10,751 matches
-
caracter de om rău într-o comedie, este prezentat din lateral și nu din față, ceea ce înseamnă același lucru cu a spune că nu va apărea decât când și când, și în contrast cu personajul virtuos, pentru ca, pe cât posibil, virtutea să fie lăudată, iar viciul defăimat." (II, 4) În schimb, personajele care încearcă să-și readucă partenerii pe drumul cel bun, abundă în teatrul său. În La Serva amorosa, Coralina, care este un model de virtute, încearcă să trezească la stăpânul său Pantalone
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ei total. Chiar dacă Ubu-Rege este creat în 1896 la Teatrul Operei, scenă a simboliștilor, de Lugné-Poe, piesa nu are nimic dintr-o dramă simbolistă. Jarry se arată mult mai radical în concepția sa despre teatru decât simboliștii cărora, desigur, le laudă aspectul novator, salutând, în Maeterlinck, în cele Douăsprezece argumente despre teatru ale sale, pe creatorul unui "Teatru abstract". Credem că putem afirma cu siguranță că asistăm la nașterea unui teatru, căci pentru prima dată există în Franța (sau în Belgia
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
UMF Târgu-Mureș O altă lucrare care stă la baza acestui studiu este teza de doctorat intitulată , Sănătatea reproducerii și comportamentul sexual din perspectivă antropo-medicală, prin care Cornelia Rada a obținut în iulie 2008 titlul de doctor în medicină, distincția cum laude. Se cuvine a mulțumi conducătorului de doctorat acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, precum și membrilor comisiei, formată din: dr. Gheorghiță Geană, cercetător științific gradul I la Institutul de Antropologie "Francisc I. Rainer" al Academiei Române, dr. Decebal Hudiță, șeful clinicii de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
poeți, 87-95; N. Steinhardt, Poezia multiformă a lui Teohar Mihadaș, ST, 1983, 3; Zaharia Sângeorzan, Eroica întrebare-i: În urma ta ce lași?, CRC, 1984, 9; Raicu, Fragmente, 420-422; Tașcu, Poezia, 153-165; N. Steinhardt, „Înstelatele oglinzi”, ST, 1986, 1; Laurențiu Ulici, Laudă limbii române, AST, 1986, 5; Radu Săplăcan, Cifrul melancoliei, RL, 1988, 47; Mircea Popa, Orfism și vitalitate, ST, 1988, 11; Adrian Popescu, Un orfic printre moderni, ST, 1994, 4-5; Cândroveanu, Aromânii, 97-104; Papahagi, Interpretări, 110-116; Nicolae Mocanu, Teohar Mihadaș. In
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
parvenit decrete În care chiar suveranii Înșiși Îi amenință cu pedepse severe pe funcționarii care au Îndrăznit să ceară taxe pe pământ sau să intervină asupra forței de muncă stabilite pe teritoriul respectiv. Astfel Încât, dacă regii nu pot să se laude cu drepturile pe care deja le-au cedat, principii, În calitate de mari preoți, au În schimb posibilitatea de a administra pământurile respective și pe cei care le lucrează, fără imixtiunea puterii centrale, care, de altfel, este reprezentată chiar de aceștia - fie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care s-a vorbit mai puțin există o diferență substanțială: acelea erau o celebrare, pe când acest imn Îxe "Amon"nchinat lui Aton este o profesiune de credință. Imul reapare În versiuni destul de asemănătoare În mormintele Înalților funcționari regali care se laudă că au urmat „Învățătura” regelui, ca o garanție a loialității și ortodoxiei lor. Pentru a-l Înțelege pe deplin, imnul trebuie privit Într-un context În Întregime nou. Un rege, ultimul descendent sigur al casei care a luptat cu hicsoșii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
39, 156, 8). După câte povestește biograful său (Suetonius, Augustus, 93), Augustus ar fi practicat cu cea mai mare venerație cultele vechi și adoptate, dar le-ar fi respins pe celelalte. El era inițiat În misteriile de la Eleusis, dar Îl lăudase pe nepotul lui, Gaius, fiindcă În Egipt nu Îl vizitase pe Apisxe "Apis", iar În Iudeea nu adusese jertfă la Ierusalim. Limitele ultime ale acestui sistem religios sunt atinse atunci când părțile sale dezvoltă activități misionare intense sau când Întregul sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cf. subcapitolul 4, 2b: Varro), dar nu există mistici, asceți, vizionari, eremiți, nici mulți taumaturgi, nici nu se consemnează mișcări ale unor entuziaști, inspirați de divinitate, care să exalte sărăcia. Virgines Vestae provin din cele mai bune familii și sunt lăudate pentru știința lor (cultuală), dar În comunitatea de fecioare situată În for nu au cultivat, nici stârnit, din câte știm, vreo spiritualitate mistică (Cancik-Lindemaier, 1990b, pp. 1-16). Funcționarii romani consacrați cultului nu erau nici clerici, nici păstori de suflete, nici
