11,537 matches
-
sintagme livrești, precum „romantismul lunii”, „temeritatea unor perihelii”, „tristețea curbei”. O poezie, Sub lunae luce, semnalată și de G. Călinescu, e scrisă în întregime în latină. Prozodic și prin atmosfera sufletească, o seamă de versuri de aici, ca și din Eternul spirit (1940), emană direct din lirica lui Mihai Eminescu („Ia! Lângă lac, salcia încă suspină; / Doinele tac, inima prinde rugină”). Figurația și lexicul altora se integrează în recuzita tradiționalismului interbelic („noaptea-mbobocită la suhat”, „clopotul bisericii de lemn”, „talangă sfădăușă”, „boi
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
atestă și romanele Manuscrisul de la Marrakech (1972) sau Negru și verde (1980), care au ca protagonist un tânăr medic în anii petrecuți pentru specializare la Paris, înaintea și în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale. SCRIERI: Lebede negre, Iași, 1936; Eternul spirit, Iași, 1940; Satire, București, 1955; Răscoala, Iași, 1957; Un om pe promontoriu, București, 1961; Tainicul arhipelag, București, 1964; Pe limba lor, București, 1967; Carmen terrestre, București, 1968; Melos, Iași, 1970; Cartea mea de lut, București, 1971; Manuscrisul de la Marrakech
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
că unii speculează asupra ciclurilor trecute ale vremii, afirmând eternitatea Sinelui (ătman, păli: atta) și a lumii și dobândind printr-o disciplină psihică puteri miraculoase, cum ar fi amintirea vieților anterioare. Alții afirmă fie eternitatea, fie efemeritatea, opunând, de pildă, eternul Brahman creațiilor sale impermanente. Alții identifică sinele cu corpul și îl consideră din această cauză impermanent. Unii admit infinitatea, iar alții, dimpotrivă, finitudinea lumii. Un alt grup dezbate problema ciclurilor viitoare, căutând să înțeleagă devenirea sinelui după disoluția trupului. Acest
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
păstrează, poate, cuvintele înseși ale Maestrului. Mahăvīra neagă existența unui Zeu suprem care ar fi creat lumea, dar acceptă existența zeilor. Cosmosul este infinit și prin urmare nu are început și nici nu va avea sfârșit. Universul are două componente eterne: ajīva și jīva, inanimatul, neînsuflețitul, inconștientul, non-spiritul, respectiv animatul, însuflețitul, conștientul, spiritul. O trăsătură caracteristică a jainismului este panpsihismul. Această teorie admite că Universul însuși este un organism viu, însuflețit prin intermediul monadelor animate (jīva), care circulă prin sferele sale. Panpsihismul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
stadii ale meditației, care îl poartă treptat la atingerea „nu tristei, nu veselei, ci echilibratei, înțeleptei și desăvârșitei purități a minții”, eliberând conștiința de legăturile cu lumea sensibilă. Meditația îi permite, grație „ochiului său divin”, să îmbrățișeze totalitatea lumilor și eterna lor devenire, adică ciclul teribil al nașterilor, morților și reîncarnărilor determinat de karma. La veghea a doua, Gautama își recapitulează nenumăratele vieți anterioare și contemplă în câteva clipe existențele nesfârșite ale celorlalți. În timpul celei de-a treia veghi din noapte
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Patimilor, care domnește peste simțuri și peste dorințe, revine, și prin viziunile sale caută să l distragă de la concentrarea spirituală, pentru a-l împiedica să ajungă la cunoașterea ultimă. Acest zeu a înțeles că descoperirea iminentă a salvării, oprind ciclul etern al nașterilor, morților și renașterilor, va pune capăt domniei sale. În toate versiunile, se observă că în lupta care se declanșează între Gautama și Măra, primul este de fapt agresorul. El este cel care amenință că distruge puterea Zeului Morții. Practic
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
vedică, termenul definea un mormânt sub forma unei movile cu un stâlp sau o coloană. Conservarea rămășițelor pământești ale unor regi sau eroi în construcții funerare era o veche practică indiană, și buddhiștii au luat-o drept model. Stūpa reamintea eterna măreție a întemeietorului și făcea ca amintirea lui să fie simțită întrun mod mai tangibil. În buddhism, stūpele devin construcții cu formă conică, de mari dimensiuni, așezate pe temelii rotunde sau pătrate. Ele sunt monumente comemorative și uneori marchează evenimente
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
stabili o nouă ordine, ci a restaura o ordine veche a fost misiunea pe care Iluminatul și-a asumat-o. Dar dacă învățătura sa este „desăvârșită și infailibilă” (tatheva hoti no aññatha), este pentru că el a pătruns în întregime Legea Eternă (akălika dharma) și a verificat el însuși toate lucrurile în cer și pe pământ (sayam abhiññă sacchitkatvvă ). El denunță ca o erezie josnică ideea că ar învăța o înțelepciune care să fie a sa, elaborată de el. Nu sunt cu
