13,415 matches
-
ori însă, conceptul de ideologie antrenează puternice conotații negative, definind un tip de schemă predictivă, simplificatoare, o deformare a realității și a gândirii, care devine transparentă la nivelul expresiei verbale. Referitor la ponderea dimensiunii ideologice, unele limbaje sunt considerate pregnant ideologice comparativ cu altele: astfel, dacă limbajul politic se află pe treapta superioară a ierarhiei, din punct de vedere al caracterului ideologic, limbajul științific se situează, cel puțin la nivel teoretic 64, la polul opus. Caracterul ideologic al limbajului politic derivă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a gândirii, care devine transparentă la nivelul expresiei verbale. Referitor la ponderea dimensiunii ideologice, unele limbaje sunt considerate pregnant ideologice comparativ cu altele: astfel, dacă limbajul politic se află pe treapta superioară a ierarhiei, din punct de vedere al caracterului ideologic, limbajul științific se situează, cel puțin la nivel teoretic 64, la polul opus. Caracterul ideologic al limbajului politic derivă, în principal, din scopul urmărit: legitimarea puterii, justificarea accesului/menținerii la putere a locutorului. În literatura de specialitate, orice limbaj politic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limbaje sunt considerate pregnant ideologice comparativ cu altele: astfel, dacă limbajul politic se află pe treapta superioară a ierarhiei, din punct de vedere al caracterului ideologic, limbajul științific se situează, cel puțin la nivel teoretic 64, la polul opus. Caracterul ideologic al limbajului politic derivă, în principal, din scopul urmărit: legitimarea puterii, justificarea accesului/menținerii la putere a locutorului. În literatura de specialitate, orice limbaj politic este considerat prin definiție ideologic și propagandistic, având ca finalitate susținerea unor interese individuale sau
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cel puțin la nivel teoretic 64, la polul opus. Caracterul ideologic al limbajului politic derivă, în principal, din scopul urmărit: legitimarea puterii, justificarea accesului/menținerii la putere a locutorului. În literatura de specialitate, orice limbaj politic este considerat prin definiție ideologic și propagandistic, având ca finalitate susținerea unor interese individuale sau de grup, prin câștigarea adeziunii auditoriului. În opinia lui Olivier Reboul 65, miza principală a limbajului politic devine reconstrucția realității, prin prisma valorilor și credințelor împărtășite de emitentul politic sau
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
serie de mărci de natură lingvistică care permit identificarea spațiului din care provine locutorul, a sistemului de credințe și reprezentări care îl animă. În acest sens, analiza semantică a limbajului politic ar avea ca sarcină identificarea conotațiilor privilegiate la nivel ideologic și a restricțiilor semantice impuse manifestărilor discursive. Din această perspectivă, sinonimia, care la prima vedere pare să contrazică principiul economiei în limbă, dobândește valențe noi, prin prisma relaționării cu ideologia în cadrul căreia se construiește și se proliferează un anumit discurs
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dintre aceste tipologii discursive înregistrează trăsături specifice la nivelul formelor de expresie și al conținuturilor vehiculate, fără a putea delimita însă granițe ferme între categorii. Utilizând criteriul funcțiilor îndeplinite de limbaj în spațiul politic, Henrieta Mitrea Șerban distinge între limbaje ideologice, propagandistice și de îndoctrinare, subliniind că, în vreme ce orice limbaj politic este ideologic și propagandistic, numai unele sunt și de îndoctrinare: "în timp ce limbajul propagandistic îndeplinește funcția incitativă, adaptându-se la modul de exprimare și la sensibilitățile receptorului, "vorbindu-i limba", limbajul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și al conținuturilor vehiculate, fără a putea delimita însă granițe ferme între categorii. Utilizând criteriul funcțiilor îndeplinite de limbaj în spațiul politic, Henrieta Mitrea Șerban distinge între limbaje ideologice, propagandistice și de îndoctrinare, subliniind că, în vreme ce orice limbaj politic este ideologic și propagandistic, numai unele sunt și de îndoctrinare: "în timp ce limbajul propagandistic îndeplinește funcția incitativă, adaptându-se la modul de exprimare și la sensibilitățile receptorului, "vorbindu-i limba", limbajul de îndoctrinare desconsideră auditoriul și face abuz de funcția incitativă, impunând să
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fie pentru a califica/evalua limbaje politice actuale, definite prin clișeizare, pauperizare a vocabularului și redundanță la nivelul expresiei. Limba de lemn este cultivată cu precădere în contexte politice caracterizate prin suprimarea altor discursuri și impunerea prin forță a discursului ideologic oficial, individualizându-se prin accentuarea negativă a trăsăturilor specifice limbajului politic în general: schematism, conținut referențial vid, eufemizare și ocultarea maximelor conversaționale 73. Reprezentând prin excelență un instrument de disimulare, de mascare, de dedublare, de uzurpare, limba de lemn se
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
