11,439 matches
-
a se căsători, făcând o bună partidă, este dejucat de o scrisoare anonimă adresată (de un rival, nu încape îndoială) viitorului socru, prin care îi sunt denunțate aventurile. În povestirea Anunțul mortuar, un fost îndrăgostit speră să-și recupereze prezumtiva iubită, după mulți ani, când află dintr-un anunț că urmează să fie înmormântat fratele ei - eveniment care, speră el zadarnic, i-ar putea crea ocazia apropierii decisive. Deși rezolvată schematic, cea mai bună din acest volum de recuperări mi s-
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
Iar gâtul este de-a dreptul uluitor, mai rar așa frumusețe de gât: subțire, și din ce în ce mai subțire spre partea de sus, și capul e atât de frumos așezat pe lujerul ăsta grațios ... Ptiu, să nu-i fie de deochi! - Lialecika, iubito, dar dacă nu te gândești la tine, măcar gândește-te la el: îți dai tu seama ce-o să se întâmple dacă o să se afle despre asta? Primul lucru o să-l bage la închisoare! Chiar nu ți-e milă de el
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
și suliman.// Vreau să rămîn aici la Tuzla/ lîngă valsurile moarte-n casa albă/ cînd pleacă școlarii rahitici/ și-n plaje sîngeră macul sălbatic/ cheag tușit în amiaza fragedă" (ibidem). Alteori imaginea se zbîrlește, devine aspră în tăietura-i inconformistă: ,Iubita mea cu nervii negri/ gura închisă și dură/ părul de fier încordat pe creștet,/ ce vedenii sapi în perne cu fruntea" (Stelele...). Însă intervine un vector cerebral al plăsmuirii poetice, opus mareei imaginarului care lunecă precum o îngînare a principiului
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
al semnificației intime. Însă fără a renunța la ele, așa cum un organism șovăie a-și suprima o formă a sa devenită, după toate aparențele, inutilă: "scria perfect senin un poem senin/ despre reflectarea apei în aer/ nota lumina de pe obrazul iubitei/ clătinîndu-se încolo și-ncoace/ era în timpul serviciului printre colacii de sîrmă/ călcînd prin troscotul ars de motorină/ cerul vînăt îi împingea gîtul spre/ vîlceaua cu mîluri răchite și resturi organice// «ai terminat?»/ dar el îi auzea nervii înfofoliți în sînge
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
1991 încoace, literatura lui Toussaint devine una cu adevărat de apartament. Cinismul se evaporă, privirea impasibilă este tulburată de senzații, modulată de sentimente. Dacă în Camera de baie protagonistul, plecat de acasă pe nepusă masă în Italia, acceptă impasibil vizita iubitei pentru ca, în final cu o nepăsare vecină cu cruzimea, să-i înfigă acesteia o săgeată în frunte, în timp ce juca darts, în ultimul roman, Faire l’amour, un el mai matur nu mai rezistă distanței impuse față de femeia pe care-o
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
Și unde apele sînt/ limpezi de sufletul nostru?/ Și sufletul unde e/ limpezit de tremurul apei?// Unde e pasărea/ trezită în zori/ de-al păsării cîntec?// O ceață caldă de frunze/ alunecă printre arbori/ și eu de ea mă lipesc, iubito,/ precum atunci, precum atunci / de făptura ta somnoroasă" (O ceață caldă). Nu o dată sevele acestei imagisticii limpide, înșelător transparente, pornesc din sugestiile folclorice tratate fantast, transpuse pe bolta unor tîlcuri patetice. Folclorul informează lăuntric producția lui Grigore Vieru, în temeiul
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
care ne poate compensa această singurătate este omenia, bunătatea față de semeni, față de tot ce-i viu pe acest pământ. În numele acestei visate bunătăți aș fi în stare chiar să încerc să uit de crima acelora care mi-au nimicit familia, iubita, prietenii, rudele, tovarășii de școală - toată generația cu care sunt legat prin mii și mii de fire.