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aparente și „simpatiile” pe care ele le manifestă reciproc și cu puterile nevăzute ș...ț. De fapt, Într-adevăr, orice lucru se roagă conform rangului pe care Îl ocupă În natură și cântă laudele culmii seriei divine căreia Îi aparține, laudă spirituală sau laudă rațională ori fizică sau sensibilă. BibliografieTC "Bibliografie" AA.VV. (1966), Porphyre, „Entretiens sur l’antiquité classique”, nr. XII, Fondation Hardt, Geneva. AA.VV. (1973a), Le culte des Souverains dans l’Empire romain, „Entretiens sur l’antiquité Classique
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pe care ele le manifestă reciproc și cu puterile nevăzute ș...ț. De fapt, Într-adevăr, orice lucru se roagă conform rangului pe care Îl ocupă În natură și cântă laudele culmii seriei divine căreia Îi aparține, laudă spirituală sau laudă rațională ori fizică sau sensibilă. BibliografieTC "Bibliografie" AA.VV. (1966), Porphyre, „Entretiens sur l’antiquité classique”, nr. XII, Fondation Hardt, Geneva. AA.VV. (1973a), Le culte des Souverains dans l’Empire romain, „Entretiens sur l’antiquité Classique”, nr. XIX, Fondation
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a textului sacru și a Zand-ului era una din sarcinile preotului. Un număr important de mărturii, răspândite În textele pahlavi și obiect al unui important studiu Întreprins de H. W. Bailey (1943, pp. 149-194), scot În relief excelența tradiției orale, lăudând fidelitatea Învățăturii originare și preamărind rolul pe care l-a avut aceasta În continuitatea religiei lui Zoroastruxe "Zoroastru", ale cărui cărți s-au pierdut, au fost arse sau furate de „blestematul” Alexandru. În realitate, nu există urme ale acestor cărți
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
risipiți În vastul imperiu (Menasce 1956-1957), celebrarea căsătoriilor consangvine (khw¶d½dah). Aceasta din urmă, În special, este un element important În Înțelegerea orientării zoroastrismului sasanid, chiar dacă acest obicei matrimonial este, cu siguranță, mai vechi. Faptul că marele preot Kerdșr se laudă că a promovat khw¶d½dah, Într-un context În care declară că i-a convertit pe necredincioși (anastaw³n), este semnificativ pentru tendința către o Închidere aproape endogamică a societății sasanide, mai ales prin sacerdoțiul ereditar care a dus la revalorizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
special În lumea greacă, unde această regulă nu este valabilă doar pentru personajele mitice (cum ar fi, de exemplu, cazul unui Ahilexe "Ahile" sau Agamemnonxe "Agamemnon"), ci și pentru case regale din perioada istorică: Biantizii și Melapizii din Argos se lăudau că se trag din iubirea lui Zeusxe "Zeus" cu Ioxe "Io". Credința În originea divină a monarhilor (este vorba evident despre divinități păgâne) nu este atestată explicit În Irlanda, unde toate mărturiile scrise sunt posterioare creștinării. Însă o direcție corectă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În originea divină a monarhilor (este vorba evident despre divinități păgâne) nu este atestată explicit În Irlanda, unde toate mărturiile scrise sunt posterioare creștinării. Însă o direcție corectă pentru cercetare este dată de faptul că multe familii princiare irlandeze se lăudau că descind dintr-un suveran mitic și glorios, pe nume Nuaduxe "Nuadu": acest Nuadu irlandez este, de fapt, chiar zeul celt bine atestat În inscripțiile latine din Britania, cu numele de Nodensxe "Nodens" (sau Nodonsxe "Nodons"); așadar, principii irlandezi, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sunt forța și violența; acestea au totuși o natură exclusiv intelectuală: Înșelătoria, provocarea, păgubirea, amăgirea. Acestui personaj tulburător Îi este dedicat un Întreg poem eddic, Locasenna. Aesir-ii dădeau un mare banchet. Printre zei domnea pacea deplină, iar ei, satisfăcuți, Își lăudau slujitorii. Lokixe "Loki", dușman a tot ceea ce este bine, nu suportă aceste laude și ucide un slujitor. Este alungat, dar se Întoarce, iar zeii Îl primesc din nou În sală cu bunăvoință; Însă aici el Începe să insulte pe toată lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a epopeii și nu ne pune să parcurgem căile aride ale „istoriografiei”. Epopeea nu înseamnă însă „legendă”, adică pură ficțiune. După definiția lui Victor Hugo, „epopeea este istoria ascultată la poarta legendei”. Conform acestei definiții poetice, povestirea încearcă să-i laude pe eroii săi, să-i înfrumusețeze pe actorii și evenimentele la care participă, mai mult să celebreze decât să descrie și să producă în cititor sentimente de admirație. Cu siguranță, primul scop nu este acela de a ascuți simțul critic
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