lemn se caracterizează prin: vocabular sărăcăcios; maniheism (ideea unei lumi scindate în două tabere adverse și ireconciliabile; această viziune maniheistă constituie o sursă inepuizabilă de metafore și locuri comune la nivel discursiv); folosirea hiperbolei și a eufemismului. Vizând alimentarea ficțiunii ideologice, limba de lemn nu comunică și nu descrie nimic nou, de aici caracterul ei artificial și lipsa de spontaneitate. Operând o selecție în rândul faptelor și evenimentelor, se ajunge la asimilarea simbolică a realului și la ocultarea a ceea ce nu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
specificul limbii de lemn în cadrul analizei stilului publicistic. Indicând două componente de bază în cadrul stilului amintit: una informativă și alta propagandistică, Dumitru Irimia subliniază că în cazul comunicării publicistice "emițătorul transmite informații și aspiră să consolideze diferite convingeri social-politice și ideologice"78. Ponderea celor două componente este variabilă și poate să ajungă la reducerea la zero a conținutului informațional. Urmărind modul în care se manifestă exigențele generale ale discursivității performative la nivelul discursului politic, Constantin Sălăvăstru realizează o descriere contrastivă a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
se petrece în realitate devine nesemnificativă. Printre elementele care afectează relația limbajului politic cu adevărul amintim, pe de o parte, factorii legați de specificul domeniului politic, aflat într-o permanentă schimbare, iar pe de altă parte, factorii care vizează caracterul ideologic al manifestărilor discursive din domeniul politic. Promovând valorile și credințele unei grupări politice, emitentul politic este pus în situația de a alege între fidelitatea față de adevăr și interesele politice. Relația cu referentul generează la rândul ei trăsături specifice: dacă limbajul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ordinii sociale, ajungând la propunerea unor alternative la aceasta. În acest punct, apropierea de limbajul politic este evidentă, în măsura în care și filosoful și politicianul sunt, în bună măsură, întemeietorii unei lumi. În spațiul politic însă, noua lume este modelată potrivit valorilor ideologice pe care le împărtășește locutorul, în vreme ce în cadrul discursului filosofic, conflictul este doar la nivel ideatic: "Fie că este de natură justificativă (demonstrativ-argumentativă), fie că e de natură constructivă (speculativ-abstractă), discursul filosofic își propune să aducă în fața receptorului o "ordine a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ordine a lumii", fie o ordine reală a lumii, pe care o justifică și o întemeiază, fie o ordine posibilă a lumii, pe care o construiește. Ordinea lumii are prea puține tangențe cu interesele de grup pentru ca să poată determina caracterul ideologic al unui astfel de discurs"87. Argumentarea filosofică este rațională, pe când argumentarea politică este preponderent persuasivă. Atât discursul filosofic, cât și cel politic propun norme și valori, numai că cele filosofice privesc existența umană în general, în timp ce valorile și normele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cel politic sunt prescriptive, cele două manifestări discursive interferează, în măsura în care puterea politică trebuie să țină cont de normele sociale pentru a-și putea legitima existența. Ambele vizează descrierea unei anumite ordini sociale, dar, în vreme ce limbajul politic o modelează în funcție de valorile ideologice al căror vehicul este, limbajul juridic prezintă reguli de ordin superior, deasupra intereselor de clasă sau individuale. Puterea politică își raportează discursul la puterea juridică pentru că eludarea acesteia atrage după sine ștergerea legitimității celei dintâi. Limbajul juridic întreține o relație
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic față de realitățile prezentate, intențiile discursive ale acestuia și formele lor de manifestare. Variațiile sintactice, topica, recursul la construcții fixe, utilizarea cu predilecție a anumitor raporturi sintactice devin mărci ale situării locutorului în raport cu referențialul reprezentat, reflectând apartenența politică și afinitățile ideologice ale acestuia. În comunicarea politică, expresia stă sub semnul imperativelor de persuadare a publicului receptor, iar opțiunea pentru o organizare sau alta a semnului verbal denotă interesul pentru suscitarea unor efecte particulare la nivel de receptare. Dintre transformările sintactice, omisiunile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limbajului politic stă sub semnul finalităților, iar controlul fenomenului de receptare devine imperios pentru realizarea unei manifestări discursive eficiente, cu atât mai mult cu cât comunicarea politică nu vizează prioritar transmiterea de informații, ci legitimarea, justificarea actelor politice, promovarea valorilor ideologice și reconstrucția referențialului politic prin prisma acestora. Distingând între comunicarea în sens de transmitere de semnificații și comunicarea în sens de transmitere de convingeri, Adam Schaff opinează că nu este suficientă înțelegerea semnificației cuvintelor sau a altor semne, utilizate într-