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
de-a literatura. Bărbatul cu alură de viking și vocație de filosof se mobilizează încă o dată pentru a se copilări cât mai convingător. Cartea este concepută ca un spectacol al scrierii unui poem. Poetul o invită plin de voioșie pe iubita sa să asiste la procesul prin care el o transformă pe ea într-un text. Situația este de un discret comic involuntar, făcându-te să te gândești la un chirurg care îi explică, exuberant, pacientului de pe masa de operație cum
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
clandestine de mac și de cânepă indiană." Aceste monologuri reprezintă maximum de poezie pe care îl poate produce Pavel Șușară în ipostaza de "postmodern". Puțină metafizică, pour la bonne bouche Dacă nu are prea mult noroc cu recitalul poetic închinat iubitei, Pavel Șușară se dovedește în schimb mai inspirat într-o suită de poeme dedicate lui Andrei Pleșu. în aceste poeme - plasate la sfârșitul volumului și grupate sub titlul Natură statică - sunt "descrise" diferite obiecte din "colțul metafizic al sufrageriei". Fiecare
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
proză este responsabil de tăcerea care acoperă acest vers în toate exegezele. Sîntem lăsați, într-un fel, să credem că el nu ridică la lectură nici o problemă specială. E citat laolaltă cu celelalte. Poetul intră în cavou și privește cadavrul iubitei - iată principala informație morală pe care ne-ar furniza-o poezia. Restul, scîrțîitul coroanelor în vîntul rece al iernii etc., ține de cadrul fizic. Cea mai elementară întrebare pe care s-ar fi cuvenit să și-o pună un cititor
Orbirea critică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13102_a_14427]
-
în vîntul rece al iernii etc., ține de cadrul fizic. Cea mai elementară întrebare pe care s-ar fi cuvenit să și-o pună un cititor grijuliu ar fi fost însă aceea referitoare la poziția cel puțin ciudată a corpului iubitei moarte: („amorul meu de plumb”) cum adică „dormea întors”? Și, imediat după asta, se cuvenea raportată inuzuala expresie la aceea uzuală: a dormi neîntors. Indiferent de ce se poate scoate din acest raport (și eu nu vreau să analizez acum versul
Orbirea critică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13102_a_14427]
-
dezordonat și inconsecvent influențat de constrângerile epocii, mai multe facultăți pe care nu le vor absolvi, dar vor rămâne cu două pasiuni specifice: Leonid va păstra biologia printre aspirațiile sale definitorii, iar Lucia va deveni balerină. Asediul viitorului poet asupra iubitei sale insistă prin lungi scrisori de mărturisiri, îndoieli, speranțe și gelozie. Cea mai mare parte a volumului cuprinde pagini patetice sau disperate, secvențe semnificative ale discursului de cuceritor elaborat până în 1947. Era firesc. În 1948, la 22 de ani, cei
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
cred în proprietate, în familie, în religie. Și totuși pentru tine mi-aș renega credința în comunism și însăși demnitatea de om” (p. 189). Iubirea l-ar face pe îndrăgostitul devotat, care vrea cu orice preț să intre în grațiile iubitei, să-și reconsidere tot trecutul și să-și inventeze un alt fel de prezent. E numai un fragment din scrisoarea 33, excepțională prin interogația despre sine („ce sunt eu?”) și prin răspunsurile disperate și contradictorii: „Înainte îmi spuneai că sunt
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
ci a sufletului. Bucuria ne “conservă” sufletele. - Da, numai că acest tip de conservare nu se mai înscrie în limite strict cuantificabile. Este ca și iubirea. Când te îndrăgostești nebunește, nu te gândești neapărat că trebuie să ai copii cu iubita. Îi cânți cu ghitara sub balcon sau îi aduci elogii precum Apollinaire și asta e suficient. Gratuitatea e o descoperire destul de veche, mult înainte de simboliști și suprarealiști. - Probabil că primul om inteligent de pe lumea asta a început să facă și
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
noaptea - când sunt libere cele trei cărări la birou țin post - ce să fac dacă nu pot să-l înghit pe șef sunt patriot - beau să salvez de faliment producătorii azi, ca poet sunt terminat - nevasta mi-a păruit muza iubita mă ia întruna peste picior - ciudat, îmi place! nu mai sunt singur - vecina are defect televizorul știri pe ProTV - Frankenstein și Dracula sunt invidioși cu soacra prin munți - o fac atentă: uite, altă viperă soacra la mare - of, de n-
DE NIMICA NU ÎMI PASĂ CĂCI ÎN LUME-S CA ACASĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349734_a_351063]
-
văcari afumați - cine-a vărsat în baltă Calea Lactee? furând o pâine - nu dorea decât o lună la răcoare vântul năprasnic - lângă birt se leagănă un plop și-un bețiv vântul năprasnic - într-o singură baltă două pălării vântul năprasnic - las iubita și alerg după umbrelă de Bobotează - cu degetul pe geam smulg petale din flori de Bobotează - un tip aghezmuit încă de la Crăciun de Bobotează - prin chelie agheazma sfințește mai mult stradă cu polei - baba se ține bine ajut o fată
DESPRE TIMP ŞI DESPRE ASTRE TOATE DORURILE NOASTRE de DAN NOREA în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349745_a_351074]
