11,327 matches
-
în memoriile sale - episodul bătăliei de la Arcole. După aproape un secol de existență, Regimentul Năsăudean a fost desființat în 1851, Împăratul Franz Josef I decorându-i steagul cu Medalia de Aur. În zilele noastre Muzeul Grăniceresc Năsăudean este cel care evocă tot ceea ce a reprezentat în vremurile de demult, ean.
Districtul Grăniceresc Năsăud () [Corola-website/Science/307629_a_308958]
-
de cultură, naționalitate sau religie. Un loc important în opera lui Octav Băncilă îl reprezintă picturile care au ca izvor de inspirație viața țiganilor, cu predilecție a țiganilor nomazi. Pictorul a realizat peste o sută de lucrări în care a evocat căruțele cu nomazi care străbat depărtările pe sub cerurile albăstrii sau vineții ca petunia ori stânjenelul. Așa se remarcă tablourile intitulate "Caravana, Căruțe cu nomazi, Spre necunoscut, Nomazii," etc. Toate compozițiile care au ca tematică viața țiganilor au în ele ceva
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
al revistei "Contemporanul". Profesorii săi, ținând cont de orientările politice diferite la care au aderat, duceau discuții aprinse între ei și Beldiceanu și Nădejde care aveau idei socialiste, de aceea se autointitulau independenți, făceau notă aparte. Octav Băncilă l-a evocat mai târziu pe Nicolae Beldiceanu când l-a caracterizat într-un interviu pe colegul său de gimnaziu : Reciproc, Avram Steuerman-Rodion i-a dedicat un articol lui Octav Băncilă, încă de la primele manifestări artistice pe care pictorul le-a avut. Încă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Cucului se afla la poalele dealului Sărăriei în apropierea intersecțiilor străzii Sărăriei cu Golia (Cuza Vodă), Costache Negri, Elena Doamna și Pădure pe care dacă coborai se ajungea la poalele dealului Tătăranilor și cel al Cimitirului Eternitatea. Dimitrie Anghel a evocat acest cartier în volumul de proză "", chiar așa cum era el pe vremea pictorului Octav Băncilă. Aici și-a găsit Băncilă modelele pe care le-a pictat în perioada 1899 - 1900 și mai târziu, cum au fost peticarii, cârpacii, bătrânii care
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
lui Băncilă au fost ziarul de înclinație socialistă "România Muncitoare" prin profesorul Paul Bujor și doctorul Ottoi Călin care a publicat în ziarul "Viitorul Social" o serie de articole. El l-a inclus pe artist în rândul celor care au evocat răscoalele din 1907: „"„1907” a lui Caragiale, poezia „1907” a lui Vlahuță, scurta schiță „Măcar o lacrimă” a lui Paul Bujor; fragmentul „Furtună Veteranul” al lui I. I. Mironescu; nuvela „Judecata din urmă” a lui Timiraș"”. În opoziție a fost
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
de cultură, naționalitate sau religie. Un loc important în opera lui Octav Băncilă îl reprezintă picturile care au ca izvor de inspirație viața țiganilor, cu predilecție a țiganilor nomazi. Pictorul a realizat peste o sută de lucrări în care a evocat căruțele cu nomazi care străbat depărtările pe sub cerurile albăstrii sau vineții ca petunia ori stânjenelul. Așa se remarcă tablourile intitulate "Caravana, Căruțe cu nomazi, Spre necunoscut, Nomazii", etc. Toate compozițiile care au ca tematică viața țiganilor au în ele ceva
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
este clară. Totuși, deoarece pierderile de partea sârbă au fost imense, otomanii au avut ulterior inițiativa în regiune. Bătălia de la Kosovo este privită până în ziua de azi ca un moment de referință pentru identitatea națională a sârbilor și a fost evocată de câteva ori în timpul Războiului din Kosovo.
