13,008 matches
-
2,67% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Săpăturile făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale că zona a fost locuită încă din cele mai vechi timpuri, astfel la ieșirea din satul Sângătin s-au găsit materiale arheologice din diferite epoci, neolitic, roman și medieval. În vatra satului Apoldu de Jos s-au găsit zidurile de piatră în "opus incertum" ale unor construcții ce conțineau material tegular, cărămizi cu ștampila "Legiunii a III-a Gemina", țigle, cărămizi pavimentare
Comuna Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/310748_a_312077]
-
3,91%), romano-catolici (3,11%) și greco-catolici (2,2%). Pentru 2,72% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Din atestările documentare ale așezărilor la nivelul comunei, în intervalul dintre secolul al XIII-lea și secolul al XIV-lea, săpăturile arheologice aduc dovezi materiale ale unor locuiri mult înainte, astfel, în satul Sâg s-a descoperit un tezaur monetar datat în epoca bronzului. Satul Sâg este atestat documentar în anul 1257 sub denumirea de "Terra Szek", Tușa în anul 1341, Sâbi
Comuna Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/310745_a_312074]
-
castru a fost identificat pe teren și semnalat ca fortificație de interes istoric încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Primele săpături sistematice, având mai mult caracterul unor sondaje de informare, s-au întreprins abia în anul 1958, în cadrul șantierului arheologic de la Porolissum, unde își desfășura atunci lucrările un numeros colectiv de cercetători, sub conducerea profesorului Mihail Macrea. Castrul este situat pe un mic platou numit de localnici "Grădiște" sau "Cetate", platou ce se află în stânga Someșului, înainte de confluența acestuia cu
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,47%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (2,35%) și penticostali (1,76%). Pentru 3,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul celor două sate aparținătoare actualei comune aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, în satul Valea Viilor s-au descoperit o secure de piatră din neolitic și
Comuna Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/310758_a_312087]
-
de bronz de la începutul epocii fierului. Tot în acest sat, în locul numit "Hall", în anul 1875, s-au găsit două vase din lut și un topor de piatră cu gaură în coadă, datate în epoca bronzului, iar cu prilejul cercetărilor arheologice din anul 1970 efectuate pe latura de nord a actualei biserici s-a descoperit fundația primei biserici ridicate în sat în secolul al XIV-lea. La intrarea în satul Valea Viilor dinspre Copșa Mică, în timpul unui sondaj efectuat în anul
Comuna Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/310758_a_312087]
-
o serie de obiective de interes turistic cum ar fi: mănăstirea Saon, mănăstirea Celic-Dere, mănăstirea Cocoș, bazilica din Niculițel, cetatea Noviodunum (Isaccea), cetatea Dinogeția. Trasee turistice: "Traseul Religios-Turistic:" "Mănăstirea Saon, Mănăstirea Celic Dere, Mănăstirea Cocoș - Sfinții martiri de la Niculițel". "Șantierul Arheologic „Cetățuia”", "obiectivele arheologice „Cetatea Milan”, „La Monument” etc., muzeul arheologic amenajat în localitatea Luncăvița, Cetățile romane Dinogeția, Troesmis, Noviodunum". Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Luncavița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
obiective de interes turistic cum ar fi: mănăstirea Saon, mănăstirea Celic-Dere, mănăstirea Cocoș, bazilica din Niculițel, cetatea Noviodunum (Isaccea), cetatea Dinogeția. Trasee turistice: "Traseul Religios-Turistic:" "Mănăstirea Saon, Mănăstirea Celic Dere, Mănăstirea Cocoș - Sfinții martiri de la Niculițel". "Șantierul Arheologic „Cetățuia”", "obiectivele arheologice „Cetatea Milan”, „La Monument” etc., muzeul arheologic amenajat în localitatea Luncăvița, Cetățile romane Dinogeția, Troesmis, Noviodunum". Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Luncavița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