-
arhetipuri ale ființei naționale și mitologiei cotidianului. Imaginarul său poetic, axat pe câteva teme esențiale ( Mama, Maternitatea, Femeia - proiectate în planul cosmic, sacru - Copilăria, Eminescu, Hristos , Patria, Limba Română, Moartea) și simboluri matriceale (casa, stramosii, plaiul, izvorul, glia, graiul, dorul, iubita, taina, misterul cosmic), biblice (Atotziditorul, candela ș.a.) și istorice (Prutul, "țara cea Basarabă", Putna, Ștefan cel Mare, Podul de Flori etc.), este de aceea inconfundabil, purtând marca Vieru. Un poem de tinerețe - Cu sângele, cu dorul - vorbește despre această subtilă
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
Uuu!/ El a smuls pădurea toată,/ Însă n-a găsit-o, nu./ El a smuls pădurea toată/ Și s-o are începu./ Și-a arat pădurea toată ... / Însă n-a găsit-o, nu.” - Pădure, verde pădure). Ca și la Eminescu, iubita însă este proiectată în plan astral, sacral, în cosmicitate, contopită în cele din urmă cu însăși întoarcerea mioritică în natură („Merg eu dimineața, în frunte,/ Cu spicele albe în brațe/ Ale părului mamei./ Mergi tu după mine, iubito,/ Cu spicul
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
la Eminescu, iubita însă este proiectată în plan astral, sacral, în cosmicitate, contopită în cele din urmă cu însăși întoarcerea mioritică în natură („Merg eu dimineața, în frunte,/ Cu spicele albe în brațe/ Ale părului mamei./ Mergi tu după mine, iubito,/ Cu spicul fierbinte la piept/ Al lacrimii tale./ Vine moartea din urmă/ Cu spicele roșii în brațe/ Ale sângelui meu -/ Ea care nimic niciodată/ Nu înapoiază./ Și toți suntem luminați/ De-o bucurie neînțeleasă”- Ars poetica). De altfel, Grigore Vieru
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
povestești cum ai cumpărat florile din piață, cum le-ai învelit într-o hârtie și le-ai legat cu o sfoară, cum le-ai transportat cu tramvaiul, în aglomerație, obsedat să nu ți le strivească cineva din neatenție. În român, "iubitele" poetului capătă o identitate socială. Octavia Olteanu - în afară de faptul că are prenume și nume, ca orice femeie obișnuită - este o exaltata dintre acelea care, sub pretextul dorinței de a se află în preajma unor personalități, practica desfrâul. Un caz banal de
Poezie povestită by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17639_a_18964]
-
munților Până și reflecțiile asupra florilor, râurilor, copacilor și altor elemente ale naturii, care sunt la urma urmei specialitatea lui Lucian Blaga, sună uneori fals, din cauza inserării lor în proza vieții de fiecare zi. În timp ce o sfătuiește pe una din iubitele sale să doarmă într-o casă fără... purici, descoperită de el, Axente Creangă nu uita să facă remarci poetice asupra brândușelor: "E de mirat cum aceste ființe își suporta focul ce le mistuie cu atâta putere inima." Pentru că apoi poetul
Poezie povestită by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17639_a_18964]
-
Bernard, dar nu poate. Viața eroilor lui Troyat se desfășoară la limita fragilă dintre iluzie și autenticitate, dintre închipuire și dezamăgire. Fiecare crede despre celălalt anumite lucruri,pentru că are nevoie să creadă. Jean e convins că Bernard e fericit alături de iubita lui de 25 de ani, în mașina lui de lux decapotabila, în vila din împrejurimile Parisului și în excursiile pe care le face în Statele Unite. Bernard, la rîndul lui, mărturisește la un moment dat că îl invidiază pe Jean pentru
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]
-
poate înțelege. Chantal e preocupată de faptul că nu mai atrage privirile bărbaților pe stradă, că și-a pierdut farmecul feminin. Jean Marc, la rîndul lui, e chinuit de spaimă că într-o bună zi nu își va mai recunoaște iubita, ca figură ei va deveni străină și insignifianta, de ca si cum o necunoscută urîtă, sau pur și simplu oarecare, ar putea-o substitui pe femeia de care e îndrăgostit. Aprehensiunile celor doi pot fi socotite ridicole, neîntemeiate, sau chiar frivole în
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
pentru el, ca pentru toți ceilalți, o femeie precum multe altele, poate chiar urîtă, în tot cazul banală. Neliniștea femeii, astfel percepută, nu e frivola frică de îmbătrînire, ci ceva mult mai grav: o angoasa a pierderii identității ei de iubita, în ambele sensuri ale termenului, ca predicat (așadar persoană ca obiect al iubirii cuiva) și că nume (persoană care iubește la rîndul ei). În clipa în care nu și-ar mai recunoaște partenera, Jean Marc și-ar pierde și el
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
a interpelării, reciprocă. Deși cumva rușinata și cuprinsă de un sentiment de vinovăție, Chantal îi mărturisește lui Jean Marc că o deranjează faptul că nu pare să mai suscite interesul altor bărbați, iar el, după ce depășește prima reacție, iritarea că iubita lui e preocupată de părerile altor bărbați, se decide să o ajute. Începe să îi expedieze scrisori de dragoste anonime, semnate cu inițiale pe care el le crede lesne de descifrat, C.D.B, Cyrano de Bergerac. Din aceste misive erotice
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]