14,797 matches
-
să-i reteze firul vieții Înainte de a Împlini treizeci și cinci de ani, prefigurează filozofia existențialistă În măsura În care se arată dezolat de abisul nihilist ce stă la pîndă sub masca plăpîndă a Rațiunii. Pentru Leopardi, Rațiunea slujește doar la Înțelegerea esenței rele a Dumnezeului imanent, neputînd să-i Înfrîngă puterea. Dumnezeu poate fi Învins numai prin puterea morții. S-a sugerat existența unei influențe gnostice directe, Însă atitudinea nihilistă a lui Leopardi se află În mod cert la polul opus În raport cu cea a gnosticilor
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Galați, 1993. Merișca, Costin, Tragedia Pitești, Institutul European, Iași, 1999. Muntean, Ioan, La pas prin reeducările de la Pitești, Gherla și Aiud, București, 1997. Pandrea, Petre, Reeducarea de la Aiud, ediție Îngrijită de Nadia Marcu Pandrea, Vremea, București, 2000. Paven, Justin ștefan, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit? Reeducări - Camera 4 spital Pitești și trei sonete Închinate autorului de Mihai Rădulescu, Ramida, București, Majadahonda, 1996. Petrișor, Marcel, Fortul 13 Jilava. Convorbiri din detenție. Memorii I, Meridiane, București, 1991. Petrișor, Marcel, Secretul Fortului 13
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
1993. Rădulescu, Mihai, Istoria literaturii române de detenție. Memorialistica reeducărilor (vol. I), prefață de Nicolae Balotă; Mărturisirea colaborării (vol. II), Ramida, București, 1998. Timaru, Mihai, Amintiri de la Gherla, Editura de Vest, Timișoara, 1993. Vișovan, Aurel (cu concursul lui Gheorghe Andreica), Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M’ai părăsit? (Reeducarea de la Închisoarea Pitești), 2 vol., Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999. Voinea, Octavian, Masacrarea studențimii române În Închisorile de la Pitești, Gherla și Aiud, mărturii redactate de Gheorghe Andreica, Majadahonda, București, 1996. *** Memorialul ororii
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Mihai, Istoria literaturii române de detenție. Memorialistica reeducărilor (vol. I), prefață de Nicolae Balotă; Mărturisirea colaborării (vol. II), Ramida, București, 1998. Timaru, Mihai, Amintiri de la Gherla, Editura de Vest, Timișoara, 1993. Vișovan, Aurel (cu concursul lui Gheorghe Andreica), Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M’ai părăsit? (Reeducarea de la Închisoarea Pitești), 2 vol., Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999. Voinea, Octavian, Masacrarea studențimii române În Închisorile de la Pitești, Gherla și Aiud, mărturii redactate de Gheorghe Andreica, Majadahonda, București, 1996. *** Memorialul ororii. Documente ale
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/49/Star of David.svg/45px-Star of David.svg.png" \* MERGEFORMATINET Religia iudaică este una dintre cele mai vechi religii monoteiste, îmbrățișată de aproximativ 14 milioane de persoane. Este cuprinsă în Vechiul Testament din Biblie și în Talmud. Un Dumnezeu unic, omniscient, omnipotent, bun și iubitor, transcendent a creat universul și îl guvernează. Elementul central al religiei iudaice nu este o persoană sau un grup de persoane, ci respectarea tradiției și a învățăturii lui Dumnezeu. Conform tradiției, Dumnezeu a făcut
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
com/resources/books/hbh/images/06 SYM Buddha.jpg" \* MERGEFORMATINET Religia budistă, veche de peste 2500 de ani, își are rădăcinile în învățăturile regelui Buddha; astăzi are aproximativ 276 de milioane de credincioși în întreaga lume. În centrul religiei nu se află un Dumnezeu personalizat, ci relația dintre umanitate și Divinitate. Accentul cade pe dezvoltarea personală a individului pentru o înțelegere profundă, prin meditație și contemplație, a naturii adevărate a vieții. Lumea fizică, tranzitorie, este guvernată de suferința cauzată de dorința de reîntrupare, deasupra
