11,122 matches
-
toată. În poezie, Eminescu are câteva imagini obsedante ce indică o atracție spre locul primordial al nașterii și al morții. Elementul principal este doma care se află de ordinar într-o insulă și cuprinde în mijlocul ei într-un sicriu un cadavru în figura căruia poetul se recunoaște cu spaimă. Doma e într-un loc fund lacustru de piramidă, în altul Valhallă oceanică, în altul, în fine, castel selenar. Când toate aceste vise triste au fost risipite rămâne sentimentul propriului deces: Cine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
conținând momente tipice ale Occidentului și Orientului, alcătuiesc infernul și paradisul lui Macedonski, atât de obsedat de Divina Comedie. Parisul luat ca exponent al Occidentului e "iad, urlând de răutate", e infernul dantesc, cu un Styx, Sena, pe care trec cadavre de înecați, cu o populație de apași și femei pierdute, cu o veselie factice îndărătul căreia "e groaznic orice trai", amenințat de zgomotul tunului, cu instituții șubrede, cu genii relegate în mansardă, nerăbdătoare de a se ridica în Empireu. În fața
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mobilier și colorit viu. Casa cu no. 10 este un muzeu tăcut în care lucrurile vorbesc singure, evocând pe om. Decesul unui serdar este luat ca motiv de folosire a unei palete bogate în care domină nuanța de os a cadavrului. În limba franceză, Le calvaire de feu sperie prin stilul flamboaiant. Inspirația e byroniană, cu sălbăticii scitice, orgia de senzații e dannunziană. Cât s-a tradus în românește e mult mai crud și mai original și asprimea limbii cu care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înrîurirea lui Guy de Maupassant. O umbră de mizantropie învăluie observarea lumii de jos. În Punga, Neculai Lăptoc și nevastă-sa Safta, găsind la un sinucis o pungă, se bat crunt pentru presupusul conținut. Punga însă cuprinde patru cartușe. Lângă cadavrul unui înecat îngenunche cu îngrijorare fratele său, îl caută prin buzunare și găsind un franc împrumutat plecă la treburile sale. C. SANDU-ALDEA C. Sandu-Aldea (1874-1927) e un diletant care-și propune să descrie viața din satele depărtate de "orașele în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acela din tradiția sumbră a baudelairianismului, cu ploi insinuante, provincie, urât funebru, monotonie burgheză, tristeță autumnală: Plouă, plouă, plouă Ce melancolie! Vreme de beție Plouă, plouă, plouă... Și s-asculți pustiul Prototipii sunt Rodenbach, Rimbaud și Verlaine. De la Baudelaire vin cadavrele în putrefacție, sânii surpați ai iubitei, iar de la tuberculosul Jules Laforgue toamnele insalubre, tusea și ftizia, în timp ce nevrozele, macabrul, sentimentalismul morbid, claviristele care cântă marșuri funebre de Chopin își au originea în Maurice Rollinat. Umiditatea pluvială de la Rodenbach ia la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tema are tradiție în literatura noastră), partea revelatorie este viziunea luptei între organicul divin și înmulțirea dezordonată, parazitară, replică diabolică la nativitatea cartofilor și smaraldelor, urmare la geneza mușiței pe care a invocat-o cu altă ocazie poetul: Pe tine, cadavru spoit cu unsoare, Te blestem să te-mpuți pe picioare. Să-ți crească măduva, bogată și largă, Umflată-n sofale, mutată pe targă. Să nu se cunoască de frunte piciorul, Rotund ca dovleacul, gingaș ca urciorul. Oriunde cu zgârciuri ghicești
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o notă dominantă și scoțând, prin apropiere și depărtare, clișee fantomatice, aproape neverosimile. Hotinul, oraș al imensității dezolate, plutind pe câmpii, Bălți, oraș al miasmelor uriașe ("Închipuiți-vă un câmp pe care s-ar afla o sută de mii de cadavre de cai intrate în descompunere"), sunt imagini afară din comun. Cartea Oltului face monografia unui râu uriaș himeric în stil cam bombastic. ION BARBU Ion Barbu a început prin poezii de stil parnasian, glorificând dionisiac marile forțe geologice, lava, munții
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nemărginită a spiritului său poetic. Apoi obiectul Începe să aibă propriile exigențe, sfîrșind prin a le impune spiritul creator. Putem spune, atunci, că poezia, apare, la Bolintineanu, dintr-o neobosită admirație față, Întîi, de imaginile literare ale lucrurilor. Față de un cadavru și față de un apus de soare, poetul arată aceeași fervoare. O neprihănită voioșie trece prin poemele lui Bolintineanu, pline, totuși, de atîtea fapte sîngeroase. Judecata morală nu Împiedică Însă jubilațiile spiritului poetic. Căci numai de la o anumită treaptă de Îmbătare