mănăstirea Saon, mănăstirea Celic-Dere, mănăstirea Cocoș, bazilica din Niculițel, cetatea Noviodunum (Isaccea), cetatea Dinogeția. Trasee turistice: "Traseul Religios-Turistic:" "Mănăstirea Saon, Mănăstirea Celic Dere, Mănăstirea Cocoș - Sfinții martiri de la Niculițel". "Șantierul Arheologic „Cetățuia”", "obiectivele arheologice „Cetatea Milan”, „La Monument” etc., muzeul arheologic amenajat în localitatea Luncăvița, Cetățile romane Dinogeția, Troesmis, Noviodunum". Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Luncavița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,43%). Pentru
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
Preistorice •membru al Institutului Român de Tracologie •membru al Societății de Stiinte Istorice din România •membru al Comisiei Naționale de Arheologie (1991-1995) •membru fondator al Centrului Interdisciplinar de Studii Arheoistorice (din 2000), îndeplinind funcția de director. Activitate științifică a.cercetari arheologice ◦BÎTCA DOAMNEI - membru în colectivul de cercetare arheologică - 1966 ◦BAIA - membru în colectivul de cercetare arheologică - 1967 SUCEAVA-PARCUL CETĂȚII - cercetări arheologice proprii (1967-1976). - au fost cercetate: o așezare neolitica (cultură Starcevo-Cris), o necropola de incinerație, cu peste o sută de
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
al Societății de Stiinte Istorice din România •membru al Comisiei Naționale de Arheologie (1991-1995) •membru fondator al Centrului Interdisciplinar de Studii Arheoistorice (din 2000), îndeplinind funcția de director. Activitate științifică a.cercetari arheologice ◦BÎTCA DOAMNEI - membru în colectivul de cercetare arheologică - 1966 ◦BAIA - membru în colectivul de cercetare arheologică - 1967 SUCEAVA-PARCUL CETĂȚII - cercetări arheologice proprii (1967-1976). - au fost cercetate: o așezare neolitica (cultură Starcevo-Cris), o necropola de incinerație, cu peste o sută de morminte din perioada de trecere spre epoca bronzului
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
al Comisiei Naționale de Arheologie (1991-1995) •membru fondator al Centrului Interdisciplinar de Studii Arheoistorice (din 2000), îndeplinind funcția de director. Activitate științifică a.cercetari arheologice ◦BÎTCA DOAMNEI - membru în colectivul de cercetare arheologică - 1966 ◦BAIA - membru în colectivul de cercetare arheologică - 1967 SUCEAVA-PARCUL CETĂȚII - cercetări arheologice proprii (1967-1976). - au fost cercetate: o așezare neolitica (cultură Starcevo-Cris), o necropola de incinerație, cu peste o sută de morminte din perioada de trecere spre epoca bronzului (până-n prezent, cea mai veche necropola de incinerație
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
1991-1995) •membru fondator al Centrului Interdisciplinar de Studii Arheoistorice (din 2000), îndeplinind funcția de director. Activitate științifică a.cercetari arheologice ◦BÎTCA DOAMNEI - membru în colectivul de cercetare arheologică - 1966 ◦BAIA - membru în colectivul de cercetare arheologică - 1967 SUCEAVA-PARCUL CETĂȚII - cercetări arheologice proprii (1967-1976). - au fost cercetate: o așezare neolitica (cultură Starcevo-Cris), o necropola de incinerație, cu peste o sută de morminte din perioada de trecere spre epoca bronzului (până-n prezent, cea mai veche necropola de incinerație cunoscută în România), precum și câteva
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
necropola de incinerație, cu peste o sută de morminte din perioada de trecere spre epoca bronzului (până-n prezent, cea mai veche necropola de incinerație cunoscută în România), precum și câteva complexe de epocă medievală (secolele XIV-XVI). ◦SOLCA-SLATINA MARE (jud. Suceava) - sondaj arheologic întreprins în 1968, împreună cu dr. Mircea Ignat. - au fost descoperite cele mai vechi urme de exploatare a sării din apa izvoarelor sărate. ◦IPOTESTI-REDI (jud. Suceava) - sondaj efectuat în 1971, într-o așezare neolitica (cultură Starcevo-Cris). ◦PROBOTA-MAGAZIE (jud. Suceava) - sondaj efectuat
