11,504 matches
-
umanitare) și care urmărea acum asigurarea proviziilor energetice necesare galopantei sale industrii grele (Șerbănescu în Rusan: 2003, 763-766; vezi și Ceaușescu: 1982, 32-33). O problemă în plus pentru economia românească, și așa solicitată la maximum. Cu celelalte state mebre ale "lagărului socialist", dar și cu regimurile leniniste din Asia, RSR desfășura activități comerciale a căror cuantum și diversitate fluctua în funcție de relațiile politice prevalente la un moment dat. Sigur, datele publicate în epocă, din punct de vedere statistic, nu sunt neapărat credibile
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Polonia aflată în efervescență revoluționară pentru restabilirea fermă a comunismului, după ce timp de mai bine de două decenii ridicase în slăvi "independența popoarelor" și dreptul lor de a "construi socialismul" în manieră autonomă, condamnând vehement intervențiile centrului moscovit în problemele "lagărului". Uniunea Sovietică, în fruntea căreia se afla de acum Mihail Gorbaciov, a refuzat să se implice în dispută, "de abia încurajând cele două țări să ajungă la o soluție între ele însele". Treptat însă, Moscova a înclinat spre soluțiile propuse
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de a deveni, în cadrul ONU, membră a "Grupului celor 77" nu au început în timpul "erei Ceaușescu", ci în ultimii ani ai conducerii dejiste, când politica externă a Bucureștiului se distanța pas cu pas de cea a Uniunii Sovietice și a "lagărului socialist". RPR își depusese candidatura la Grupul celor 77 în 1964, anul maximei vizibilități a Bucureștiului pe scena internațională în timpul lui Gheorghiu- Dej. "Dar grupul era organizat în secțiuni regionale, asiatică, africană și latin-americană și România nu era acceptabilă pentru
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
căreia planau divergențe era "diplomația multilaterală" pusă în practică de comuniștii români și impulsionată puternic de detensionarea internațională Est-Vest, care submina ambiția voalată, dar prezentă fără doar și poate a Moscovei de a stopa tendințele politice și ideologice centrifugale ale "lagărului socialist". Per ansamblu, situația se prezenta însă mai bine decât cu un deceniu în urmă, când, din cauza motivelor deja cunoscute, relațiile româno-sovietice atinseseră un minim istoric. Deși nu renunța la cerința, propagandistică în primul rând, a desființării simultane a NATO
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
istoric. Deși nu renunța la cerința, propagandistică în primul rând, a desființării simultane a NATO, respectiv OTV, Bucureștiul nu a întreprins niciodată acțiuni concrete în vederea părăsirii de către RSR a acestei ultime organizații. Mai mult, cooperarea Bucureștiului cu structura militară a "lagărului socialist" se amplificase la nivel de schimburi de informații și exerciții militare comune, care nu implicau însă manevre concrete. Pe urmele lui Dej, nici Ceaușescu nu va permite acțiuni ale OTV pe teritoriul RSR și nu va permite participarea armatei
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Ceaușescu era în căutare de materii prime pentru a finanța o industrie grea disproporționat de extinsă în raport cu posibilitățile și nevoile economice ale țării, în timp ce Brejnev urmărea reintegrarea pe orbita sovietică, fie și sub alte forme, mult mai laxe, a disidenților "lagărului socialist" și, în același timp, reluarea relațiilor cu China (Moore: 1977, 1-7; King: 1976b, 1-21; King: 1979, 340-348; Socor: 1976, 701-732). Mai persista însă între cele două state problema Basarabiei asupra căreia, cum era de altfel de așteptat, nu s-
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a regimului comunist. La fel, i-a dat de înțeles lui Jaruzelski că este dispus să trimită contingente militare pentru stabilizarea situației și apărarea socialismului polonez. Ambii l-au refuzat, fapt care cu siguranță a întărit convingerea liderului român că "lagărul socialist" cunoaște un proces de metamorfozare care îi pune în discuție însăși existența. Pe cale de consecință, leninismul romantic va deveni tot mai intransigent, concomitent cu disoluția retrospectiv rapidă a leninismului mondial. Cea mai mare amenințare internațională și ideologică pentru leninismul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu în ultimul rând, la garantarea armată a stabilității regimurilor est-europene, elementul cel mai important în înțelegerea periplului revoluționar consumat în 1989 a potențat profund temerile lui Ceaușescu. În final, leninismul romantic se va transforma într-un paria atât pentru "lagărul imperialist", datorită ostilității sale declarate față de democrație și principiile umanitare, cât și pentru lumea comunistă, în care ideologia leninistă, recalibrată de-a lungul a șapte decenii în cazul Moscovei și a unei jumătăți de secol pentru regimurile satelit, se dezintegra
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
