12,214 matches
-
Silvia Ciubotaru), naturii sale excepționale nu-i poate corespunde decât capacitatea ordonatoare. O altă expresie a înțelepciunii nașului ce veghează asupra noii uniuni este sugerată de sinonimia dintre „nunul cel mare”, care știe ce fată i se cuvine flăcăului-împărat, și „filosoful cel mare”: „Zise filosoful cel mare/ Că-i urmă de fiară/ Să fie cu al nostru împărat soțioară” (Moșești - Buzău). În colindele de tip 67, Ciutalina.., feciorul apare singur în căutarea miresei-căprioare, căci inițierea propriu-zisă trebuie să fie individuală și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
excepționale nu-i poate corespunde decât capacitatea ordonatoare. O altă expresie a înțelepciunii nașului ce veghează asupra noii uniuni este sugerată de sinonimia dintre „nunul cel mare”, care știe ce fată i se cuvine flăcăului-împărat, și „filosoful cel mare”: „Zise filosoful cel mare/ Că-i urmă de fiară/ Să fie cu al nostru împărat soțioară” (Moșești - Buzău). În colindele de tip 67, Ciutalina.., feciorul apare singur în căutarea miresei-căprioare, căci inițierea propriu-zisă trebuie să fie individuală și izolantă. Orațiile de nuntă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Franceze; 67. Ion Tănăsescu, (1892-1959), chimist, membru al Academiei Române din 1955; poate Ion Tănăsescu (1875-1954) născut la Fălticeni, creatorul școlii chirurgicale de la Iași, decan al Facultății de Medicină și rector al Universității din 1938; 68. Jean Jacques Russo (Rousseau), (1712-1778), filosof iluminist, pedagog, scriitor; născut la Geneva s-a mutat la Paris (1741) și a colaborat la redactarea Enciclopediei; urmărit pentru concepțiile sale s-a refugiat în Elveția și Anglia, înainte de a reveni în Franța; 69. Vasile Vasilievici Stroescu, (1845-1926), filantrop
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
se exclude. În realitate, ele se completează. "Fă ce vrei" este imperativul libertății, dar el se poate asocia cu iubirea sau cu ura. Libertatea asociată cu ura este distructivă. Numai iubirea dă libertății sens creator, constructiv. Căci, afirmă Karl Jaspers, filosof ce militează pentru răspunderea față de actele libertății omului, "sunt liber dacă este liber și celălalt". Atunci este bună libertatea, când implică și răspunderea morală. Scriitorul este omul care vrea să-și asume o libertate absolută, concurându-l pe Creator. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și am timp să privesc cu seninătate în jur... Anul trecut "Bahluiul literar" devenise foarte mocirlos, în multe locuri dăduse peste margini rupând zăgazuri, prietenii, înțelegeri... Cum s-au retras valurile în matcă? Cu ce pagubă, cu ce câștig? Vorba filosofului Alexandru Dragomir, reluată de Patapievici: "Ce se pierde atunci când ceva se câștigă?". Citește cu atenție unele reviste ieșene și ai să înțelegi cât de mocirlos a fost Bahluiul și cât de limpede-i acum... S-a primenit. Astăzi apele, altădată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a se clătina din temelii, a se risipi, pentru că în ultimul secol cea mai lovită, mai vătămată, mai distrusă, mai nesusținută de putere a fost cultura Ce preferi, să fii în compania unei femei frumoase sau în cea a unui filosof care știe ceva despre univers...? Te rog să motivezi alegerea. Există vreun adevăr care te sperie? Care ar fi acela sau care ar fi acelea? Orice filosof știe că o femeie frumoasă este și "ceva despre univers". Și atunci dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
preferi, să fii în compania unei femei frumoase sau în cea a unui filosof care știe ceva despre univers...? Te rog să motivezi alegerea. Există vreun adevăr care te sperie? Care ar fi acela sau care ar fi acelea? Orice filosof știe că o femeie frumoasă este și "ceva despre univers". Și atunci dacă aleg femeia frumoasă, știu că acolo îl pot avea și pe acel filosof, care, dacă mi-ar povesti despre "ideea de femeie" și nu despre "femeie", l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
adevăr care te sperie? Care ar fi acela sau care ar fi acelea? Orice filosof știe că o femeie frumoasă este și "ceva despre univers". Și atunci dacă aleg femeia frumoasă, știu că acolo îl pot avea și pe acel filosof, care, dacă mi-ar povesti despre "ideea de femeie" și nu despre "femeie", l-aș abandona pentru a căuta în agora femeia care nu sunt sigur dacă ar fi, în acele clipe, interesată de "ideea de filosof" sau de "filosof
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și pe acel filosof, care, dacă mi-ar povesti despre "ideea de femeie" și nu despre "femeie", l-aș abandona pentru a căuta în agora femeia care nu sunt sigur dacă ar fi, în acele clipe, interesată de "ideea de filosof" sau de "filosof". Starea de spirit este una permanentă, funcționează și în absența celui ce ți-o provoacă, în timp ce "starea de femeie" este întâmplătoare și este bine să te folosești de ea atunci când ea există, ci nu atunci când ea există
