13,010 matches
-
nu ești de gheață, dar ești foarte pretențioasă, fata mea dragă. Nu-i poți ierta cuiva faptul că nu e perfect, că întinează imaginea pe care ți-ai făcut-o despre el; vrei un om perfect, care să fie mai inteligent decât tine, ceea ce e foarte greu, care să nu-ți fie prinț consort, și, în același timp, nu vrei să decazi din rangul tău de regină. Dacă altele pot iubi, e pentru că au renunțat la visul lor, de-l vor
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
La cumpărături în rochie de mireasă Pentru Abigail, care ar fi găsit soluția cea mai inteligentă întro fracțiune de secundă. MULȚUMIRI Să scriu această carte a fost cât se poate de amuzant; să mă documentez pentru ea a fost și mai și. Le sunt extrem de recunoscătoare atât celor din Anglia, cât și celor din Statele Unite, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Luke. Pur și simplu mă încântă! Doar că nu-mi place când mă întreabă așa, tam-nesam: „Ce-i cu ăștia șaptezeci de dolari pentru Bloomingdale’s?“ și eu nu-mi amintesc. Așa că mi-am făcut o nouă strategie - simplă și inteligentă. Vărs ceva pe extrasul de cont, în așa fel încât el să nu mai poată citi ce scrie. — Mă duc să fac un duș, zice Luke, strângând corespondența. Și aproape a ieșit din cameră, când se oprește. Se întoarce încet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
s-ar îmbrăca numai de la K-mart. Dar ce văd? zice, dându-și haina jos și scuturându-și părul negru și ondulat. — M-am logodit! zic radioasă. — Te-ai logodit! Vine la mine și-mi examinează atent inelul, cu ochi negri inteligenți. Ei, sper să fii foarte fericită. Sunt sigură că o să fii. Și că soțul tău va avea destulă minte în cap ca să nu sară pe mignona blondă care a venit să facă practică la el la firmă și i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
se poartă de parcă ar fi câștigat. Înghit în sec de câteva ori, încercând să găsesc cel mai potrivit răspuns. Știu că valorez mai mult decât Alicia. Ar trebui să fiu în stare să emit replica aia perfectă, politicoasă, dar extrem de inteligentă. Dar, cumva, nu îmi vine deloc. — Și eu m-am mutat la New York, zice detașată. Așa că s-ar putea să ne mai întâlnim. Poate-mi vinzi și mie o pereche de pantofi într-o zi. Îmi aruncă un ultim surâs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
pentru Studii Postuniversitare în Medicină. A. Aha. Ei și ce? Ce, eu nu pot să-mi dau masteratul în medicină? Probabil că știu și eu tot atât cât știu toți ăștia despre medicină, plus că am făcut comentariile alea extrem de inteligente. — Mai aveți vreo întrebare? întreabă doctorița cea frumoasă, și se lasă o tăcere stânjenită. Haideți, zice ea. Nu vă fie teamă. Trebuie să aveți niște întrebări. Chiar dacă vi se par prea simple, sau răspunsul pare prea evident... întrebați-mă, totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de dolari! Trebuie să existe o altă cale! — Mi-e teamă că... — Trebuie să existe vreo soluție genială! Îmi dau părul spre spate furioasă, încercând să nu mă las copleșită de panică. Vă rog, mai gândiți-vă! Sunteți cea mai inteligentă persoană din America, sau cel puțin așa spune toată lumea! Nu se poate să nu găsiți o ieșire din situația asta! — Domnișoară Bloomwood, vă rog să mă credeți. Am examinat problema din toate unghiurile posibile și nu există nici o soluție genială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
la comandă... — Nu e o haină! E o... surpriză. — O surpriză de o sută de mii de dolari. — Da, spun după o pauză. Dar nici măcar eu nu par atât de convinsă. Poate că, la urma urmei, nu e o soluție inteligentă. — Becky, o sută de mii de dolari e o sumă foarte mare. O groază de bani! Știu, zic. Știu. Ei... OK... nu contează. Și fug repede, înainte ca el să apuce să mă mai întrebe ceva. OK, să lăsăm avocații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