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Scurtă descriere a neamurilor europene, imaginea europenilor este următoarea: spaniolul - inteligent și înțelept; francezul - prudent; germanul - spiritual; englezul - prost dispus; polonezul - limitat; ungurul - chiar mai puțin; rusul - nu are în cap nimic; turco-grecul - mai puțin decât atât. Ce a dat Dumnezeu neamurilor? Autorul unui text românesc din secolul al XVIII-lea răspunde: turcilor - negustoria, rușilor - beția, nemților - scârnăvia, sașilor - râia și slăbiciunea, grecilor - norocul la bani, leșilor - mândria, cerchezilor - frumusețea, moldovenilor - lăudăroșenia, muntenilor - invidia, evreilor - bogăția, țiganilor - sărăcia și goliciunea. Iar
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
apoteotică, deoarece unii o știu: „Orice imperiu piere”. Titlul acestei cărți de Jean-Baptiste Duroselle (este vorba despre Istoria relațiilor internaționale) poartă intuiția unei istorii desfășurate mereu în altă parte, deocamdată fără răspuns... La crepusculul vieții sale, Heidegger scria: „Doar un Dumnezeu ne poate salva”; ne rămâne să așteptăm această epifanie... Așteptarea riscă să fie lungă, foarte lungă. Poate că nu se va întâmpla nimic, niciodată, poate că la sfârșit umanitatea noastră neolitică va fi înlocuită de noul antropoid, corect genetic, cel
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
avut; bunăvoință; bine; bine crescut; bine educat; binevoitor; bizuință; bucurie; caiet; capabil; cămilă; cetățean; cîinele; clasa I; consecvent; conservată; cu conștiință; continuu; credul; cult; cumpătat; cuviincios; da; dator; datorie; dejun; de nota 10; descurcăreț; determinare; determinat; devreme; dorință; doritor; dos; dumnezeu; educat; educație; efort; etic; examen; de ceea ce face; fapte; de fapte; fidel; fraier; frate-meu; geniu; gîndit; grijă; grozav; habar; harnică; hotărît; hrană; informat; intelect; intelectual; inteligență; interesat; de încredere; îndeplinesc; înțelegător; a înțelege; înțeleptul; întortocheat; învăț; învață; învață bine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Brîncuși; broderie; bun; catharsis; cărți; chip; cîntă; a clădi; coloană; concepere; concept; constitui; copac; copil; de copil; corola de minuni; a crea ceva; creativă; creion; culori; cunoaștere; cuvînt; dată; descoperire; designer; deștept; distracție; distrugere; diversitate; divertisment; divin; dor; drăguță; a Dumnezeului; efort; egalitate; el; estetic; existent; extraordinară; a face; faină; fascinant; făcut de tine; fără; făurire; fecund; femeia; ființă; foaie; formidabilă; a fost; fotograf; haină; har; ibric; ignoranță; imaginații; imperfecțiune; implicare; informație; inocență; interes; internet; intuiție; inventat; invenții; inventivitate; înălțare; îndrăzneală
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
avea vorbă; avînt; bătrîn; beat; bebe; binefacere; bunătate; cald; căldură; cărți; ce?; ceva; cinstit; citat; citire; citit; cînt; complicat; compunere; comunicație; concept; copii; corect; creație; creion; crud; cunoștințe; curat; cuțit; cuvinte; dar; declarație; definiție; DEX; dicție; dispoziție; domol; dorință; drept; dumnezeu; dur; fără el nu putem exista; Eminescu; entitate; enunț; exemplu; de fier; filologie; franceză; frumusețe; furculiță; gest; gîndire; gogoși; grăi; grăire; greșit; gura; gură; iarbă; idei; important; impresie; inimă; interesant; iubire; îmbinare; învățare; joc; legătură; de legătură; legături; la locul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
persoană importantă; persoană mai mare; persoană matură; persoană responsabilă; personal; politicoasă; prestigiu; președinte; prioritate; puternică; rece; respectuos; sînteți tot; special; statut; stimată; mult stimate; student; șef; știință; tînăr; vecini; vîrstnic; vîrstnică; voastră; vouă; zîmbiți (1); 776/144/49/95/0 Dumnezeu: credință (145); biserică (50); sfînt (47); divinitate (39); Iisus (29); atotputernic (26); rugăciune (23); religie (20); divin (18); tot (18); zeu (16); tatăl (15); iubire (14); putere (13); totul (11); rai (9); liniște (7); speranță (7); atotștiutor (6); cer (6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
