10,840 matches
-
-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. 8. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât autorul excepției nu arată în ce mod dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituție invocate. De asemenea, consideră că argumentele invocate relevă aspecte ce țin de aplicarea legii. 9. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că suspendarea pe o perioadă determinată a aplicării unor prevederi legale privind finanțarea de la bugetul de stat a
DECIZIE nr. 63 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271735_a_273064]
-
mod necesar ca violențele, amenințările sau atingerea gravă adusă demnității să vizeze una sau mai multe persoane. Reprezentantul Ministerului Public a opinat în sensul respingerii, ca inadmisibilă, a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru dezlegarea chestiunii de drept invocate, pentru următoarele considerente: cu privire la elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal, a arătat că, în absența unei precizări a legii, violența îndreptată asupra persoanelor poate fi atât fizică, cât și verbală. Cu privire la atingerile
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
fie de amenințări sau atingeri grave aduse demnității. Aplicând criteriul per a contrario se ajunge la concluzia că violențele comise în public împotriva unei persoane sau amenințările ori atingerile grave aduse demnității unei persoane nu au relevanță penală. Aspectul teoretic invocat prezintă importanță și în speța de față, raportat la obiectul cauzei. Astfel, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prevăzute de art. 321 alin. 1 din Codul penal din
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
art. 20 și art. 41 alin. (2) din Constituția României. 6. Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin nici prevederilor convenționale la care România este parte, și nici normelor constituționale invocate, deoarece, pe de o parte, restrângerea are caracter temporar și este justificată de nevoia protejării unui interes public, iar, pe de altă parte, sfera responsabilităților polițistului pus la dispoziție nu este identică cu cea existentă anterior momentului luării acestei măsuri
DECIZIE nr. 122 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului şi ale art. 65 alin. (3) din capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271781_a_273110]
-
îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și arată că reglementarea legală criticată este clară și previzibilă, fiind conformă cu normele constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 20 mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 15.780/280/2012**, Judecătoria Pitești - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 221
DECIZIE nr. 140 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 221^3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271811_a_273140]
-
și claritate a textului în discuție. 22. Totodată, Curtea reamintește că desfășurarea activității economice nu poate să se realizeze decât cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, astfel încât sancționarea abaterilor de la lege nu poate primi semnificația unei încălcări a normelor constituționale invocate. Aplicarea unei sancțiuni în urma săvârșirii unei contravenții nu reprezintă o încălcare a art. 21 din Constituție, având în vedere faptul că partea interesată are posibilitatea contestării în instanță a procesului-verbal, iar soluția pronunțată de instanța judecătorească într-o anumită cauză
DECIZIE nr. 140 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 221^3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271811_a_273140]
-
și principiilor constituționale, serviciul public de radio beneficiază de o recunoaștere deosebită, majoră, legiuitorul constituant lăsând la latitudinea legiuitorului ordinar să decidă modalitatea de organizare a acestui serviciu și de exercitare a controlului parlamentar asupra sa. 13. Referitor la aspectele invocate "în subsidiar" prin care se susține "încălcarea de către Parlamentul României a principiului colaborării loiale în raport cu autoritatea publică autonomă Curtea Constituțională", prin refuzul de a redacta hotărârile privind numirea/respingerea directorului general al Societății Române de Televiziune, Biroul permanent al Camerei
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
date de către instanța de contencios constituțional dispozițiilor art. 146 lit. e) din Legea fundamentală, decât autoritățile publice la care se referă titlul III din Constituție, Curtea Constituțională nefiind o asemenea autoritate publică, ci una autonomă în raport cu autoritățile publice. Pentru argumentele invocate, sesizarea cu un atare obiect este inadmisibilă. 14. Biroul permanent al Senatului nu a comunicat punctul său de vedere. CURTEA, examinând sesizarea, punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaților, lucrările și documentele depuse la dosar, raportul întocmit de