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
filosof, care, dacă mi-ar povesti despre "ideea de femeie" și nu despre "femeie", l-aș abandona pentru a căuta în agora femeia care nu sunt sigur dacă ar fi, în acele clipe, interesată de "ideea de filosof" sau de "filosof". Starea de spirit este una permanentă, funcționează și în absența celui ce ți-o provoacă, în timp ce "starea de femeie" este întâmplătoare și este bine să te folosești de ea atunci când ea există, ci nu atunci când ea există doar în gândul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
se iau la sfadă și scot cuțitele stăpânii, patronii, baronii, tenorii... Dar treaba asta cu echipe, antrenori, arbitri de tușă plus căpitani îmi miroase a Noica, mie, iară ție îți amintește de performerii recrutați, câte unul la milion ori de filosoful păltinișan lăcrămând prin birourile prim-secretarilor (în loc să antameze, cum îi sugera Paleologu, "critica puterii de județ"). Visez, eu, la echipe fără membri și fără căpitani, doar mi-s anarh și patafizician, ce chizda mă-sei! Un cuțit fără mâner, căruia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că scrii poezii? N-am avut modele culturale, deși le-am căutat fără odihnă. Odată slova învățată m-am înfruptat din cărțile cele mari și-nțelepte. Am luat literatură după literatură, fără sațiu am străbătut lucrările marilor autori, poeți și filosofi, din Egipet până-n Anglitera. M-am străluminat cu Critica rațiunii pure pe un pat de spital, la 23 de ani și, după, cu alți și alți învățați. Mi-am salvat sufletul prin cărțile sfinte, prin marii părinți. Am citit toate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cât de echilibrați, de întregi ne simțim având credință! Anii trecuți "Bahluiul literar" devenise foarte mocirlos, în multe locuri dăduse peste margini rupând zăgazuri, prietenii, înțelegeri... Cum s-au retras valurile în matcă? Cu ce pagubă, cu ce câștig? Vorba filosofului Alexandru Dragomir, reluată de Patapievici: "Ce se pierde atunci când ceva se câștigă?". Bahluiul literar, cu o anumită periodicitate, fie că plouă sau nu dă peste margini cu întreaga mocirlă a invidiei, resentimentelor, dușmăniilor celor nerealizați, a rataților, animați doar de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a trezit vecină cu China cu o populație mai numeroasă ca a Indiei cu o istorie invidiată inclusiv de Franța cu bărbați politici de care nici Roma n-a avut parte cu poeți mai mari decât ai perfidului Albion cu filosofi mai profunzi decât cei viețuitori prin landuri și cu mult mai bogată decât țara unchiului Sam încetaseră toate cutremurele râurile și fluviile se rostogoleau blânde în albia lor nici o calamitate nu mai vizita pământurile patriei ordinea socială era desăvârșită anotimpurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lucrurilor, arta e măsura duhului care mișcă lucrurile. Toți am fost pe drumul Damascului, toți am avut posibilitatea întâlnirii cu Dumnezeu, numai că nu toți am fost atenți, nu toți am știut cu cine trebuia să ne întâlnim. Că, vorba filosofului, până la urmă găsești cu adevărat numai ceea ce știi că trebuie să cauți. Găsești numai ceea ce ai aflat deja. Dacă toată lumea ar citi poezie, așa cum mănâncă pâine sau cartofi, s-ar banaliza ceea ce ar trebui să fie un lucru excepțional Zici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
analizează prețul războaielor dintre continente, politicianul le scoate la mezat, bancherul le transferă la pierderi. Cine sesizează mișcarea interioară, a ființelor care trăiesc înspăimântate, mereu la limită, vieți unice și irepetabile? Artistul. Fie el poet sau muzician, pictor sau geometru, filosof sau împletitor de plase de păianjen...! Poezia este sămânța a patra, cea căzută în pământul cel bun? Sau cea căzută pe stâncă stearpă, între spini, bălării, lângă drum, unde n-are destul sol să prindă rădăcini. (Aici numai sămânța beniuciană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
din timpul războiului și a ocupației rusești. A expus faptele de pomină ale comandantului rus, „actualul favorit al împărătesei, numit Korick (apoi Kurick), care nu poate fi identificat, protestând contra falsei aureole a Ecaterinei a II-a, datorată „slugarnicilor noștri filosofi” etc. Era descrisă, totodată, sumar și aspru reședința episcopului Inochentie (1753-1782), care în acea perioadă păstorea la Huși. În același spirit, aghesmuirea călătorilor de către „o ceată de popi” care așteptau un bacșiș (!). După ce a trecut prin Bârlad și a parcurs