fost de acord cu tata că ar trebui să vin în vizită. Dar ea n-a fost interesată de subiect. Luke ridică din umeri. Bănuiesc că nici n-avea de ce să fie, nu-i așa? ... un băiat iubitor și extrem de inteligent... care să rateze o asemenea ocazie minunată... — Vai, Luke, e... înfiorător, spun, total inadecvat. — Cel mai rău e că m-am purtat absolut oribil cu ai mei. În adolescență. Dădeam mereu vina pe ei. Gândul mi se duce automat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Senatului cu ocazia revizuirii Articolului 7 din Constituția României, Vasile Alecsandri i-a prezentat pe români și pe evrei ca fiind de o parte și de alta a baricadei, ca doi adversari ireconciliabili. Poporul român ar fi „blând, generos, ospitalier, inteligent, iubitor de progres, apt a se asimila cu națiile cele mai civilisate, tolerant În materie de religie”, un popor amenințat de evrei, care ar fi „adepții celui mai orb fanatism religios, cei mai esclusiviști din toți locuitorii pământului, cei mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pasiv și latent). „Judanul e din fire speculant”, scria Costache Negruzzi la jumătatea secolului al XIX-lea. Un exemplu elocvent de cărturar și om politic care a preluat asemenea stereotipuri simpliste (de genul „evreii trăiesc din Înșelă ciune”, „ei sunt inteligenți, dar vicleni” etc.) este istoricul Nicolae Iorga. Și a făcut-o nu atât În cărți savante de istorie, care se adresau elitei intelectuale, cât mai ales În articole incendiare, publicate În ziarul său Neamul românesc, răspândit gratuit În 1906-1907 În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe care Îl conducea, la rubrica sa permanentă „Chestiunea țărănească și evreii noștri” : „Evreii din România, mai ales cei din Moldova, trăiesc din comerț, din schimb, din Înșelăciune În paguba altora și se feresc de orice muncă grea. Ei sunt inteligenți, dar vicleni și, urmărindu-și numai interesele, caută să corupă moravurile. Sunt răzbunători și cruzi, câtă vreme nu simt un pumn viguros apăsându-le pe ceafă...” (sublinierile Îmi aparțin). „Pumnul viguros” căruia Îi simțea lipsa marele istoric nu a Întârziat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
extenuarea nu-i descurajează dacă speră să obțină o minimă recompensă. Astfel, de Îndată ce vezi pălăria cu boruri largi și caftanul negru și ponosit ale unui evreu poți să spui că ai la dispoziție, dacă dorești, un angajat plin de abilități, inteligent și neobosit, pe care nu-l impresionează nimic, nici disprețul, nici mânia și la care poți să apelezi fără ezitare, orice problemă ai avea. El va răspunde În germană, italiană, poate chiar În patru limbi și pentru câțiva piaștri - o dată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de percepere a evreului de către omul de rând (Polonia În 1975-1978 și 1984, Austria În 1992 etc.), s-a constatat că toate aceste stereotipuri ambigue au supraviețuit până În zilele noastre. Clișee pozitive și negative conform cărora evreii ar fi foarte inteligenți, vicleni, instruiți, buni familiști, solidari Între ei <endnote id="(vezi nota 286)"/>, foarte religioși (pentru sensul termenului habadnic, devenit habotnic, <endnote id="vezi nota 283"/>), fricoși („E un erou, măcar că e ovrei” ; <endnote id="vezi 293"/>), lacomi de bani și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
său de „psichologie populară”, el aducea câteva argumente mai mult sau mai puțin discutabile. Schwarzfeld susținea ideea ridicolă conform căreia evreul ar beneficia de o „inteligență atavistă”, adică ar avea „o predispoziție naturală” care ar face din el „un om inteligent și abil”. Cu mai mult de un secol Înainte, Voltaire făcea cam aceeași eroare, chiar dacă dintr-o perspectivă opusă, iudeofobă. În 1771, el explica viciile evreilor prin aceeași teorie „atavistă” prin care Schwarzfeld le explica virtuțile. Pentru filozoful francez, evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Începea bula Sicut Iudeis cu o formulă similară : „Cu toate că infidelitatea evreilor este fără limite condamnabilă, [...] ei nu trebuie să fie cu desăvârșire nimiciți, pentru ca creștinii să nu riște să uite Legea pe care evreii neinteligenți o poartă În cărțile lor inteligente”. Papii care i-au urmat lui Inocențiu al III-lea (Honoriu al III-lea, Grigore al IX-lea) au reiterat această idee <endnote id=" (455, II, pp. 274-275)"/>. În paranteză fie spus, În spatele acestei teorii pare să se ascundă o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
susține un vechi proverb românesc, „un dram de minte este mai bun decât un car de frumusețe” (Anton Pann, Povestea vorbei, 1847). Cel mai adesea Însă, virtutea-stereotip („Evreul e inteligent”) se transformă Într-un viciu-stereotip („Evreul e viclean”). Evreul este „inteligent, dar viclean”, zice Nicolae Iorga, atenționându-l de primejdie pe țăranul român (ziarul Neamul românesc, 5 iunie 1907). El este „isteț”, dar „coțcar”, zice țăranul din Maramureș cu un soi de invidie prost camuflată <endnote id=" (206, p. 259)"/>. Câteodată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aceluiași tip de anamorfoză : „Elogiu Întors, spontan, În caricatură”, constată Norman