11,048 matches
-
PRIMĂVARA Zăpezile au început să se topească, semn că primăvara este aproape. Șuvoiuri de lumină sparg norii întunecoși și potopul de raze se revarsă pe pământ. Soarele își trimite cu dăruire razele. Din grădină, se înalță aburi moi. Pe lângă unele garduri, pământul și furnicile ies la soare. Junele flori de primăvară : ghiocei, viorele, brebenei și toporași răzbat prin frunze uscate, arătându-și drăgălășenia. Păsărelele își dreg glasul în luncă. Multe au venit de departe. Rândunica un zidar neîntrecut, își culege pământ
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
femeilor, mișcarea ecologistă, mișcarea pentru drepturile omului și ale animalelor, mișcarea homosexualilor, toate au erupt și au Început să atragă atenția publică. Se părea că toată lumea Își cere dreptul de a fi recunoscută. Oamenii ieșeau din ascunzători, deschizând uși, dărâmând garduri și baricade, Împingându-se În fața microfoanelor și camerelor de luat vederi, Într-un avânt colectiv al cărui unic scop aparent părea, uneori, a fi eliminarea barierelor și granițelor de orice fel. Era o nebunie cu totul aparte. În centrul furtunii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ultimele turme de bizon european, cel mai mare animal terestru de pe continent. Creatura cutreiera odată Întreaga Europă, asemenea bizonului din America de Nord. Acum, cele În jur de cinci sute de exemplare care au mai rămas sunt separate Între ele de un gard metalic Înalt de doi metri și jumătate. În plus, un drum cu lățimea de nouă metri, care este patrulat de grăniceri, Împarte pădurea unde trăiesc bizonii. Gardul este o relicvă a erei sovietice și a fost construit pentru a nu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sute de exemplare care au mai rămas sunt separate Între ele de un gard metalic Înalt de doi metri și jumătate. În plus, un drum cu lățimea de nouă metri, care este patrulat de grăniceri, Împarte pădurea unde trăiesc bizonii. Gardul este o relicvă a erei sovietice și a fost construit pentru a nu permite intrarea În Bielorusia a disidenților polonezi. Astăzi, gardul Încă Împiedică atât oamenii să se bucure de acces complet la cele două parcuri cât și circulația liberă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
plus, un drum cu lățimea de nouă metri, care este patrulat de grăniceri, Împarte pădurea unde trăiesc bizonii. Gardul este o relicvă a erei sovietice și a fost construit pentru a nu permite intrarea În Bielorusia a disidenților polonezi. Astăzi, gardul Încă Împiedică atât oamenii să se bucure de acces complet la cele două parcuri cât și circulația liberă a bizonului. Conservaționiștii și activiștii pentru pace au promovat În mod activ ideea creerii unui parc al păcii transfrontalier ca o modalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ducă la o administrare unică a parcului. Recent, când Bielorusia a avut nevoie de bizoni, Polonia i-a furnizat iar când polonezii au avut nevoie de o specie rară de pin, cei din Bielorusia le-au dat pomii. Totuși, până când gardul nu este Îndepărtat bizonul poate să hoinărească liber prin pădurea primitivă, nu va putea Începe procesul de reunire al ecosistemelor 85. Reunirea ecosistemelor este o idee revoluționară, În special atunci când pune frontierele naturale deasupra celor naționale. Parcurile păcii transfrontaliere chestionează
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lui Fătu, în această direcție, sunt sumare, nefiind vorba de deficiențe mari. Exigentul inspector a notat doar câteva necesități: vasele de aramă, de la bucătărie, prea lungi și greu de manipulat, trebuiau prefăcute; era necesară repararea unei șuri, ca și a gardului înconjurător. În general, îndeplinirea acestor recomandații complete, aspectul în sine, "foarte satisfăcător". Mai importante sunt relatările privind "higiena și tratamentul bolnavilor", despre care A. Fătu menționează: "Saloanele sunt spațioase, curate și bine aerate încălzirea saloanelor este satisfăcătoare așternuturile bolnavilor s-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
aprilie-iunie 1995 Personajele: Octav Groparul Mona Marieta Costache Matei Preotul Dascălul Securistul Femeia în doliu Doctorul Turistul scoțian Nae Țigani (trei care vor juca și rolurile fantomelor) PARTEA ÎNTÎI (Două treimi din scenă sunt separate de a treia printr-un gard de lemn printre ale cărui șipci se pot vedea, are și o spărtură prin care se va circula -, în treimea de dincoace de gard, un cort, o bancă de felul celor din parcuri; în funcție de desfășurarea jocului, se vor mai aduce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și rolurile fantomelor) PARTEA ÎNTÎI (Două treimi din scenă sunt separate de a treia printr-un gard de lemn printre ale cărui șipci se pot vedea, are și o spărtură prin care se va circula -, în treimea de dincoace de gard, un cort, o bancă de felul celor din parcuri; în funcție de desfășurarea jocului, se vor mai aduce în scenă o masă tip camping, un taburet, un scaun de rafie; dincolo de gard, adică în curtea cimitirului, cîțiva copaci nefructiferi -) Groparul: (poate avea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