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
a sării din apa izvoarelor sărate. ◦IPOTESTI-REDI (jud. Suceava) - sondaj efectuat în 1971, într-o așezare neolitica (cultură Starcevo-Cris). ◦PROBOTA-MAGAZIE (jud. Suceava) - sondaj efectuat în 1972, într-o așezare neolitica (culturile Starcevo-Cris și Cucuteni A). ◦DANESTI-LA ISLAZ (jud. Vaslui) - cercetare arheologică întreprinsă în 1974, împreună cu Victor Spinei, într-o așezare cu vestigii din neolitic (cultură ceramicii liniare), Hallstatt și evul mediu timpuriu. ◦MIHOVENI-CAHLA MORII (jud.Suceava) - cercetări arheologice întreprinse, împreună cu Victoria Batariuc, în anii 1973, 1975 și 1981, în așezarea multistratificata
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
o așezare neolitica (culturile Starcevo-Cris și Cucuteni A). ◦DANESTI-LA ISLAZ (jud. Vaslui) - cercetare arheologică întreprinsă în 1974, împreună cu Victor Spinei, într-o așezare cu vestigii din neolitic (cultură ceramicii liniare), Hallstatt și evul mediu timpuriu. ◦MIHOVENI-CAHLA MORII (jud.Suceava) - cercetări arheologice întreprinse, împreună cu Victoria Batariuc, în anii 1973, 1975 și 1981, în așezarea multistratificata cu vestigii din neolitic (culturile ceramicii liniare, Precucuteni și Cucuteni), epoca bronzului, Hallstatt timpuriu, La Tène (secolele III-II î.Chr.), medieval (secolul al XIV-lea). ◦PREUTESTI-HALTA (jud.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Victoria Batariuc, în anii 1973, 1975 și 1981, în așezarea multistratificata cu vestigii din neolitic (culturile ceramicii liniare, Precucuteni și Cucuteni), epoca bronzului, Hallstatt timpuriu, La Tène (secolele III-II î.Chr.), medieval (secolul al XIV-lea). ◦PREUTESTI-HALTA (jud. Suceava) - cercetări arheologice întreprinse între anii 1977 și 1979, într-o așezare Cucuteni A. ◦PREUTESTI-DL. CETATE (jud. Suceava) - cercetări, împreună cu Dragomir Popovici între 1976 și 1984 - a fost cercetată pentru prima dată o fortificație hallstattiana timpurie în Moldova, care suprapunea o așezare cucuteniana
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
MOVILENI (comună Helesteni, jud. Iași) - în 2001 am inițiat, împreună cu Rodolfo Striccoli (Universitatea din Bari), Vasile Cotiuga și Mădălin Valeanu, săpături într-un mare complex tumular, probabil de perioada getica. A întreprins, în cei peste 35 de ani de activitate arheologică, numeroase cercetări arheologice perighetice în localități din județele Suceava, Botoșani și Iași, în unele cazuri reușind să realizeze chiar cercetarea exhaustiva a teritoriului (comunele Verești, Preutesti, Prajeni, orașele Suceava, Siret), ceea ce i-a permis elaborarea unor studii privind evoluția habitatului
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
jud. Iași) - în 2001 am inițiat, împreună cu Rodolfo Striccoli (Universitatea din Bari), Vasile Cotiuga și Mădălin Valeanu, săpături într-un mare complex tumular, probabil de perioada getica. A întreprins, în cei peste 35 de ani de activitate arheologică, numeroase cercetări arheologice perighetice în localități din județele Suceava, Botoșani și Iași, în unele cazuri reușind să realizeze chiar cercetarea exhaustiva a teritoriului (comunele Verești, Preutesti, Prajeni, orașele Suceava, Siret), ceea ce i-a permis elaborarea unor studii privind evoluția habitatului în microzonele respective
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
perforate din cadrul culturii Cris de pe teritoriul României, în Carpica, V, Bacău, 1972, p. 69-78. 5.Așezările omenești de pe teritoriul Sucevei până în secolul al VI-lea e.n., în Suceava. Studii și materiale. Istorie, III, 1973, p. 47-61. 6.Succese ale cercetării arheologice (privind istoria veche) în județul Suceava în anii puterii populare (1947-1972), în Suceava, III, 1973, p. 9-15. 7.Domnia lui Burebista în opera lui Strabo, în Studii și articole de istorie, XXVI, 1974, p. 99-103. 8.Concepția lui Dimitrie Onciul