Manea. „Inteligența adversarului nu Înseamnă decât șiretenie” <endnote id="(828, p. 107)"/>. „Atunci când Își urmărește profitul - scria cronicarul spaniol Ibn Verga la sfârșitul secolului al XV-lea -, evreul este inteligent și viclean” <endnote id="(455, II, p. 161)"/>. Evreul este inteligent, harnic și cumpătat : „Prin muncă și economie și deci prin galbeni, [ovreiul] a ajuns la un fel de egalitate cu boierimea noastră”, susținea, la rândul său, Alecu Russo În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Manea. „Inteligența adversarului nu Înseamnă decât șiretenie” <endnote id="(828, p. 107)"/>. „Atunci când Își urmărește profitul - scria cronicarul spaniol Ibn Verga la sfârșitul secolului al XV-lea -, evreul este inteligent și viclean” <endnote id="(455, II, p. 161)"/>. Evreul este inteligent, harnic și cumpătat : „Prin muncă și economie și deci prin galbeni, [ovreiul] a ajuns la un fel de egalitate cu boierimea noastră”, susținea, la rândul său, Alecu Russo În 1840. Dar „șărlătăniile, șiretlicurile și Înșelăciunile lui par a-i alcătui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un fel de egalitate cu boierimea noastră”, susținea, la rândul său, Alecu Russo În 1840. Dar „șărlătăniile, șiretlicurile și Înșelăciunile lui par a-i alcătui caracterul național” <endnote id="(366, pp. 109 și 131)"/>. Evreii sunt „un popor activ și inteligent” - declara Vasile Alecsandri În fața Senatului României În 1879 -, dar „neobosit Întru Îndeplinirea misiunei sale” <endnote id="(465)"/>. Cam În aceiași termeni scria În 1859 maghiarul Franz Liszt despre evreii est-europeni : „În ultimele douăzeci de secole, ei [...] au avut grijă să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu ocupații intelectuale, n-a produs nici un geniu” <endnote id="(cf. 517, I, p. 94)"/>. Prozatorul I.Al. Brătescu-Voinești - a cărui convertire „de la pacifism la huliganism” a fost salutată cu entuziasm de Nichifor Crainic În 1938 - credea că evreii sunt inteligenți (prin „ascuțirea minților elevilor”), dar fățarnici (prin „nevoia lor imperioasă și permanentă de a ascunde adevărul”). Acestea ar fi caracteristici cultivate de evrei (prin natura credinței lor), dar devenite „instincte” (ei se nasc, chipurile, cu o „viclenie naturală”, specifică unor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scris În 1939-1940 de prozatoarea britanică Olivia Manning. „Așa li s-a ordonat cu sute de ani În urmă, pentru a arăta că sunt la fel de vicleni ca o vulpe. Astăzi se amuză și Încă o poartă. E adevărat că sunt inteligenți, dar se țin deoparte ; nu fac nici un rău nimănui” <endnote id="(789, p. 122)"/>. Și F. Brunea-Fox a recurs la această asociere, Într-un reportaj din Sighetul anului 1928, scriind despre căciula rituală (stramlăh) purtată de sabat de evreii din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu mai șireată decât un evreu ! Decât cel mai umil evreu din Sighet, care o poartă [pe cap] În ziua cucernică, tot În 13 colțuri” <endnote id="(791, p. 68)"/>. Pentru Emil Cioran, În 1936, evreii ar fi „cel mai inteligent”, „mai dotat” și „mai cerebral popor”, dar și „cel mai obraznic”, caracterizat prin „vampirism”, „agresivitate”, „cinism” etc. <endnote id="(512, pp. 130-144 ; vezi și 513, p. 222)"/>. „Evreii se bucură de reputația unor inteligențe alese, din care n-ar fi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 142)"/>. În 1879, el a preluat for mularea unui publicist francez : „De mult timp, cei care cunosc fondul lucrurilor au stabilit două categorii bine deosebite [de evrei]”. Pe de o parte, ar fi „izraeliții” - un număr mic de evrei „inteligenți, instruiți, cari să se fi așezat În țara noastră [= România] de mult, ocupându-se statornic și onest de o meserie oarecare” și care, cu toate că nu sunt patrioți, ar putea primi cetățenia română, „pentru satisfacerea principiului umanitar Înscris În art. 44
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(690, p. 42)"/>. „E om bun, măcar că-i jidan” Când zicala populară amintită („Jidan bun ? N-am văzut !”) era totuși infirmată, se considera că este vorba de o excepție de la regulă. Dacă răutatea evreului este formulată adversativ („Evreul este inteligent, dar viclean”), excepția pe care o reprezintă modelul „bunului evreu” este formulată concesiv : „Era o femeie foarte bună și cinstită, cu toate că era evreică” (expresie din sud-estul Poloniei ; <endnote id="cf. 70, p. 62"/>) ; sau : „E om bun, măcar că-i jidan
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]