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
la ceea ce este absolut necesar pentru eliberare. El a refuzat să abordeze chestiuni care puteau acapara mintea adepților îndepărtându-i de Trezire și, în același timp, plin de bun simț, a refuzat să răspundă unor întrebări de nerăspuns: „Este Universul etern sau nu, ori și una și alta? Este Universul infinit în spațiu sau nu, sau ambele sau nici una, nici alta?” Buddha le-a înscris pe acestea printre cele paisprezece întrebări cărora nu li se poate da nici un răspuns. Nu este
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și mișcărilor, o succesiune de urmări. Totul este curgere, mișcare, schimbare, iar fluxul devenirii nu este niciodată ființare. Impermanența nu se limitează doar la lumea fizică, ci se extinde și asupra psihicului. Însuși eul, din care brahmanii făcuseră o substanță eternă, este cuprins în acest flux al precarității. Buddhismul este unic în istoria gândirii umane prin negarea existenței unui Suflet, Sine, Ătman. Ceea ce numim conștiință, nu este decât o succesiune atomară de stări, ele însele în continuă schimbare, așa că, ea este
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și călare pe un cal țintat, ca de un muntean "cinstit, plătindu-și datoriile și iubitor de animale: "ș-a hrănit el cu mâna lui un câne pe care-l avea". Legătura spirituală dintre cei doi soți este solidă și eternă, ea se bazează pe "dragostea ei de douăzeci și mai bine de ani". Vitoria și Nechifor Lipan formează o pereche de inițiați, un cuplu ce simbolizează triumful iubirii asupra dramei existențiale a omului și asupra răului din sufletul omenesc, deoarece
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
o practică veche a oierilor, aceea a deplasării turmelor de la munte la șes și invers, cunoscută sub numele de transhumanță, ea prezită cu mijloacele cele mai simple, într-o formă cristalină, o întreagă filosofie a vieții și a morții, a eternelor întrebări legate de sensul existenței în lume, devenind un adevărat poem filosofic. George Călinescu consideră că balada Miorița reprezintă unul dintre cele patru mituri fundamentale ale românilor simbolizând „existența pastorală a poporului român” Balada Miorița impresionează prin câteva aspecte uimitoare
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
firesc și inevitabil care acționează mai devreme sau mai târziu asupra a tot ce presupune viață, ce este perisabil, trecător. De aceea el o acceptă cu demnitate și seninătate, mai ales că nutrește convingerea integrării prin moarte în circuitul universal etern. Găsind aceste explicații atitudinii ciobanului moldovean în fața morții, reacția lui ni se. pare firească, nu mai este surprinzătoare, ci constituie doar "o soluție viguroasă și originală dată brutalității de neînțeles a acestui destin tragic". (Mircea El iade) 4. Pe lângă minunata
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
trăirilor , prin dragostea de mamă ea nu este numai mama ciobanului moldovean, ci devine atât simbolul bătrânei care duce dorul celor plecați de acasă și neinițiați în tainele vieții, cât și simbolul mamei eteme sau așa cum remarca Liviu Rusu, "jalea eternului feminin". Ca și Fefeleaga lui Ion Agârbiceanu sau Vitoria Lipan, eroina din Baltagul" sadovenian, cu care are numeroase asemănări, măicuța bătrână stârnește admirația și prețuirea cititorului. Portretul baciului și cel al mamei sale sunt adevărate apariții de basm, fiind întruparea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
înfăptuirii omorului, iar perfectul compus este prezent în alegoria nuntămoarte și în episodul măicuței bătrâne: "m-am însurat", "a căzut", "au ținut", "am avut", "au cunoscut", "au văzut", pentru a exprima cu certitudine un fapt care s-a împlinit, devenind etern prin îndepărtarea sa în timp. Imperativele propriu-zise ("dă-ți", "cheamă") exprimă direct îndemnul la acțiune al mioarei care dorește ca stăpânul ei să se împotrivească omorului. Există însă și false imperative realizate prin formele de conjunctiv "să spui", "să pui
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
