este înscris la poziția nr. 304, cod SM-III-m-A-05382, în “Lista monumentelor istorice”, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii si Cultelor nr. 2314/8 iulie 2004. Prima gară a fost construită în anul 1871, când a fost dată în circulație linia ferată Debrecen-Satu Mare. Calea ferată Carei-Zalău a fost inaugurata pe 23 decembrie 1887. La începutul secolului XX, când Carei devine nod feroviar, între 1910-1912 este construită clădirea actuală a gării. În timpul celui de-al 2-lea Război Mondial a
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
Vama. La 1824, când izbucnește războiul între ruși si turci, Cernețiul este incendiat. Turcii fiind invinși, prin pacea de la Adrianopol (1829), se pregătește și terenul fondării noului Severin odată cu libertatea comerțului și navigației pe Dunăre. Fluviul devine o arteră de circulație de importanță europeană. După stăpânirea Olteniei (1718-1741), când avuseseră deja intenția să zidească pe același loc al Severinului de astăzi orașul "Carolina", austriecii erau din nou prezenți în zonă încă din 1829 (Tratatul de la Adrianopol), construind deja în dreptul viitorului oraș
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
același nume. În același an se începe zidirea bisericii luterane. În 1870 este consemnată prima lojă Masonică din Severin. În 1874 este desăvârșită porțiunea de cale ferată între Pitești și Turnu Severin, iar la 5 ianuarie 1875 este pus în circulație tronsonul de cale ferată, lung de 17,3 km, între Turnu Severin-Vârciorova, tronson care leagă România de Europa Centrală. Construcția Depoului CFR este finalizată în 1876, iar în 1877 este dată în folosință Gara. În aprilie-iulie 1877, Severinul concentrează forțe
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Proiectul de construire a unui pod în zona Calafat-Vidin datează din anul 1909. Traficul rutier între Calafat și Vidin se dublează de la an la an. Astfel că a devenit imperios necesară construcția unui pod care va avea patru benzi de circulație rutieră, o linie de cale ferată, o bandă cu lățime de doi metri pentru bicicliști și un trotuar cu o lungime totală de de . Localitea se află la întretăiera DN56, DN56A, DN55A și a E79. Între Calafat și orașul vecin
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
distanțe medii de masivele carpatice și de principalele culoare de vale care le separă în această parte de țară (culoarul Timiș-Cerna, valea Mureșului etc.), Timișoara suportă, din direcția nord-vest și vest, o mișcare "a maselor de aer" puțin diferită de circulația generală a aerului deasupra părții de vest a României. Canalizările locale ale circulației aerului și echilibrele instabile dintre centrii barici impun o mare variabilitate a frecvenței vânturilor pe principalele direcții. Cele mai frecvente sunt vânturile de nord-vest (13%) și cele
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
separă în această parte de țară (culoarul Timiș-Cerna, valea Mureșului etc.), Timișoara suportă, din direcția nord-vest și vest, o mișcare "a maselor de aer" puțin diferită de circulația generală a aerului deasupra părții de vest a României. Canalizările locale ale circulației aerului și echilibrele instabile dintre centrii barici impun o mare variabilitate a frecvenței vânturilor pe principalele direcții. Cele mai frecvente sunt vânturile de nord-vest (13%) și cele de vest (9,8%), reflex al activității anticiclonului Azorelor, cu extensiune maximă în
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
existente pe teritoriul de astăzi al Timișoarei datează din neolitic, mai bine de 10.000 de ani în urmă. Poziția geografică a vetrei pe care s-a dezvoltat orașul Timișoara, în centrul unei zone delimitate de trei artere importante de circulație (Mureș, Tisa, Dunărea), fertilitatea Câmpiei bănățene, luncile și mlaștinile întinse din preajmă au oferit încă din vechime, condiții favorabile de hrană și viețuire a oamenilor. În cartierul Fratelia au fost descoperite vase ceramice aparținând culturii Vinca, iar în altă locație
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
Tisa și Dunăre, la sistemul fluvial al Europei Centrale, iar căile ferate facilitau comunicarea cu importante orașe din vestul Europei. Tot în această perioadă a fost introdus tramvaiul cu cai, telefonul, iluminatul public electric, s-au asfaltat arterele mari de circulație. În 1899 s-a introdus la Timișoara al doilea tramvai electric din România. În această perioadă se dezvoltă mult suburbiile cetății, unde există manufacturi și meșteșugari pricepuți. Pentru că Timișoara își pierde importanța militară și era nevoie de o lărgire a
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
dar bine organizată, ce a transformat localitatea. Aceasta, imbinată cu dezvoltarea industrială forțată (Fabrica de Ulei, Combinatul Chimic, Complexul Furfurol) au provocat o creștere demografică fără precedent pentru localitate. Fără îndoială că necesitatea creării în Slobozia a unui flux de circulație pe arterele stradale, racordat și la dezvoltările și construcțiilor tehnico-edilitare - ca sedii de instituții, de locuit, de comerț sau de prestări servicii - a dus, în mod voit și inevitabil, la sacrificarea zestrei istorice a orașului, care îi conferea atmosfera de
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
1878 - se termină lucrările la calea ferată Timișoara - Orșova, legată de calea ferată Timișoara - Budapesta și Vârciorova - București. Primul tren sosește în Orșova la 11 ianuarie 1878, iar la 19 mai 1878 prin gara imperială de graniță de aici începe circulația normală a trenurilor. 1890-1896 au loc lucrările de regularizare a șenalului navigabil al Dunării, se înființează un șantier de reparații navale, se construiește paralel portul de mărfuri “Coroana” legat prin cale ferată de gară și printr-o conductă de rafinăria
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]