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
a suspendării activității pe o perioadă de 3 luni poate fi privită ca o limitare a folosinței, ca atribut al dreptului de proprietate privată, pe o perioadă determinată, măsură justificată obiectiv și rațional, pentru a da expresie principiilor constituționale anterior invocate. 18. În ceea ce privește vinovăția în săvârșirea faptei, Curtea reține că instanța de judecată are posibilitatea și, totodată, obligația ca, administrând un întreg material probatoriu, să constate în ce măsură fapta contravenientului este sau nu săvârșită cu vinovăție (respectiv, dacă neutilizarea aparatelor de marcat
DECIZIE nr. 128 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) şi art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272382_a_273711]
-
1.681D/2015, nr. 1.722D/2015, nr. 1.728/D/2015, nr. 1.771D/2015, nr. 1.808D/2015 consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015 Curtea a admis excepția invocată. 29. Avocatul Poporului, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 1.551D/2015, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale. Prin punctele de vedere comunicate în dosarele nr. 1.610D/2015, nr. 1.771D/2015 și nr. 1.808D
DECIZIE nr. 365 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274448_a_275777]
-
808D/2015 precizează că își menține punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 1.551D/2015 în sensul neconstituționalității dispozițiilor legale criticate. De asemenea face referire la Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015 prin care Curtea a admis excepția invocată. 30. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile părților
DECIZIE nr. 365 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274448_a_275777]
-
desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești sunt de competența exclusivă a legiuitorului, care poate prevedea, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procesuale, fără ca prin aceasta să se aducă atingere prevederilor constituționale invocate. 16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului
DECIZIE nr. 447 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274483_a_275812]
-
ce este scutită de la plata unei asemenea taxe, întrucât această măsură contravine principiului egalității în fața legii, măsura plății taxei fiind o formă de discriminare în raporturile cu instituția public�� respectivă. 8. Judecătoria Constanța - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, verificând dispozițiile supuse controlului de constituționalitate, în ansamblul normelor care reglementează desfășurarea procesului civil, și prin raportare la drepturile și libertățile fundamentale garantate la nivel constituțional, dar și convențional, instanța apreciază că acestea respectă cerința
DECIZIE nr. 460 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274521_a_275850]
-
Referitor la criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea s-a mai pronunțat asupra chestiunii scutirii instituțiilor statului de la plata taxei judiciare de timbru și a statuat că, așa cum rezultă din dispozițiile constituționale invocate, cetățenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituție și în legi, fiind egali în fața acestora și a autorităților publice, în timp ce autoritățile publice exercită atribuțiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenței lor, în realizarea scopului pentru care sunt create
DECIZIE nr. 460 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274521_a_275850]
-
nici sub acest aspect, nu se poate susține că textul legal criticat afectează substanța dreptului de a fi ales. 12. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 sunt constituționale. În ce privește drepturile electorale fundamentale invocate, respectiv dreptul de vot și dreptul de a fi ales, se susține că, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, legiuitorul are competența exclusivă ca, subordonându-se principiilor statuate în art. 16 alin. (3), art. 37
DECIZIE nr. 357 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273961_a_275290]
-
Uniunii Europene de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale, în condițiile legii organice, art. 26 - Viața intimă, familială și privată și ale art. 37 - Dreptul de a fi ales. 18. Examinând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea va analiza, în prealabil, cererea de renunțare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 , formulată de reprezentantul autorului excepției în ședință publică. 19. Cu privire la această cerere, Curtea constată că
DECIZIE nr. 358 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273957_a_275286]
-
cerute mii de semnături. În esență, susține deficiențe ale legislației electorale și necesitatea respectării normelor europene. 10. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 11. Prin Sentința civilă nr. 3.831 din 30 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 8.223/303/2016 și prin Sentința civilă nr. 3.832 din 30 aprilie 2016