prin care se va circula -, în treimea de dincoace de gard, un cort, o bancă de felul celor din parcuri; în funcție de desfășurarea jocului, se vor mai aduce în scenă o masă tip camping, un taburet, un scaun de rafie; dincolo de gard, adică în curtea cimitirului, cîțiva copaci nefructiferi -) Groparul: (poate avea în jur de 50-55 de ani, îmbrăcat... ca un gropar, vorbește singur și poartă cu el o sacoșă, fie că are ceva în ea fie că nu; intră prin spărtura
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în curtea cimitirului, cîțiva copaci nefructiferi -) Groparul: (poate avea în jur de 50-55 de ani, îmbrăcat... ca un gropar, vorbește singur și poartă cu el o sacoșă, fie că are ceva în ea fie că nu; intră prin spărtura din gard și odată ajuns lîngă cort scoate cîte ceva din sacoșă și mănîncă) Domnule, ai s-ajungi să n-ai ce mînca în cimitir...! Țiganii ăștia-s de groaza lumii! Dacă eu, vorba aia, care-s gropar titular, abia apuc să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ce mai e cu cavoul ăla al nostru... pînă acum i-au furat lacătele de trei ori... Și fotografiile... Ce sălbăticie! Octav: Luați loc, dom' doctor... Stați. Marieta: Bine, eu am plecat... și mă-ntorc... (pleacă spre cimitir, pe lîngă gard) Octav: Nea Socrate, vrei să duci sacoșa asta în garsonieră? (groparul ia sacoșa și o duce în cort) Doctorul: De ce-i spuneți Socrate?! Octav: Pentru că vorbește..., vorbește și iar vorbește... De aia. Doctorul: Aha! Octav: Domnu' doctor, dacă tot ați
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cînd sînt, sînt numai din frică... sau din neputința de a fi altfel... Și eu sînt tolerant... mai ales cu mine... Și mi-e rușine..." (Octav scos din "dialog" de venirea lui Costache care intră cu anevoie prin spărtura din gard) Marieta: Credeam c-o să intre vreo fantomă... Costache: (e obișnuit cu înțepăturile nevestei și n-o ia în serios) Sărut mîna, Mona. Mona: Bună ziua, domnu' Costache. Costache: Și tu ce stai așa de pleoștit! Marieta: E și el obosit..., tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
e inutilă", fă ceva, domnule, că doar n-am să vin o viață cu sufertașul, ca la spital! Eu am plecat. (către Costache) Tu mai stai? Stai, că tot degeaba. (pleacă) (în tăcerea care se instalează, din direcția spărturii din gard se aud glasuri nedeslușite, chicote de rîs pe înfundate) Costache: Mă, cine-i acolo? Vocile: (printre sughițuri de rîs) ... Noi... Costache: Care noi, mă? Vocile: ... Noi... Costache: Da ce căutați voi pe-aici?! Vocile: ... Nimic... Mere... căutăm niște mere... (rîsete
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
sughițuri de rîs) ... Noi... Costache: Care noi, mă? Vocile: ... Noi... Costache: Da ce căutați voi pe-aici?! Vocile: ... Nimic... Mere... căutăm niște mere... (rîsete) Costache: Care mere, măi neastîmpăraților! Octav, ce-i cu ăștia pe aici? Octav: (apropiindu-se de gard) Băieți, hai, azi teiul nu face mere... Încercați mîine, hai! (musafirii rîd fără să se mai ferească, scutură copacul și apoi pleacă) Țiganii noștri cei de toate zilele... Caută mere în tei... Mona: Octav, eu, totuși, aș vrea să plec
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Nimic... nicăieri... niciodată... atribute perfecte ale morții... Și-atunci?! Costache: ... Și-atunci, mie nu-mi rămîne decît să... mă culc între aceste atribute... și... Octav: (tandru, pasional) Dar eu vreau să fii viu, tata... Te rog să fii viu! (dinspre gard, vine groparul; ca de obicei, vorbește singur) Groparul: Domnule, greu mai acceptăm moartea! Greu de tot! (îi observă pe cei doi, dar continuă să vorbească singur) E ca și cînd n-am accepta să dea frunza... și după aia să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
da... Octav: Bine, și-atunci? Groparul: Și-atunci, prietene, lasă întrebările să alunece între două răspunsuri... măcar! Octav: Nu, Socrate, asta-i o șmecherie soioasă și atât. Lunecarea asta "necesară" aruncă în aer toate certitudinile! Groparul: Dar sînt certitudini...? (dinspre gard vine un preot, însoțit, firește, de dascăl) Perotul: Pace vouă! Groparul: Binecuvîntează părinte. Preotul: Da tu tot în cort stai?! (groparul nu răspunde) Ce să-i faci. Înseamnă că asta e voia Domnului... Stăteați de vorbă? Octav: Și încă cum