capete odinioară încoronate, artiste intrate în vârsta critică, frumuseți perimate, toate și toți sunt cuprinși de frenezia publicării Memoriilor. Cele mai multe din aceste monografii sunt autoapărări. Foști monarhi, diplomați, generali, bărbați de stat simt parcă nevoia de a se justifica în fața eternului tribunal al opiniei publice. Faptele lor, fie că au fost înfrângeri, fie că au fost izbânzi, sunt scuzate, apărate, tălmăcite sau numai amintite spre a fi scoase de sub praful uitării sub care erau amenințate să fie înmormântate. Femeile din câmpul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la inaugurarea Templului Coral din București, în care, în final, aducea un călduros omagiu țării sale de adopțiune: „O, Dumnezeule, fă ca să se realizeze pentru România, patria noastră adoptivă, cuvintele pe care Moise le-a spus pentru pământul său: privirile Eternului să fie neîncetat întoarse către dânsul de la începutul anului până la sfârșitul lui... Domnul preservă România de foamete, de contagiune, de boala de tot felul care bântuie pământul. Binecuvântează recoltele sale. Binecuvântează pe augustul nostru principe Carol I, împlinește intențiunile sale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lua în zeflemea de câte ori se întâlnea cu el într-un consult. Odată, ieșind de la o consultație, Marcovici i-a băgat bastonul între picioare și l-a făcut să-și piardă echilibrul. Din ziua aceea Drasch i-a jurat o ură eternă. Cazul cu hapurile de ghicit au trecut la legendă. Într-o zi câțiva medici au voit să-i joace o festă: i-au trimis pe un cineva ca să-l consulte pentru boala de a spune minciuni. bucureștiul în 1871 179
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aspirațiunile națiunii ce i se dau lui spre îndeplinire. Cei bătrâni aduceți-vă aminte, cei mai tineri consultați paginele Monitorului și veți vedea ce s-a cerut de la dânsul. Veți vedea că în cei șapte ani de ilustră domnie și eternă memorie, Vodă-Cuza nu numai că a fost om 208 bucureștii de altădată avut loc la Ruginoasa două zile mai târziu, în prezența ministrului de Război, generalul Ioan Em. Florescu și a doi aghiotanți princiari - reprezentanți oficiali ai autorităților centrale, precum și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
292 bucureștii de altădată fi și contra regelui, și contra Rusiei, și contra Germaniei. Evenimentele ulterioare au arătat cât de rău s au înșelat cei din Austro-Ungaria. Cât privește profeția ziarului austriac cum că visul unei Dacii viitoare va rămâne etern un vis, vedem astăzi cât a fost de adevărată. Însă la anul 1876 cine ar fi îndrăznit să creadă în realizările de la 1919?36 cum mi-am luat bacalaureatul În primăvara acestui an mi-am trecut examenul de bacalaureat. Îmi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
grădinii Episcopiei) să trimită la Paris o coroana omagială de frunze de stejar. Participarea românească la ceremonia de la Paris, cuvintele studentului C. Cantacuzino, unul dintre cei opt vorbitori („Junimea română vine să esprime, pe acest mormânt încă deschis, regretele sale eterne pentru pierderea aceluia care fu, în toată viața sa, apostolul libertății, susținătorul ideilor celor mai nobile, apărătorul popoarelor apăsate. Francia pierde în Michelet una din gloriile sale, România un susținător puternic“) a impresionat puternic opinia publică franceză, unul dintre ziarele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
părul și barba creață, de altfel nu urât bărbat și nici antipatic, avea o înfățișare de masivitate care impunea. Înțelegeai că te afli în fața forței. Când l-am cunoscut, deși avea aproape de 70 de ani, era ca un trunchi. Părea etern. Dacă omul acesta ar fi învățat lupta [neclar în ziar] sau boxul [?] ar fi ajuns unul din atleții reputați. Acum începuse să se ramolească și era comun. De altfel nu cred să fi fost vreodată inteligent. Era un animal formidabil
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vorbele ei; i-a răspuns abia acum cîțiva ani, cînd a întîlnit-o mergînd spre Poieni să îngrijească de copiii lui Valeriu, care-i profesor acolo. „Iată, Marință, unde-i «în jos»: acolo unde te duce nevoia!” Domeniul în care (ca etern pățit) se consideră expert e cel juridic: „Aici nu mă poate înfunda nimeni!”, se laudă. Are punctele lui de vedere în care nu acceptă să fie contrazis. Unul din acestea (și are dreptate) e că majoritatea românilor suferă de analfabetism
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Mai dă aicea un ban și-ai să vezi c-o să te facă ghineral!” „Imposibil”, i-am spus, și-am rîs privind în pămînt. *Singur în birou, am reluat „filmul” celor întîmplate, și mi-a apărut clar că de la Sergiu, eternul Moțoc, maestru în replieri, a pornit totul. Cum ceva legat de postul său (pe care îl vrea menținut în cadre imobile) îl îngrijorează, începe „lucrăturile”. S-a lamentat ici, colo și dincolo, în nume propriu, dar și ca pretins ecou
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
al Academiei Franceze. Acesta spunea: „Popoarele nu vor avea viață decît în măsura în care anumiți oameni vor poseda virtutea să o stilizeze. Rasele barbare sînt acelea în cari nimeni nu mai știe să cînte și nici să ghicească, sub forme efemere, simbolurile eterne” (apud: Perpessicius, Opere, 9, p. 132). *Sătul probabil de monotonia lingușelilor, Ceaușescu i-ar fi îndemnat - se zice - pe redactorii-șefi convocați în ședință cu el: „Aveți și voi păreri!” Pe unii vorbele astea îi vor fi pălmuit, alții vor fi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]