De ce atunci să descrie evenimentele în acest fel? Întâi de toate, după mentalitatea epocii, pentru a se înzestra cu o epopee națională. Israel a făcut din Iosue un „campeador” sau un „conquistador” pentru a rivaliza cu alte națiuni care se lăudau cu trecutul lor eroic. Și Israel a avut eroii săi care au înfăptuit vitejii fără egal. Această epopee s-a arătat a fi mai necesară atunci când Israel a devenit o mică provincie a marilor imperii, precum Imperiul Asirian, Babilonian, Persan
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
2. Stela de la Dan și „casa lui David” Până acum nu exista nici o mențiune despre David în afară de Biblie. În 1993, totuși, a fost descoperită la Dan, aproape de izvoarele Iordanului, o stelă scrisă în aramaică în care regele Damascului, Hazael, se laudă cu o victorie împotriva regelui lui Israel și a regelui din „casa lui David”. Hazael este foarte probabil personajul menționat de povestirea lui Ilie și Elizeu (1Rg 19,15; 2Rg 8,7-15.28-29; 13,22.24). Unii au contestat veridicitatea
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
propagandă politică. În orice caz, nu se poate ca totul să fie inventat în această stelă. De exemplu, ar fi dificil să afirme „am învins «casa lui David»” dacă aceasta ar fi fost o pură ficțiune! Un rege nu se laudă că a învins o fantasmă. Inscripția conține, așadar, o mărturie interesantă despre existența unei „case a lui David” în această epocă. Nu conține însă alte informații despre David care rămâne în mare parte învăluit în ceața trecutului. III. Roboam, Ieroboam
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
egiptean. Ambele documente dau mărturie despre campania militară, dar, cu toate acestea, există diferențe de detaliu deoarece fiecare are un interes propriu. Cartea Regilor este mai interesată de soarta cetății sfinte și de templul său, în timp ce faraonul vrea să-și laude propriile victorii. Pentru că nu a cucerit Ierusalimul, nu spune nimic despre asta. IV. Regatul de Nord și casa lui Omri 1. Regele Omri, fondatorul marii dinastii din Regatul de Nord (886-875 î.C.) Regele Omri este puțin cunoscut de cititorii
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
într-un document care conține mai multe greșeli. După cum se vede, și documentele non-biblice trebuie citite cu ochi critic. Pot furniza informații eronate. Nu se știe exact care a fost rezultatul bătăliei de la Qarqar (853 î.C.). Regele Salmanasar se laudă cu victoria, însă, e la fel de adevărat și că nu s-a mai arătat în această regiune pentru câțiva ani. Se va întoarce în anii 849 (după patru ani), 848 și 845 î.C. Cât o privește, Biblia nici nu amintește
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Ioram (852-841 î.C.) și nu Ahab (875-853 î.C.). Asupra acestui punct stela lui Meșa este destul de imprecisă. Biblia și stela lui Meșa concordă asupra unor detalii. Fiecare document are, desigur, intenția sa. Povestirea biblică din 2Rg 3 îl laudă pe profetul Elizeu și nu se îngrijește de descrierea detaliilor geografice, istorice sau strategice; stela lui Meșa este însă un document de propagandă politică, în sensul larg al cuvântului, care-l laudă pe regele Moabului. 4. Stela de la Tel Dan
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
intenția sa. Povestirea biblică din 2Rg 3 îl laudă pe profetul Elizeu și nu se îngrijește de descrierea detaliilor geografice, istorice sau strategice; stela lui Meșa este însă un document de propagandă politică, în sensul larg al cuvântului, care-l laudă pe regele Moabului. 4. Stela de la Tel Dan Al treilea document important este deja menționata stelă de la Dan în care regele Hazael al Damascului pretinde că l-a omorât pe regele lui Israel, Ioram, și pe regele lui Iuda, Ahazia
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
un contrast între „perfidul” Hazael din Damasc și „bravul” Iehu din Israel. Se înțelege că unul era „perfid” și celălalt „brav” din punctul de vedere al asirienilor. De aceea, dacă unul este numit „fiul nimănui” (rege nelegitim), și celălalt este lăudat, se explică de ce Iehu este considerat succesor legitim al dinastiei precedente, foarte cunoscută asirienilor. Regele Iehu este menționat în stela de la Tel Dan, după cum am văzut mai înainte, dar această parte este foarte fragmentară. Se spune numai că „Iehu a
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
propus, care poate fi politic sau religios, sau și unul și altul. Fiecare document vrea să convingă luarea unei poziții politice sau atitudini religioase aparte și „dă informații” numai despre ceea ce intră acest plan. Relatarea biblică din 2Rg 9-10 îl laudă pe Iehu, reformatorul religios, în timp ce documentele asiriene celebrează vitejiile regilor lor și vor să justifice prerogativele lor asupra unui imens imperiu. Pentru a demonstra că punctele de vedere pot varia destul mult de la un document la altul, citez un ultim
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]