atrăgător; băutură; a bea; bine; casă; chin; cinstește; a cinsti; cinstit; ciocnește; cînta; cîntec; colac; a crede; da; a da; dar; a dărui; dăruia; dăruiește; a dedica; dedicat; demnitate; dimineață; divin; diviniza; Doamne ajută!; doctrină; la Domnul; Domnului; drum; la dumnezeu; expune; a face cruce; fală; falsitate; fericire; gest; greșeală; idolatriza; iertăciune; ipocrit; Isus; iubire; împărat; închina; îndemna; îndoaie; a îngenunchea; îngenuncheat; înjosi; înmîna; jertfă; jos; laude; lingușitor; lumînare; la mama; măicuței; mănăstire; mări; mătanie; mereu; milă; la mine; mișcare; mînă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
barbă; best friend; buni; bunic; bunică; cald; calm; călăuză; ceartă; chin; cicălitor; consolare; conștient; copil în brațe; creator; credincios; creștin; cuminte; cumsecade; fără cuvinte; darnic; diriguitor; discipol; divinitate; divinități; dominator; cel mai drag; dragoste pe veci; drog; duhovnic; al doilea Dumnezeu; dur; educator; elevi; exemplu; fată; fericire; fericit; ființă dragă; frumos; gardian; grijă, iubire; icoană; ideal; idee în viață; idol; indulgent; inimă; închisoare; încurajare; îndrumare; te îndrumă; îngăduitor; înțelegere; învățătură; laic; mare; martor; matern; membru; mentor; milă; mișcat; mînă; mîndrie; mîndru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fioros, sau chiar mai rău. O comunitate întreagă ar fi atribuit eșecul recoltei sau absența ploii greșelii unuia dintre membri de a lua numele divinității în deșert. Multe dintre deformările ciudate ale expresiilor sau numelor (precum „Sfinte Sisoie” în loc de „Sfinte Dumnezeule”, „Ducă-se pe pustii” în loc de „Să se ducă dracului” ș.a.m.d.) se datorează aceleiași griji de a evita atragerea ghinionului prin pronunțarea unor cuvinte sacre. Într-o astfel de lume, vă puteți imagina forța unei „luări în deșert a
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
un lucru foarte diferit de criticarea naturii sau caracterului nostru. Nicăieri în contractul nostru de angajare nu este stipulată permisiunea de a fi atacați în miezul ființei noastre, incluzând personalitatea și demnitatea individuală. Exemplu (un coleg către un alt coleg): „Dumnezeule, cum te poți suporta? Ești al dracului de pasiv, parcă ai fi mort în păpușoi, fără nici o inițiativă. N-ai pic de ambiție? Am să renunț la slujba asta cât de repede pot, însă tu ai să rămâi împotmolit aici
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
ERGO SUM PAGEREF Toc40175070 \h 19 HYPERLINK \l " Toc40175071" COMENTARII ȘI OBIECȚII ADUSE COGITO-ULUI PAGEREF Toc40175071 \h 21 HYPERLINK \l " Toc40175072" 2.2 COGITO-UL CA PRINCIPIU METAFIZIC PAGEREF Toc40175072 \h 33 HYPERLINK \l " Toc40175073" 3 HYPERLINK \l " Toc40175074" DUMNEZEU PAGEREF Toc40175074 \h 39 HYPERLINK \l " Toc40175075" 3.1 DUMNEZEU ÎN FILOSOFIA MEDIEVALĂ PAGEREF Toc40175075 \h 40 HYPERLINK \l " Toc40175076" 3.2 ARGUMENTUL ONTOLOGIC AL EXISTENȚEI LUI DUMNEZEU PAGEREF Toc40175076 \h 43 HYPERLINK \l " Toc40175077" O SCURTĂ ISTORIE A ARGUMENTULUI
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
ȘI OBIECȚII ADUSE COGITO-ULUI PAGEREF Toc40175071 \h 21 HYPERLINK \l " Toc40175072" 2.2 COGITO-UL CA PRINCIPIU METAFIZIC PAGEREF Toc40175072 \h 33 HYPERLINK \l " Toc40175073" 3 HYPERLINK \l " Toc40175074" DUMNEZEU PAGEREF Toc40175074 \h 39 HYPERLINK \l " Toc40175075" 3.1 DUMNEZEU ÎN FILOSOFIA MEDIEVALĂ PAGEREF Toc40175075 \h 40 HYPERLINK \l " Toc40175076" 3.2 ARGUMENTUL ONTOLOGIC AL EXISTENȚEI LUI DUMNEZEU PAGEREF Toc40175076 \h 43 HYPERLINK \l " Toc40175077" O SCURTĂ ISTORIE A ARGUMENTULUI ONTOLOGIC PAGEREF Toc40175077 \h 44 HYPERLINK \l " Toc40175078" ARGUMENTUL ONTOLOGIC
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