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și are ca premisă ideea că sensul cuvintelor depinde de un univers de discurs deja constituit 121. În politică, fiecare cuvânt poartă urmele utilizărilor anterioare, iar neglijarea dimensiunii interdiscursivității afectează eficiența manifestărilor discursive. Analiza lexicului politic nu poate neglija dimensiunea ideologică a acestuia, care imprimă cuvintelor conotații particulare, încărcându-le cu valori semantice specifice. Reflectare a preocupărilor unei culturi, lexicul este primul nivel al procesului de constituire a ideologiei politice. Procesele de sublexicalizare și de supralexicalizare indică, în cazul limbajului politic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic exploatează resursele retoricii în mod diferit, datorită funcțiilor pe care le îndeplinește și tipului de public pe care îl vizează. Adresându-se unui public extrem de larg și eterogen, limbajul politic valorifică potențialul figurilor de discurs, stabilind conexiuni între categoriile ideologice și cele ale gândirii comune, în perspectivă pragmatică. În acest sens, prosopopeea, metafora și personificarea devin constante ale retoricii politice, care nu omite însă nici resursele celorlalte procedee. De-a lungul timpului, se remarcă preferința pentru unele sau altele dintre
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în care interlocutorii își construiesc intervențiile verbale, gradul de claritate a acestora, structurarea logică a enunțurilor, evitarea ambiguității, a prolixității verbale, care afectează receptarea. Analiza limbajului politic evidențiază încălcări flagrante ale maximelor conversaționale, motivate, pe de o parte, de înregimentarea ideologică a locutorului, iar pe de altă parte, de finalitățile comunicării politice. Maxima cantității și maxima calității sunt eludate constant, în măsura în care manifestările discursive din domeniul politicii nu vizează prioritar prezentarea adevărului și nici transmiterea de informații privind realitatea politică. Corespunzând în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aprecieri eronate asupra publicisticii eminesciene, prin supunerea acesteia unor grile de lectură ideologizante. În acest sens, Eugen Lovinescu remarca în 1900 că nu există doctrină care, extrapolând fragmente din publicistica eminesciană, să nu se revendice de la Eminescu. Întrucât "anumite dispute ideologice în hățișul cărora, în treacăt fie zis, nu s-a rătăcit numai Eminescu, ci și alți gânditori din epoca sa au devenit inactuale, fără obiect, în urma transformărilor structurale care au marcat evoluția societății române, în ultima jumătate de veac"171
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
valorificare în cadrul unei confrerii literare (Junimea), care caută să impună opțiunile sale lumii întregi. Dacă Eminescu poetul se bucură încă de la început de aprecierile mentorului junimist, care îi anticipează influența asupra unei întregi culturi, Eminescu publicistul este caracterizat prin grilă ideologică și politică de Nicolae Iorga. Deschizând seria interpreților publicisticii eminesciene prin articolul "Un nou Eminescu apăru...", Iorga deplasează discuția în spațiul dezbaterilor ideologice. Pledând pentru întoarcerea la publicistica eminesciană în cadrul mișcării sămănătoriste, istoricul notează în 1905: "E o uimire câtă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aprecierile mentorului junimist, care îi anticipează influența asupra unei întregi culturi, Eminescu publicistul este caracterizat prin grilă ideologică și politică de Nicolae Iorga. Deschizând seria interpreților publicisticii eminesciene prin articolul "Un nou Eminescu apăru...", Iorga deplasează discuția în spațiul dezbaterilor ideologice. Pledând pentru întoarcerea la publicistica eminesciană în cadrul mișcării sămănătoriste, istoricul notează în 1905: "E o uimire câtă bogăție, logică, prevedere, căldură, câtă mare și morală înțelepciune de om superior, genial se cuprinde în acele buletine politice, dări de seamă teatrale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
eminesciene, în care surprinde filiațiile dintre scrisul artistic și cel jurnalistic, constantele și ineditul expresiei gazetărești. Interesul comentatorilor pentru Eminescu-publicist este motivat de regulă de rațiuni exterioare literaturii, subliniază Monica Spiridon 190, și acest lucru favorizează proliferarea unor comentarii reducționiste, ideologice, care denaturează receptarea gândirii politice eminesciene. Operând o lectură în paralel a beletristicii și publicisticii eminesciene, Monica Spiridon identifică un spațiu de convergență, de interferențe, care obligă la conceperea în complementaritate a celor două dimensiuni ale scrisului eminescian. Dincolo de diferențele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
poeziei prin prisma publicisticii și a articolelor prin prisma creației artistice are darul de a pune în lumină articulațiile întregului scris eminescian și a relațiilor dintre elementele structurale. Abstras din mediul care îl generează, scrisul jurnalistic eminescian alimentează opțiuni culturale, ideologice și politice variate, în funcție de interesele interpretului și de competențele interpretative ale acestuia. Revendicat pe rând ca marxist, comunist, legionar, conservator, liberal, fiecare dintre aceste etichete având la bază sinonimii incompatibile dintre ideologic și simbolic, jurnalistul Eminescu așteaptă încă să fie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
îl generează, scrisul jurnalistic eminescian alimentează opțiuni culturale, ideologice și politice variate, în funcție de interesele interpretului și de competențele interpretative ale acestuia. Revendicat pe rând ca marxist, comunist, legionar, conservator, liberal, fiecare dintre aceste etichete având la bază sinonimii incompatibile dintre ideologic și simbolic, jurnalistul Eminescu așteaptă încă să fie eliberat de sub maldărul prejudecăților interpretative 192. Vitregită pentru multă vreme de atenția publicului cititor, publicistica eminesciană impune redimensionarea întregii creații a poetului, prin prisma atitudinilor și opiniilor exprimate în paginile de ziar
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]