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
învârtit. * Dacă lași ariciul să-ți intre în casă, rămâi fără ea. * Unii tălmăcesc faptele istoriei; alții le răstălmăcesc. * Din alb poți face negru; din negru nu poți face alb. * Nu poeții au inventat cerul; ei doar l-au descoperit. * Filosofii descâlcesc ițele; politicienii le încâlcesc. * Pe câmpul de luptă mor și vitejii și fricoșii. Unii folosesc arătătorul în locul cuvintelor. * Capul gândește, gâtul îl manipulează. * Dacă rimezi „sărăcie” cu „bogăție” nu înseamnă că ai făcut o poezie. * Bogăția e o povară
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Boxerii încasează pumni, managerii încasează bani. * K1 nu e un sport bărbătesc, ci unul barbar. * Nu orice lălăiala înseamnă cântec. * Libertatea presei - un bun compromis. * Nimic nu scapă de lupa politicii; politicii îi scapă multe. * Am devenit un popor de filosofi: filosofăm chiar și în corupție. În toate, numai în filosofie nu. * Gura mare este agresiunea creierului mic. * Cine mișcă în front, dă semne de personalitate. * Să preacinstim faptele înaintașilor, adăugându-le și pe ale noastre. * De multe ori, crucea a
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
profesor universitar de chimie, scriitor și gazetar, autorul studiului Limitele cunoașterii științifice (1943); Paul Sterian, om de cultură și tehnocrat, Paul Constantinescu, cel care a compus „Imn al Rugăciunii lui Iisus”, Ion Marin Sadoveanu, arhitectul Constantin Jora, profesorul Alexandru Elian, filosoful și profesorul Anton Dumitriu, părintele Dumitru Stăniloaie, starețul Benedict Ghiuș, Andrei Scrima care în 1957 datorită și sprijinului primit de la patriarhul Iustinian Marina plecând în străinătate a scăpat de pușcărie, la care grup se adaugă, firește, și Vasile Voiculescu. Care
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Nato în satul Montegonzi, aflat în apropiere de Montevarchi, tatăl său numindu-se "Fabiano", având ca nume de familie "Capuccioni". Fabiani a lucrat încă din perioada tinereții în calitate de copist la Marsilio Ficino, în casa căruia a și trăit până la moartea filosofului 110. Relația de prietenie dintre cei doi a fost puternică și de aceea, la moarte filosofului, tânărul sau scrib a fost menționat în testament 111; mai mult, în anumite situații tânărul scrib obișnuia să folosească că nume de familie "de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
nume de familie "Capuccioni". Fabiani a lucrat încă din perioada tinereții în calitate de copist la Marsilio Ficino, în casa căruia a și trăit până la moartea filosofului 110. Relația de prietenie dintre cei doi a fost puternică și de aceea, la moarte filosofului, tânărul sau scrib a fost menționat în testament 111; mai mult, în anumite situații tânărul scrib obișnuia să folosească că nume de familie "de Ficinis" sau "Fecino", chiar dacă nu există nicio dovadă a existenței unei legături de rudenie dintre cei
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
-ntregul diferit de modul în care științele naturale din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea au afectat gândirea despre trecut. Controverse medievale și renascentiste asupra doctrinei aristotelice despre "eternitatea lumii" fuseseră tratate până atunci că dispute rezervate doar filosofilor naturii și teologilor. În timp ce eternalismul afirmația că lumea nu a fost creată și a existat întotdeauna a fost considerat o doctrină filosofica veche ce ieșea din când în când la suprafață în universitățile medievale și în Conciliile Bisericii, ideea că
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sufletului (Schmitt, 1983; Pine, 1986; Wallace, 1988; Mahoney, 2000). Cu toate acestea, există dovezi clare că, odată cu relansarea studiului în timpul Renașterii în Italia, posibilitatea ca lumea să fie eternă a devenit un subiect de discuție frecvent. Printre cei mai populari filosofi averoiști ai Renașterii a existat un grup de profesori universitari care s-au angajat să predea eternalismul la clasele lor de filozofie naturală. A existat, de asemenea, un grup mai mare de oameni care, chiar dacă nu erau oameni de știință
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în Despre Cer, unde argumentul este structurat că o replică la lucrarea despre creație a lui Platon, Timaios. Având în vedere că Aristotel tratează probleme similare în Cartea 8 a Fizicii, în Evul Mediu a devenit un exercitiu standard pentru filosofi încercarea de a egală cele două texte într-un mod logic și elegant. Astfel, poziția lui Aristotel cu privire la eternitatea lumii a fost prezentată că identică cu credința să în eternitatea mișcărilor circulare ale cerului și cu credința că primul motor
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]