METAFIZIC PAGEREF Toc40175072 \h 33 HYPERLINK \l " Toc40175073" 3 HYPERLINK \l " Toc40175074" DUMNEZEU PAGEREF Toc40175074 \h 39 HYPERLINK \l " Toc40175075" 3.1 DUMNEZEU ÎN FILOSOFIA MEDIEVALĂ PAGEREF Toc40175075 \h 40 HYPERLINK \l " Toc40175076" 3.2 ARGUMENTUL ONTOLOGIC AL EXISTENȚEI LUI DUMNEZEU PAGEREF Toc40175076 \h 43 HYPERLINK \l " Toc40175077" O SCURTĂ ISTORIE A ARGUMENTULUI ONTOLOGIC PAGEREF Toc40175077 \h 44 HYPERLINK \l " Toc40175078" ARGUMENTUL ONTOLOGIC CARTEZIAN PAGEREF Toc40175078 \h 52 HYPERLINK \l " Toc40175079" 3.3 DUMNEZEU CA PRINCIPIU METAFIZIC PAGEREF Toc40175079 \ h 59
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
3.2 ARGUMENTUL ONTOLOGIC AL EXISTENȚEI LUI DUMNEZEU PAGEREF Toc40175076 \h 43 HYPERLINK \l " Toc40175077" O SCURTĂ ISTORIE A ARGUMENTULUI ONTOLOGIC PAGEREF Toc40175077 \h 44 HYPERLINK \l " Toc40175078" ARGUMENTUL ONTOLOGIC CARTEZIAN PAGEREF Toc40175078 \h 52 HYPERLINK \l " Toc40175079" 3.3 DUMNEZEU CA PRINCIPIU METAFIZIC PAGEREF Toc40175079 \ h 59 HYPERLINK \l " Toc40175080" CONCLUZII PAGEREF Toc40175080 \h 62 HYPERLINK \l " Toc40175081" ANEXA PAGEREF Toc40175081 \h 63 HYPERLINK \l " Toc40175082" DISCURS DESPRE METODĂ PAGEREF Toc40175082 \h 63 HYPERLINK \l " Toc40175083" MEDITAȚII METAFIZICE PAGEREF Toc40175083
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
sale: „Două lucruri se cer pentru a fi Întotdeauna predispuși la buna judecată: unul este cunoașterea adevărului, și celălalt obișnuința de a urma și de a dobândi această cunoaștere, În toate Împrejurările care o cer. Dar, deoarece nu există decât Dumnezeu singur care să știe perfect toate lucrurile, e nevoie ca noi să ne mulțumim a le ști pe cele ce sunt cel mai mult În folosul nostru. ș...ț Între care primul și cel mai important e că există un
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
singur care să știe perfect toate lucrurile, e nevoie ca noi să ne mulțumim a le ști pe cele ce sunt cel mai mult În folosul nostru. ș...ț Între care primul și cel mai important e că există un Dumnezeu, de care depind toate lucrurile, ale cărui perfecțiuni sunt infinite, a cărui putere este imensă, ale cărui hotărâri sunt infailibile. ș...ț Al doilea lucru care trebuie cunoscut este natura sufletului nostru, În măsura În care subzistă fără corp, și este mult mai
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
asemenea, de toate celelalte lucruri care ne-au părut altă dată sigure, chiar de demonstrațiile matematice și de principiile lor, măcar că acestea sunt În ele Însele destul de vădite, ș...ț și de vom vrea să ne prefacem că nu un Dumnezeu atotputernic este autorul ființei noastre, și că am subzista prin noi Înșine sau prin orice alt mijloc, prin aceea că am presupune acest autor mai puțin puternic, vom avea Întotdeauna cu atât mai mult temei să credem că nu suntem
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
cu mult mai mult decât toate acestea la un loc. Este un al doilea principiu, al raționalității, care participă la construcția metafizicii carteziene, dar care operează simultan și În orizontul existenței, producând distincția dintre res cogitans și res extensa. 3 DUMNEZEU Chiar dacă demersul Întreprins În capitolul precedent pare că ne-a adus În fața unui punct câștigat - acela al afirmării cogito-ului prin scoaterea sa În afara cunoștințelor ce pot fi supuse Îndoielii, deoarece reprezintă un principiu metafizic - totuși, urmând chiar metoda carteziană, putem
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
lasă propria amprentă În mintea noastră va constitui un argument puternic al cartezianismului, prin care Descartes va Încerca să dovedească atât existența lui Dumnezeu, cât și capacitatea minții omenești de a sesiza adevărul. 3.2. ARGUMENTUL ONTOLOGIC AL EXISTENȚEI LUI DUMNEZEU O SCURTĂ ISTORIE A ARGUMENTULUI ONTOLOGIC Deși discuția propriu-zisă În jurul ideii de „argument ontologic” nu apare decât odată cu criticismul kantian, o privire În urmă, În istoria filosofiei, nu este zadarnică. De-a lungul Întregului Ev Mediu, problema demonstrării existenței lui
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]