14,040 matches
-
în favoarea primilor, cetățenia romană devenind o povara fiscală și militară. Apar barbari la granița ce vor primi pământuri și statutul de foederati, apoi cetățenia romană, formând enclave. Au apărut regionalismele sociale și mici centre de putere politică prin uzurpări. De la domnia lui Claudius I, împărații au acordat soldaților un "donatiuum" („cadou imperial”). De asemenea, soldele au crescut, ajungând la 500 de denari în timpul lui Septimius Severus. Se desfășura comerțul la lungă distanță, romanii importând din Orient produse de lux: mătase, purpura
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
o proiecție a divinității supreme, guvernând în mod autoritar imperiul, ce era o oglindă a lumii divine. Probus a încercat să instituie „epoca de aur”, visând ca soldații să nu mai fie necesari, iar pacea să fie instaurată în imperiu. Domnia lui Dioclețian a pornit ca o simplă uzurpare militară, fiind proclamat împărat de către legiunile orientale. S-a pus sub patronajul lui "Iuppiter Conservator" și va formă o diarhie cu Maximian. Religios, nouă putere politică va face apel la două divinități
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
un poem narativ, cu elemente descriptiv-lirice, care dezvoltă un subiect fantastic, se prezintă un erou de excepție, cu un destin impresionant. Este o legendă întrucât explică, în viziune populară, apariția unui monument de arhitectură: biserica mănăstirii de la Curtea de Argeș, zidită sub domnia lui Neagoe Basarab, între anii 1512 și 1517. Balada este o îmbinarea ingenioasă a unsprezece motive folclorice, distribuite pe parcursul celor cinci momente ale acțiunii. Prima parte a baladei conține motivul alegerii locului pentru zidire și motivul zidirii. Negru-Vodă împreună cu zece
Monastirea Argeșului () [Corola-website/Science/299511_a_300840]
-
culturii grecești și pune accentul pe încântarea cititorului și nu pe adevăr sau pe caracterul științific. Herodot a fost criticat de Tucidide pentru naivitate și stilul axat pe curiozități. Opera sa este împărțită în nouă cărți: cartea I este dedicată domniei regelui lidian Cresus și ascensiunii perșilor și mezilor sub domnia lui Cirus cel Mare; cartea a II-a este dedicată civilizației egiptene; cartea a III-a cuprinde administrarea imperiului persan în timpul lui Cambyses al II-lea; cartea a IV-a
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
pe adevăr sau pe caracterul științific. Herodot a fost criticat de Tucidide pentru naivitate și stilul axat pe curiozități. Opera sa este împărțită în nouă cărți: cartea I este dedicată domniei regelui lidian Cresus și ascensiunii perșilor și mezilor sub domnia lui Cirus cel Mare; cartea a II-a este dedicată civilizației egiptene; cartea a III-a cuprinde administrarea imperiului persan în timpul lui Cambyses al II-lea; cartea a IV-a este dedicată sciților și geților; ultimele cinci cărți descriu războaiele
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
Mare; cartea a II-a este dedicată civilizației egiptene; cartea a III-a cuprinde administrarea imperiului persan în timpul lui Cambyses al II-lea; cartea a IV-a este dedicată sciților și geților; ultimele cinci cărți descriu războaiele medice din timpul domniilor lui Darius I și Xerxes. La o generație după Herodot, asistăm la un val de istorii locale ale orașelor-stat (polisuri). Primii istorici locali se angajau pentru păstrarea arhivelor scrise ale orașului și sanctuarului. Dionysius din Halicarnas a caracterizat acești istorici
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
și părți din a cincea (conflictul civil din 68-69). A scris și "Annales" - ce cuprinde perioada 14-68, adică dinastia Iulia-Claudia. Din cele 16 cărți s-au pierdut 7-10 și părți din 5, 6, 11, 16; s-au păstrat cărți din domniile lui Tiberius, Claudius, Nero, și mai puține din domnia lui Caligula, de asemenea, nici împărații Nerva și Traian nu sunt amintiți. În primele pagini, Tacitus ne scrie că a vrut să compună o istorie a primelor dinastii. Ca istoric, Tacitus
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
A scris și "Annales" - ce cuprinde perioada 14-68, adică dinastia Iulia-Claudia. Din cele 16 cărți s-au pierdut 7-10 și părți din 5, 6, 11, 16; s-au păstrat cărți din domniile lui Tiberius, Claudius, Nero, și mai puține din domnia lui Caligula, de asemenea, nici împărații Nerva și Traian nu sunt amintiți. În primele pagini, Tacitus ne scrie că a vrut să compună o istorie a primelor dinastii. Ca istoric, Tacitus este profund subiectiv, iar ca om politic este partizan
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
primelor dinastii. Ca istoric, Tacitus este profund subiectiv, iar ca om politic este partizan al clasei senatoriale. Credea în necesitatea unui echilibru între Principe și Senat, așa cum a fost în timpul lui Traian. Împărații sunt prezentați ca niște despoți sângeroși, în timp ce domniile încep să se termine prin crime. Mesajul central al lui Tacitus este critica permanentă a încredințării puterii unui singur om și descrie istoria din punct de vedere moral și nu politic. El este istoricul raporturilor interumane (roman psihologic, arată modul