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
1977, p. 279-288. 10.Exploatarea sării din saramura în neoliticul timpuriu, în lumina descoperirilor de la Solca (jud. Suceava), în SCIVA, 28, 3, 1977, p. 307-317. 11.Mormintele Cris de la Suceava-“Platoul cimitirului”, în Suceava, V, 1978, p. 81-88. 12.Cercetările arheologice de la Mihoveni (Suceava) - 1973, în Suceava, V, 1978, p. 89-107 (în colaborare cu P.-V. Batariuc). 13.Sur leș débuts du Chalcolithique à l’Est des Carpates, în Studia praehistorica, 1-2, Sofia, 1978, p. 130-135. 14.Materiale arheologice din județul
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
12.Cercetările arheologice de la Mihoveni (Suceava) - 1973, în Suceava, V, 1978, p. 89-107 (în colaborare cu P.-V. Batariuc). 13.Sur leș débuts du Chalcolithique à l’Est des Carpates, în Studia praehistorica, 1-2, Sofia, 1978, p. 130-135. 14.Materiale arheologice din județul Botoșani în colecția cabinetului de istorie veche a Institutului de Învățământ Superior din Suceava, în Hierasus, I, Botoșani, 1978, p. 243-256. 15.Așezarea culturii ceramicii liniare de la Mihoveni (jud. Suceava), în SCIVA, 30, 2, 1979, p. 271-284 (în
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
istorie veche a Institutului de Învățământ Superior din Suceava, în Hierasus, I, Botoșani, 1978, p. 243-256. 15.Așezarea culturii ceramicii liniare de la Mihoveni (jud. Suceava), în SCIVA, 30, 2, 1979, p. 271-284 (în colaborare cu P.-V.Batariuc). 16.Recunoașteri arheologice în comuna Verești (jud. Suceava), în Suceava, VI-VII, 1979-1980, p. 21-32. 17.Descoperiri arheologice din secolele XIV-XV de la Suceava-“Parcul Cetății”, în Arheologia Moldovei, IX, 1980, p. 93-101 (în colaborare cu Rodica Popovici). 18.Unele aspecte privind formarea poporului
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
243-256. 15.Așezarea culturii ceramicii liniare de la Mihoveni (jud. Suceava), în SCIVA, 30, 2, 1979, p. 271-284 (în colaborare cu P.-V.Batariuc). 16.Recunoașteri arheologice în comuna Verești (jud. Suceava), în Suceava, VI-VII, 1979-1980, p. 21-32. 17.Descoperiri arheologice din secolele XIV-XV de la Suceava-“Parcul Cetății”, în Arheologia Moldovei, IX, 1980, p. 93-101 (în colaborare cu Rodica Popovici). 18.Unele aspecte privind formarea poporului român în opera lui Nicolae Iorga, în Hierasus, III, 1981, p. 145-150. 19.Evoluția habitatului
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
în colaborare cu M. Cămilar). 21.Aspect sau fenomen de tip Sudiți?, în Suceava, IX, 1982, p. 479-486. 22.Începutul primei epoci a fierului în nordul Moldovei în lumina cercetărilor de la Preutesti (jud. Suceava), în Documente recent descoperite și informații arheologice, Academia de Științe Sociale și Politice, București, 1983, p. 25-32 (în colaborare cu Dr. Popovici). 23.Contribuții la cunoașterea tipologiei și evoluției pieselor de piatră șlefuita cu tăiș din cultura Starcevo-Cris pe teritoriul Moldovei, în Buletin științific. Istorie, Institutul de
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
și ceramicii liniare din Moldova, în Suceava, XI-XII, 1984-1985, p. 95-100. 27.Elemente ale unității vieții materiale și spirituale pe ambii versanți ai Carpaților Orientali în perioada veche a istoriei României, în Stiinta-Tehnica-Umanism, IV, 1985, p. 332-339. 28.Contribuția cercetărilor arheologice din județul Suceava la cunoașterea evoluției neo-eneoliticului din Moldova, în Suceava, XIII-XIV, 1986-1987, p. 69-74. 29.Contribuții la cunoașterea așezărilor de pe teritoriul Șiretului înainte de constituirea orașului medieval, în Suceava, XIII-XIV, 1986-1987, p. 85-101 (în colaborare cu M. Andronic și Fl
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]