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
8.808 din 10 mai 2016, înregistrate la Curtea Constituțională cu nr. 4.002 din 9 mai 2016 și nr. 3.939 din 9 mai 2016, punctul său de vedere în sensul că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate. Referindu-se în acest sens la jurisprudența Curții Constituționale ( deciziile nr. 1.013/2012 și nr. 503/2010), Avocatul Poporului reține că, în virtutea art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, legiuitorul are competența exclusivă de a stabili modalitățile și
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
jurisprudență constantă, Curtea a statuat că "suveranitatea națională, principiu fundamental al statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție, poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă, așadar, voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
a pieței informează de îndată Comisia Europeană și celelalte state membre cu privire la măsurile luate. ... (9) Informațiile prevăzute la alin. (8) trebuie să includă toate detaliile disponibile, în special cu privire la datele necesare pentru a identifica explozivul neconform, originea explozivului, natura neconformității invocate și a riscului implicat, natura și durata măsurilor luate, precum și argumentele prezentate de operatorul economic relevant. ... (10) Autoritatea de supraveghere a pieței indică, în special, dacă neconformitatea se datorează uneia dintre următoarele situații: ... a) explozivul nu îndeplinește cerințele cu privire la sănătatea
HOTĂRÂRE nr. 197 din 23 martie 2016 privind stabilirea condiţiilor de punere la dispoziţie pe piaţă şi controlul explozivilor de uz civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270607_a_271936]
-
vizează numai considerentele hotărârii se timbrează, în toate situațiile, cu 100 lei. Articolul 26 (1) Pentru formularea contestației în anulare se datorează taxa de 100 lei. (2) Cererea de revizuire se taxează cu 100 lei pentru fiecare motiv de revizuire invocat. ... (3) Acțiunea în anulare a hotărârii arbitrale se taxează cu 100 lei pentru fiecare motiv invocat. Recursul împotriva hotărârii pronunțate în acțiunea în anulare se timbrează potrivit art. 24, care se aplică în mod corespunzător. ... --------- Alin. (3) al art. 26
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 80 din 26 iunie 2013 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269017_a_270346]
-
formularea contestației în anulare se datorează taxa de 100 lei. (2) Cererea de revizuire se taxează cu 100 lei pentru fiecare motiv de revizuire invocat. ... (3) Acțiunea în anulare a hotărârii arbitrale se taxează cu 100 lei pentru fiecare motiv invocat. Recursul împotriva hotărârii pronunțate în acțiunea în anulare se timbrează potrivit art. 24, care se aplică în mod corespunzător. ... --------- Alin. (3) al art. 26 a fost introdus de pct. 2 al art. IX din LEGEA nr. 138 din 15 octombrie
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 80 din 26 iunie 2013 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269017_a_270346]
-
în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. În concluzie, în intervalul 27 iulie 2015-10 septembrie 2015, dispozițiile invocate mai sus au fost suspendate de drept, în măsura în care nu sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând dintr-o cauză penală în condițiile în care fapta cauzatoare
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 80 din 26 iunie 2013 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269017_a_270346]
-
zeilor vechi. Imediat după urcarea sa pe tron, Iulian a emis un edict prin care rechema toți episcopii exilați în timpul domniei predecesorului împărat, redându-le și proprietățile confiscate. La început, a acordat o libertate religioasă tuturor. Ulterior, fiind un adept invocat al cultului soarelui, a oferit privilegii celor care renunțau la creștinism și chiar îi atrăgea pe oameni să participe la aducerea jerfelor după cum scrie Ieronim. Creștinii erau destituiți din posturile civile și militare, fiind înlocuiți de păgâni. “Labarum-ul” lui
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
fiind prezent personal pe câmpul de luptă. România a întâmpinat anumite dificultăți în obținerea recunoașterii independenței. Astfel, mai întâi, negociatorul român desemnat, Eracle Arion, nu a fost primit la negocierile din iulie 1878 încheiate cu Tratatul de la San Stefano, motivul invocat fiind că România nu este o țară independentă. Prin tratatul respectiv, României i-a fost impus un „schimb”: astfel Dobrogea intra în componența statului român, dar era cedat sudul Basarabiei (mai exact județele: Cahul, Bolgrad și Ismail). Marile Puteri, nemulțumite
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]