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
ale împăratului. Theofilact din Simocatta a scris despre invaziile slavilor și perșilor, precum și despre războaiele împăratului Heraclius împotriva perșilor și arabilor. Teofan Mărturisitorul (cca. 758/760 - 817/818), călugăr și cronicar bizantin, precum și partizan al icoanelor, a scris "Cronica" (de la domnia lui Dioclețian până la domnia lui Mihail I). După reorganizarea școlii superioare din Constantinopol, fondată de Leon Matematicianul, a izbucnit "Primul umanism bizantin". Fotie I al Constantinopolului (cca. 820- cca. 897), care a fost patriarh ecumenic, a scris "Biblioteca I" - o
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
Simocatta a scris despre invaziile slavilor și perșilor, precum și despre războaiele împăratului Heraclius împotriva perșilor și arabilor. Teofan Mărturisitorul (cca. 758/760 - 817/818), călugăr și cronicar bizantin, precum și partizan al icoanelor, a scris "Cronica" (de la domnia lui Dioclețian până la domnia lui Mihail I). După reorganizarea școlii superioare din Constantinopol, fondată de Leon Matematicianul, a izbucnit "Primul umanism bizantin". Fotie I al Constantinopolului (cca. 820- cca. 897), care a fost patriarh ecumenic, a scris "Biblioteca I" - o colecție de cărți dedicată
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
antici și ale părinților bisericii. Constantin al VII-lea Porfirogenet (905 - 959), împărat bizantin, a scris "Despre Administratia Imperiului" și "Despre ceremonialul curții bizantin"e. Mihail Psellos (1018-1096), unul din cei mai mari gânditori bizantini, platonician, a scris "Chronografia" (de la domnia lui Vasile al II-lea la Mihail al VII-lea). Ana Comnena (1083 - 1153) a fost o prințesă bizantină, fiică a împăratului Alexios I Comnen; a scris "Alexiada"(despre domnia tatălui ei), afirmând că cruciadele sunt periculoase și că occidentalii
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
cei mai mari gânditori bizantini, platonician, a scris "Chronografia" (de la domnia lui Vasile al II-lea la Mihail al VII-lea). Ana Comnena (1083 - 1153) a fost o prințesă bizantină, fiică a împăratului Alexios I Comnen; a scris "Alexiada"(despre domnia tatălui ei), afirmând că cruciadele sunt periculoase și că occidentalii sunt barbari. Ioan Kinnamos, secretarul împăratului Manuel I Comnenul, i-a continuat lucrarea lui Ana Comnena, scriind despre Manuel I și despre superioritatea bizantinilor asupra occidentalilor. În timpul Renașterii Paleologilor, s-
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
în prim plan știința politică. Francesco Guicciardini (1483 - 1540) a scris o "Istorie a Florenței" și "Istoria Italiei", precum și despre războaiele de pe teritoriul italian, prezentând evenimentele nefavorabile care au lovit Italia. Philippe de Commynes (1447- 511) a scris "Memorii" (de la domnia lui Ludovic al IX-lea la Carol al VIII-lea, în 13 cărți) despre politicile vremii, refuzul moralei și importanța rezultatelor în politică. Jean Bodin (1530-1596) a scris i"Șase cărți asupra Republicii", despre determinismul climatic și cheia diferitelor forme
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
calităților intelectuale ale domnului Antohi se va dovedi mai solidă decât abilitățile manifeste prin crearea, din anii '90 încoace, a unui lobby cât se poate de benefic carierelor domnilor Antohi, Tismăneanu și Mihăieș. Nivelul de influență indus și obținut de domniile lor în domeniul academic este similar celui stabilit de regulă în lumea serviciilor de informații sau a finanțelor neortodoxe, caracterizate prin personaje ce nu se lasă constrânse de norme în rest general valabile.(...) Și cine ar putea fi distins drept
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
a fost o comună până în 1952, este unul din cele patru sate aparținătoare actualei comune Iancu Jianu din județul Olt, (fosta localitate Știrbei din județul Romanați). Denumirea localității Dobriceni, istoria scrisă a acestei vetre, începe în timpul celei de-a doua domnii a domnitorului Mihnea Turcitu 1577-1583 și 1585-1591, cel care promulga și prima reforma fiscală, introducând în Țară Românească impozitul individual în locul celui colectiv. De Mihnea Turcitu se leaga istoria satului, prin actul din 29 mai, anul 7097 (1589) prin care
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
Tereza, care-i lipsise în mod evident tatălui său, a fost iscusința cu care și-a ales miniștri abili pentru a o ajuta la ceea ce-și pusese în gând. Reforma sistemului de guvernământ realizată în primii ai ani de domnie se datorează în mare măsură contelui Friedrich Haugwitz. Una dintre obiectivele lui Haugwitz a fost copierea sistemului de guvernare centralizat a lui Frederic al II-lea al Prusiei. A existat o opoziție puternică împotriva acestei întăriri a controlului regal ("Direktorium