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Încrucișate ca niște spînzurători, stînci „fantasme pleșuve, mute, oarbe” etc. Toate semnele infernului din natură sînt convocate pentru a zugrăvi un „cuib al spaimei”, spectacol de cruzimi materiale: „În funduri de prăpăstii se bat mereu de maluri Șiroaie care poartă cadavre pe-a lor valuri; Și aburi Într-amurgul din ele se ridică Ce-n rouă sîngerîndă pe frunzi uscate pică, Sau merg de se așează pe stînci, pe vîrf de munte Ca palide vedenii cu pletele cărunte. O crîncenă orgie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fi urât fără ca el să se fi făcut vinovat de ceva, copilul se îndreaptă cu pași hotărâți spre "iazul Călugărului", cu gândul de a-și lua viața. E împiedicat însă de moartea neprevăzută a unui cunoscut ("băiat potolit"), al cărui cadavru tocmai atunci se întâmplase să fie scos din apă. Priveliștea leșului "ciugulit de gângănii", descris cu minuție naturalistă ("furnicile și începură să se urce pe picioare și pe pântece; câteva făcuseră din buric un mușuroi; una cerca să pătrundă sub
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
unei identități noi (înmormântarea e un ritual de "trecere" prin excelență) printr-o proiecție empatică ce reflectă ca-ntr-o oglindă, acum la nivelul personajului, "dedublarea" onirică din incipitul romanului (dialogul imaginar autor-personaj). Prima "viziune" e prilejuită de contemplarea unui cadavru, a cărui descompunere iminentă angrenează, în imaginația lui Bizu, spectacolul dezagregării universale: "Privind cu spaimă la bietul Truțu, el se gândea că peste câteva zile va începe să putrezească, pe când popa va continua să mugească peste Tana lui. [...] îi era
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
greață; nu mai fusese niciodată la mort. În raclă, printre zambile, i se năzări că Truțu și pornise să intre în descompunere; carnea i se topea, și de sub scufiță, pe tâmple, curgea parcă materie lichidă; luându-și, îngrozit, ochii de la cadavru, văzu cu spaimă că hainele de aur ale popii îi căzuseră în țoale, și că trupul lui gros și buhav începuse a musti de viermi; toți putrezeau în jurul lui, și dascălul și mama și fata. Simți apoi cum începe să
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Reflecția și imaginația îl ajută să vadă "dincolo" de aparențe, astfel încât în biserică, la nunta vărului Lică36, Bizu "are din nou pe retină imaginea neantului vieții", într-o variantă mai puțin dezgustătoare, dar la fel de terifiantă: "oamenii nu erau oameni" ori "cadavre în putrefacție ca la înmormântarea lui Truțu, ci schelete". Nunta (alt ritual "de trecere") e celebrată așadar ca un "pact" sinistru prin care oamenii subscriu la condiția lor de viitoare schelete, de robi ai instinctului van ce perpetuează răul. Cu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
căzut, atunci "prin riposta hotărâtă a armatei", aceasta s-ar fi remarcat "în fața Comandantului Suprem, recăpătându-și locul cuvenit între fidelii regimului"107. Unul dintre argumentele terorismului DIA ar fi, în varianta Olbojan, sustragerea a 40 din cele 90 de cadavre aflate în decembrie '89 în morga Spitalului Județean Timiș. Acestea au fost furate pentru a nu fi cercetate medico-legal. Scopul subtilizării cadavrelor membrilor DIA a fost acela ca Armata să iasă basma curată. Operațiunile au fost, de fapt, mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
107. Unul dintre argumentele terorismului DIA ar fi, în varianta Olbojan, sustragerea a 40 din cele 90 de cadavre aflate în decembrie '89 în morga Spitalului Județean Timiș. Acestea au fost furate pentru a nu fi cercetate medico-legal. Scopul subtilizării cadavrelor membrilor DIA a fost acela ca Armata să iasă basma curată. Operațiunile au fost, de fapt, mult mai crude și cinice, vizând și asasinarea răniților aduși la Spitalul Județean Timiș. Aceștia au intrat în spital ca simpli răniți și au
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
DIA a fost acela ca Armata să iasă basma curată. Operațiunile au fost, de fapt, mult mai crude și cinice, vizând și asasinarea răniților aduși la Spitalul Județean Timiș. Aceștia au intrat în spital ca simpli răniți și au ajuns "cadavre la nivelul saloanelor unde ar fi trebuit să primească îngrijiri medicale"108. Actul acesta terorist a fost dublat de sustragerea registrelor medicale, fapt recunoscut de Gheorghe lonescu Olbojan ca fiind unul tipic militar, total străin stilului de acțiune securist. Concluzia
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
SRI-ului cu privire la evenimentele din 1989, autorul invocă un fapt semnificativ care, prin deducții logice, ne-ar putea oferi răspunsul la întrebarea esențială: cine sunt, de fapt, teroriștii români? Este vorba de aducerea la Institutul Medico-Legal din București a unor cadavre "speciale" în perioada 22 decembrie 1989-6 ianuarie 1990. Ele posedau, printre altele, arme și muniție parțial diferite de cele aflate în mod obișnuit în dotarea Armatei române. Aveau pașapoarte și buletine false, legitimații în alb, dar și o vestimentație specială