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
lăsat și eu... Acu' e cogeamitea om și n-a ajuns la nici un capăt... și stă în cort... cu soiosul ăsta de gropar... Alt ratat! Matei: Eu mă duc să-l scol... Mai am o groază de treburi! (pe lîngă gardul cimitirului, intră Octav) Marieta: Ei, na! Noi credeam că doarme... vorbeam în șoaptă și el...! Matei: Păi vezi! Hărnicuț băiat! Și voi săpuneați că... da pe unde umbli, frate! Octav: L-am ajutat pe prietenul meu... am săpat o groapă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
uita niciodată" și gata, amin! Groparul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Ne trebuie un popă. Marieta: Dom-le, dumneata ești oleacă mai bătrîn... ce naiba... în loc să... Asta e bătaie de joc...! Costache: Domnu' gropar, băiatul a băut ceva mai mult și... (dinspre gardul cimitirului, intră preotul... cu dascălul aferent) Octav: Avem și popă! Și dascăl... și cădelniță...! Părinte, binecuvîntați..., nu așa se spune groparule?, v-am ruga să slujiți un parastas... avem băuturică... mîncărică... colivă... lumînări... Preotul: Cum să nu, fiule..., asta-i
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
prin casă; *om fugit prin casă. În unele situații, contează și tipul de subiect − atât distincția uman/nonuman (exemplele (c) și (d)), cât și capacitatea/incapacitatea de control (exemplul (d)), corelate cu distincția inergativ/inacuzativ −: (c) Floarea se cațără pe gard; floare cățărată pe gard Ion se cațără pe gard ca să culeagă vișine; ?om cățărat pe gard ca să culeagă vișine (d) Ion se prăvălește pe covor de oboseală/Stânca se prăvălește peste doi copaci; om prăvălit pe covor, stâncă prăvălită peste
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
prin casă. În unele situații, contează și tipul de subiect − atât distincția uman/nonuman (exemplele (c) și (d)), cât și capacitatea/incapacitatea de control (exemplul (d)), corelate cu distincția inergativ/inacuzativ −: (c) Floarea se cațără pe gard; floare cățărată pe gard Ion se cațără pe gard ca să culeagă vișine; ?om cățărat pe gard ca să culeagă vișine (d) Ion se prăvălește pe covor de oboseală/Stânca se prăvălește peste doi copaci; om prăvălit pe covor, stâncă prăvălită peste doi copaci Ion se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
contează și tipul de subiect − atât distincția uman/nonuman (exemplele (c) și (d)), cât și capacitatea/incapacitatea de control (exemplul (d)), corelate cu distincția inergativ/inacuzativ −: (c) Floarea se cațără pe gard; floare cățărată pe gard Ion se cațără pe gard ca să culeagă vișine; ?om cățărat pe gard ca să culeagă vișine (d) Ion se prăvălește pe covor de oboseală/Stânca se prăvălește peste doi copaci; om prăvălit pe covor, stâncă prăvălită peste doi copaci Ion se prăvălește cu mare naturalețe, este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
uman/nonuman (exemplele (c) și (d)), cât și capacitatea/incapacitatea de control (exemplul (d)), corelate cu distincția inergativ/inacuzativ −: (c) Floarea se cațără pe gard; floare cățărată pe gard Ion se cațără pe gard ca să culeagă vișine; ?om cățărat pe gard ca să culeagă vișine (d) Ion se prăvălește pe covor de oboseală/Stânca se prăvălește peste doi copaci; om prăvălit pe covor, stâncă prăvălită peste doi copaci Ion se prăvălește cu mare naturalețe, este un actor foarte bun; *actor prăvălit cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu inacuzative (b), însă acest tip de structură nu poate fi considerat un test sintactic, deoarece este limitată la o clasă foarte restrânsă de verbe: (a) A tăiat fructele cubulețe/merele felii Toate ramele au fost pictate negre A vopsit gardul verde A umplut paharul ochi ( b) Paharul a căzut de pe masă și s-a spart în bucăți Apa a înghețat tun Ion a fugit la gară. 7.4. Prefixarea cu re- Marantz (2005) observă că prefixul re- apare cu precădere
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a fi corespunde concepției sintactice a autorilor dicționarului. În ipostaza predicativă a fi are următoarele sensuri: (1) Și de sânt, și de am viață, dar lumea ce-mi folosește? (Conachi) − "a exista, a avea ființă"; (2) N-am sărit peste garduri niciodată, de când sunt (Creangă) − de când sunt "de când trăiesc, totdeauna, (în legătură cu o negație) niciodată"; (3) Aici tot e cum e, da să vezi în altă parte: Să-ți iei lumea în cap (D. Rosetti) − e ce/cum e, dar... "treacă-meargă"11
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]