Maria Terezia a Austriei () [Corola-website/Science/298926_a_300255]
-
urma să poarte numele "Codex Theresianus". În 1768 a adoptat un nou cod penal ("Constitutio Criminalis Theresiana"), iar în 1776 a interzis tortura. A îmbunătățit situația țăranilor, în special cea a iobagilor, deschizând drumul spre desființarea iobăgiei, măsură adoptată în timpul domniei fiului ei, împăratul Iosif al II-lea (1780-1790). Maria Terezia a înlăturat scutirea de impozit a nobilimii și clerului, impunând totodată limitarea puterilor acestor categorii. În 1774 a promovat reforma școlară ("Ratio educationis"), punând bazele învățământului secularizat (de stat) pe
Maria Terezia a Austriei () [Corola-website/Science/298926_a_300255]
-
a fost dezvoltată o nouă artilerie. S-au înființat două academii militare, una pentru cadeți și alta pentru ingineri, în scopul de a îmbunătății calitatea ofițerilor. Totuși armata n-a deveniti niciodată atât de eficientă ca cea a Prusiei. În timpul domniei Mariei Terezia cultura a cunoscut un avânt deosebit, manifestându-se atât în domeniul arhitecturii, cât și în cel muzical (Wolfgang Amadeus Mozart). Orașul Theresienstadt din nordul Boemiei (Cehia), întemeiat de Iosif al II-lea ca oraș-garnizoană, a fost denumit astfel
Maria Terezia a Austriei () [Corola-website/Science/298926_a_300255]
-
Elisabeta a României pseudonim literar Carmen Sylva, nume complet Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied, n. 29 decembrie 1843, Neuwied, Germania - d. 18 februarie 1916 (), Curtea de Argeș, Regatul României) a fost regina României în timpul domniei soțului său, Carol I al României. Patroană a artelor, fondatoare a unor instituții caritabile, poetă, eseistă și scriitoare, ca fondatoare de instituții caritabile a fost supranumită de oamenii din popor „mama răniților”. Elisabeta era fiica lui Hermann, principe de Wied
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
Publicistul de la ziarul conservator Timpul Mihai Eminescu era adeptul unei monarhii autoritariste, dar Constituția în vigoare dădea regelui doar puterile unei monarhii constituționale, măsură de precauție care urma să împiedice orice nouă tentativă de dictatură regală după precedentul istoric al domniei prințului pământean Alexandru Ioan Cuza. Pseudonimul literar al reginei Elisabeta I a României era Carmen Sylva, ceea ce se traduce din limba latină prin „Cântecul pădurii”. Maiestatea Sa se fotografia în fața mașinii de scris și este cunoscut faptul că în prima
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
țara împreună cu restul familiei sale. În 1866 Alexandru Ioan Cuza, principele Moldovei și al Munteniei, a fost înlăturat de la tron printr-un complot pus la cale de partidele vremii. Puterile europene au recunoscut Unirea Principatelor din 1859 doar pe durata domniei lui Cuza, de aceea în 1866 s-a pornit o activitate diplomatică deosebită pentru aducerea unui prinț străin. Însuși domnitorul Cuza afirma : "Eu voiesc să fie bine știut că niciodată persoana mea nu va fi nici o împiedicare la orice eveniment
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
a consolida edificiul public la a cărei așezare am fost fericit a contribui." Instaurarea unei dinastii străine era dorită din următoarele motive: menținerea și consolidarea statutului național, creșterea prestigiului european, întărirea autonomiei și nu în ultimul rând încetarea luptelor pentru domnie atât de acerbe, care măcinaseră de veacuri viața politică a românilor. După o perioadă de căutări și după ce contele de Flandra a respins propunerea delegației românești, la inițiativa lui Napoleon al III-lea, Ion C. Brătianu pleacă în Germania la
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
românesc, s-a realizat epopeea Marii Uniri de la 1918. La Alba Iulia, în 15 octombrie 1922, după făurirea României Mari, regele Ferdinand împreună cu regina Maria au fost încoronați în Catedrala ortodoxă, ca Regi ai tuturor românilor de la Nistru la Tisa. Domnia regelui Ferdinand cu toate că a durat doar 13 ani, Întregitorul sau Fidelul, cum i s-a spus, a dus țara spre o nouă treaptă de prosperitate, România având la moartea sa 17 milioane de locuitori și o suprafață de 295.000
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
într-o capelă în curtea Mănăstirii Curtea de Argeș, iar Elena Lupescu într-un cimitir apropiat. România a atins între 1937 și 1938 cel mai înalt prag de dezvoltare economică, situându-se în fruntea țărilor exportatoare de grâu și nu numai. În timpul domniei lui Carol al II-lea cultura a primit un sprijin fără precedent, devenind una dintre principalele preocupări ale regelui. Spre sfârșitul domniei Carol a fost un rege autoritar, dizolvând partidele în 1938 și înființând unul subordonat regelui, numit Frontul Renașterii
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]