Bătălia de la Kosovo Polje (1389) () [Corola-website/Science/307739_a_309068]
-
petreceri populare (nunți, botezuri), care i-au afectat organismul măcinat de tuberculoză - cânta cu vocea nepermis de mult. Fiind un virtuoz recunoscut, a fost solicitat să apară și în câteva filme. Regizorul Francisc Munteanu, transpunând atmosfera dintr-o mahala bucureșteană (evocată în piesa „Domnișoara Nastasia” de G. M. Zamfirescu) în pelicula "Dincolo de barieră" (1965), îl invită pe Fărâmiță Lambru să animeze viața unei cârciumi bucureștene din 1925, alături de actorul Ion Dichiseanu. Succesul este atât de mare încât Francisc Munteanu apelează la
Fărâmiță Lambru () [Corola-website/Science/306500_a_307829]
-
români clasici. Între anii 1985-1999, nenumărate sunt participările la emisiunea „Răspundem ascultătorilor”. Mulți s-au bucurat de mulțimea de informații din lumea teatrului, dar și de vocea expresivă, caldă a celui ce le transmitea pe calea undelor. La Televiziune a evocat mari actori români și a rămas consultant permanent până când boala l-a învins. Sunt mulți care au beneficiat din partea lui de sfaturi și informații despre teatru, dar și de informații din alte domenii culturale, pentru că Ionuț Niculescu a fost un
Ionuț Niculescu () [Corola-website/Science/306502_a_307831]
-
clubului Juventus să fie compusă din: Etore Brunelli, președintele Băncii Româno-Italiene, fondatorul clubului și primul său președinte, Ion Cămărășescu, C.N. Capșa, Moretti, Mayer, Farchi și Mehlberg. Tradiția latină cultivată de noul club sportiv era ilustrată și de emblema acestuia, care evoca istoria orașului Roma, cu lupoaica alăptându-i pe Romulus și Remus. Fiindcă Banca deținea un număr mare de articole sportive în roșu și albastru, echipa decide să folosească aceste culori în competiții, iar "casa" Juventus-ului va fi Stadionul Romcomit inaugurat
FC Juventus București (1924) () [Corola-website/Science/306541_a_307870]
-
apare și la Leopardi, iar la Eminescu floarea albastră reprezintă voința, dar și nostalgia nesfârșitului sau femeia ideală. De asemenea, albastrul simbolizează infinitul, depărtarile mării și ale cerului, iar floarea poate fi ființa care păstrează dorințele. În „Floare albastră”, Eminescu evocă amintirea unui proiect erotic eșuat, dar eșuat din cauza confuziei bărbatului asupra căilor omului de a fi fericit. Orgolios, acesta nu vrea să se lase amăgit de instincte și aspiră spre cunoaștere, spre căutarea Absolutului. Copila nevinovată care-l avertizează: Nu
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
1753-1756), fiul lui Grigore al II-lea Ghica, a efectuat o serie de lucrări de restaurare ale Bisericii Frumoasa. În secolul al XVIII-lea, Mănăstirea Frumoasa a fost vizitată de către diverși călători străini, aflați în trecere prin Iași. Aceștia au evocat în notele lor de călătorie pitorescul locului și frumusețea palatului domnesc. O descriere interesantă a curții domnești de la Frumoasa și a împrejurimilor sale este realizată de către abatele Giuseppe Boscovich, care îl însoțea pe ambasadorul englez James Porter în călătoria sa
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
(n. 11 aprilie 1931, comuna Dănești, județul Vaslui - d. 24 martie 2012, Iași) a fost un inginer și scriitor român, autorul unei serii de cărți care evocă Iașul de altădată. s-a născut la data de 11 aprilie 1931 în comuna Dănești (județul Vaslui), într-o familie de țărani simpli. După absolvirea școlii primare în localitatea natală, a intrat în anul 1942 la Liceul Național din Iași
Ion Mitican () [Corola-website/Science/306569_a_307898]
-
simplă iluzie, non realitate, ci ca o realitate în sine, ca un aspect fundamental al existenței umane, ca o dimensiune necesară a realității psihice. “Fantezia este o scenă imaginară în care subiectul care visează este protagonistul și în care sunt evocate scenarii alternative ale vieții reale a subiectului” (Ien Ang, 1990: 83). Prin fantezie femeia se poate deplasa dincolo de constrîngerle vieții cotidiene, având posibilitatea de a explora alte situații, alte vieți. “Plăcerea de a consuma ficțiuni este legată de cea a
Telenovelă () [Corola-website/Science/306609_a_307938]
-
se începe, la ora 16.00, anchetarea sa care durează până a doua zi, 11 aprilie, ora 14.30. În timpul anchetei, N.C. Munteanu se menține pe o poziție foarte fermă, recunoaște că toate materialele îi aparțin și își motivează gestul evocând situația politică din țară, penuriile și restricțiile de tot felul de care suferă în plan personal, nerespectarea prevederilor constituționale de care se face vinovat regimul comunist, acuzând deschis politica dusă pe plan intern și extern de statul și Partidul Comunist
Neculai Constantin Munteanu () [Corola-website/Science/306708_a_308037]
-
din Cernăuți din 1914 și membru corespondent al Academiei Române din același an, Ion Nistor s-a stabilit la București și a fost ales președinte al Comitetului refugiaților bucovineni. În 1916, cu ocazia primirii sale ca membru titular al Academiei Române, a evocat un capitol din viața culturală a românilor din Bucovina, cu un răspuns din partea lui Nicolae Iorga și, tot în același an, a publicat "Istoria Bisericii din Bucovina și rostul ei național-cultural în viața românilor bucovineni". În perioada 1919-1939, în plan