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
catarame, total diferită de cea a militarilor obișnuiți. Era vizibil nouă și nu era murdară"113. Toți acești morți aveau asupra lor medicamente cu efecte "stimulative și de creștere a forței și capacității de rezistență"114. Aduse la Institut, aceste "cadavre de lux" au fost "cazate" în camere speciale, sub o permanentă observație din partea M.Ap.N-ului. La ele aveau acces doar un număr limitat de persoane. Ei bine, cadavrele au fost sustrase în mare taină și asupra lor a continuat
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a forței și capacității de rezistență"114. Aduse la Institut, aceste "cadavre de lux" au fost "cazate" în camere speciale, sub o permanentă observație din partea M.Ap.N-ului. La ele aveau acces doar un număr limitat de persoane. Ei bine, cadavrele au fost sustrase în mare taină și asupra lor a continuat să planeze bănuiala de terorism. Cum erau însă acești teroriști? Pentru a răspunde convingător, Valentin Raiha procedează prin excluziune: din moment ce nu făceau parte din rândul forțelor armate obișnuite, ce
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
în special, luase măsuri concrete pentru asigurarea și ducerea luptei de rezistență"115. Mai exact, teroriștii ar fi fost "nucleele de rezistență" DIA și Rețeaua 246 - internă, sprijinite din umbră de KGB. Întreg scenariul cu documente false și răpiri de cadavre ar fi fost, după Valentin Raiha, o formă de manipulare cu scopul precis de a arunca întreaga vină asupra "odioșilor securiști-teroriști" care ar fi pactizat cu Ceaușescu împotriva voinței de libertate a întregului popor român. Acești "teroriști" au fost contrafăcuți
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
suplicii și atrocități greu egalabile. Or, de fapt. situația ar sta tocmai invers, susține Viorel Roman. "În județele Harghita și Covasna, au fost imediat linșați securiști și milițieni români de către unguri revoluționari. La Timișoara au fost profanate mormintele săracilor și cadavrele sunt prezentate presei internaționale ca victime ale securității. O simplă masă de disecție a cadavrelor găsite într-un stadiu avansat de putrefacție de la Cimitirul Săracilor din Calea Lipovei din Timișoara este transformată de mass-media într-un instrument de tortură al
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Roman. "În județele Harghita și Covasna, au fost imediat linșați securiști și milițieni români de către unguri revoluționari. La Timișoara au fost profanate mormintele săracilor și cadavrele sunt prezentate presei internaționale ca victime ale securității. O simplă masă de disecție a cadavrelor găsite într-un stadiu avansat de putrefacție de la Cimitirul Săracilor din Calea Lipovei din Timișoara este transformată de mass-media într-un instrument de tortură al securității"139. Concluzia ar fi că "Imaginile gata prelucrate și prejudecățile sunt mai puternice decât
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
o ureche de dulceață și o ureche de venin. Anatol Baconski este un poet și un prozator baroc (poezii/poesies, 1950; Fluxul memoriei/ Le Flux de la memoire, 1957; Echinoxul nebunilor/ L'Equinoxe des fous, 1967). parabolele sale se hrănesc din cadavrul viu al cotidianului degradat îngrozitor prin agresivitate și din grotescul hilariant. petre Dumitru (sic) nu întârzie să se refugieze în Occident unde publică Incognito, roman cu cheie, revelator al moravurilor și practicilor oculte ale societății comuniste pe care tocmai le-
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ceață. Împrăștie negura. Și negura le este necesară ca subsolului adâncurile Întunecate ale pământului. Lumina Îi orbește. Le arată fața hidoasă, buhăită, plină de cute adânci, săpate de frica ispășirii. Sau mai știi? Poate de remușcări Întârziate. Asasinii, jefuitorii de cadavre, crezându-se pierduți În negura uitării, tremură În fața vitrinelor librăriilor, Înnebunesc la gândul că miile de biblioteci sindicale și sătești, zeci și sute de mii de oameni ai muncii, VOR AFLA. Vierii și Varticii sunt prinși de groază că se
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de prevenire și combatere a bolii. Spre exemplu, în Publicațiunea din 7 martie 1907, se precizau următoarele: „toți cei ce intră în contact cu animalele să se curețe bine; în curțile cu animale bolnave este interzisă total intrarea altor persoane; cadavrele vitelor și toate dejecțiunile, împreună cu resturile de nutrețuri sau gunoaie, se vor îngropa într-un loc special, la cel puțin 2 m. sub pământ și se vor distruge prin ardere sau agenți chimici; după incinerarea animalelor, se vor curăța bine
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]