Ion Nistor () [Corola-website/Science/306711_a_308040]
-
album arată și modelul drapelului ministrului apărării naționale, aproape identic cu cel din perioada interbelică. Tot identic cu însemnul din perioada interbelică este și pavilionul navelor pilot. „Drapelul de luptă al unității este simbolul onoarei, vitejiei și gloriei militare. El evocă trecutul de luptă al poporului român pentru libertate națională și tradițiile unității, amintind fiecărui militar datoria sfântă de a servi cu credință patria, de a apăra cu orice preț unitatea, suveranitatea și independența României.” Drapelul de luptă se acordă unităților
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
unde au existat „într-adevăr” anumite realități atestate documentar. Invers, autorul va cerceta mai întâi foarte atent cronici și documente, pentru ca apoi să scrie "romanul istoric" . Spre exemplu în romanul „Frații Jderi” de Mihail Sadoveanu este un roman istoric, deoarece evocă epoca istorică a lui Ștefan cel Mare. În acest sens, pe de o parte, informația despre domnitor poate fi verificată în „Letopisețul” lui Grigore Ureche sau în culegerea de legende „O samă de cuvinte” a lui Ion Neculce și alte
Roman istoric () [Corola-website/Science/306850_a_308179]
-
anul 1977), este lucrată în stil popular. Ea are gravată inscripția: "„Aici a fost răpus marele voievod Mihai Viteazul la 9 august 1601”". Monumentul nou (obeliscul) a fost inaugurat pe data de 5 mai 1977. Înalt de 1601 cm (cifra evocă anul morții 1601), obeliscul este opera sculptorului Marius Butunoiu. Este confecționat din beton armat, placat cu travertin de Rușchița, pe un soclu dreptunghiular din tuf vulcanic. Are trei laturi, simbolizând cele trei principate unite sub Mihai Viteazul în anul 1601
Mormântul lui Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/306922_a_308251]
-
(n. 1887, Brăila - d. 1918) a fost poet, fin literat și remarcabil om de cultură, stins din viață prematur, la 31 ani, pe care academicianul Perpessicius îl evocă cu multă căldură, acordându-i înalta s-a prețuire. Dialectolog, filolog, folclorist și clasicist remarcabil, autor al unui important studiu despre "Graiul din țara Oltului", distins cu premiul "Hillel" al "Universității din București" - în aceeași măsură în care a fost
Titu Dinu () [Corola-website/Science/306957_a_308286]
-
Pe parcursul activității sale, Hamasaki a folosit o dată pseudonimul "Kurumi Hamazaki". A interpretat roluri în drame cu buget redus precum "Miseinen" și în filme de calitate inferioară că "Sumomo mo momo mo", niciunul dintre aceste neaducându-i succesul mult așteptat. Ayumi evocă activitatea ei în show business ca fiind o perioadă groaznică. Simțea că pur și simplu nu poate să părăsescă agenția la care lucra deoarece locuia într-un imobil pus la dispoziția să de către firma, iar slujba îi oferea banii necesari
Ayumi Hamasaki () [Corola-website/Science/306942_a_308271]
-
Turda (str. Gheorghe Lazăr 17-19), cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", este o biserică ridicată prin efortul protopopului greco-catolic Basiliu Rațiu în anul 1839. Lucrările au fost finanțate de familia Rațiu, una din familiile românești de vază din Turda. Numele bisericii evocă familia ctitorilor "Rațiu". În prezent este biserica parohiei ortodoxe Turda Veche. Până în anul 1839 în Turda existau doar două biserici românești, una greco-catolică în cartierul Turda Nouă (Biserica Șovagăilor) și una ortodoxă în Turda Veche (Biserica Între Români). Greco-catolicii, inclusiv
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
Noșlac (Nagylak) în anul 1839. Lucrările au fost finanțate în întregime de către Basiliu Rațiu, de către frații săi, împreună cu ceilalți membri ai familiei Rațiu de Noșlac, una din familiile nobile românești de vază din Turda. Numele bisericii păstrat până în anul 1948 evocă familia ctitorilor. În cimitirul din curtea bisericii sunt înmormântați o parte din membrii familiei Rațiu de Nagylak principali contributori la edificarea bisericii. Mormintele din stânga și dreapta bisericii au fost desființate după anul 1948. Pe o parte a terenului din spatele bisericii
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
anului 1437 Budai a căzut în lupta în apropierea fortificațiilor Bisericii Calvaria de la Cluj-Mănăștur, după ce Clujul se alăturase răsculaților. Până în anul 1988 una din principalele străzi clujene i-a purtat numele. Odată cu valul de schimbări ale numelor de străzi care evocau personalități de etnie maghiară, "Stradă Budai Nagy Antal" a devenit "Calea Dorobanților".
Antal Budai () [Corola-website/Science/306969_a_308298]
-
anilor 1960, la Roma și la Torino. Formată în ambientul așa-numitei arte conceptuale, în conflict cu arta tradițională, refuză materialele și tehnicile acesteia. Apelează la materiale „sărace”, umile: pământ, lemn, fier, zdrențe, plastic, deșeuri industriale, cu intenția de a evoca structura originară a limbajului societății contemporane, eliberând-o de conformismul semantic. O altă caracteristică a operelor este utilizarea noilor forme ale artei vizuale: instalația (prin excelență, locul unde se întâlnesc opera de artă si contextul) și performance. Germano Celant, criticul
Arte Povera () [Corola-website/Science/307849_a_309178]