că "de facto el nu există", fapt pentru care, în opinia liderilor sovietici, dovedea că "s-a transformat într-un om destul dedezechilibrat și nesigur pe forțele sale". Conștientizând pe deplin delicatețea momentului, nu numai pentru Polonia, ci pentru întreg "lagărul socialist", minstrul de externe Gromîko făcea o declarație de-a dreptul profetică: "Dacă ei în lupta cu contrarevoluția și în continuare vor manifesta oscilații, atunci nu va rămâne nimic din Polonia socialistă" (Bukovsky: 2010, 60-65). Instaurarea legii marțiale a discreditat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu se contesta oficial acest lucru, Yalta era responsabilă în accepțiunea lui Ceaușescu de divizare Europei și de impulsionarea formării "blocurilor militare" NATO și OTV, dezavuate după cum știm de către conducerea de la București datorită limitelor pe care le impunea apartenența la "lagărul socialist" politicii externe a RSR. De asemenea, generalul a făcut o mențiune voalată la adresa dificultăților prin care trecea economia românească, lăsând să se înțeleagă că Polonia nu este singurul stat socialist aflat într-o situație delicată și, din acest motiv
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
administrativă" (Gorbaciov: 1994, 250). În ultimul deceniu al existenței sale, leninismul romantic a cunoscut un proces de radicalizare direct proporțional cu relaxarea ideologică de care se vedea înconjurat din toate părțile. De-ideologizarea fenomenului leninist atinsese cote îngrijorătoare în întreg lagărul socialist, cu precădere în Polonia. Procesul nu poate fi atribuit integral influenței exterioare a societăților "burgheze" și guvernelor dominate insidios de viziunea "imperialistă", ci reprezintă, cel puțin în aceeași măsură, speranța populațiilor est europene de a "umaniza" regimurile leniniste care
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fi spus probabil Hegel dacă ar fi trăit în a doua jumătate a secolului XX. Și ar fi avut dreptate. Anii '80 nu au adus schimbări importante în ceea ce privește orientarea internațională a leninismului romantic. Acestea au fost corelative metamorfozelor intrasistemice ale "lagărului socialist" și, chiar dacă în sens reactiv, s-au pliat de asemenea și pe transformările globale extrasistemice. Neoliberalismul neoconservator al administrației Reagan (1981-1988), o formă ideologizată a liberalismului clasic, a abordat agresiv fenomenul leninist, deja descompus din interior de consistente influențe
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mai mult sau mai puțin corect, de simpatii "mic-burgheze". Avem de-a face deci cu patru stadii de isulare represivă: primul, în raport cu periferia partidului "îmburghezit"; al doilea, în raport cu populația pe care o asalta ideologic, propagandistic și polițienesc; al treilea, în raport cu "lagărul socialist", supus la rândul său unui proces de "îmburghezire" în progresie geometrică și, în sfârșit, al patrulea, în raport cu eternul inamic, lumea non-leninistă. Relațiile româno-sovietice s-au schimbat considerabil odată cu intrarea în scenă a lui Mihail Gorbaciov. La început, retorica reformistă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu Gorbaciov, când liderul PCR răspundea agresiv și iritat omologului său mult mai destins și preocupat de relansarea comună a economiilor statelor est-europene (Vezi Betea: 2009b, 82-88; Betea: 2009c: 86-92). Încercând să contracareze influența dezintegratoare a reformelor gorbacioviste asupra unui "lagăr socialist" aflat în descompunere, Ceaușescu va încerca să pună în practică un proiect de "internaționalism izolat" (Devlin: 1 December 1989, 1-5) împreună cu Germania de Est și Albania, care aveau propriile motive de a respinge proiectul gorbaciovist. Au fost făcute avansuri
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
al PCR că practică o politică agresivă și de-a dreptul neocolonialistă la adresa "țărilor în curs de dezvoltare" (Ceaușescu: 1984, 79-80). În același an, 1984, RSR a fost singurul stat socialist care a trimis sportivi la Jocurile Olimpice de la Los Angeles. "Lagărul socialist" decisese să boicoteze ediția din acel an al jocurilor datorită abordării intransigente a noii administrații Reagan față de lumea comunistă. Ceaușescu a decis însă participarea RSR pentru a își manifesta, încă o dată, "independența" internațională. Atleții români au reușit să câștige
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Uniunea Sovietică, la rândul ei confruntată cu o situație extrem de instabilă politic, economic și social, și unde miza era de acum supraviețuirea statului sovietic însuși, cu atât mai puțin a regimurilor satelit. Metamorfozele ideologice și politice prin care treceau membrii "lagărului socialist" în ultimele luni ale anului 1989 l-au îngrijorat profund pe Ceaușescu, dar nu i-au subminat convingerea judiciozității sistemului politic pe care îl impusese în RSR. Ceaușescu a primit informații amănunțite despre căderea zidului Berlinului și efervescența revoluționară
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
partidului, individul era considerat, după cum am putut constata, "dușman de clasă", "contrarevoluționar", "element declasat", lipsit de "patriotism" și manipulat de către forțele "dușmănoase" ale inamicului exterior, de obicei "imperialismul" sau "burghezia internațională", dar care puteau proveni, la nevoie, și din interiorul "lagărului socialist". Proiectul revoluționar al leninismului romantic nu făcea distincție, la nivel extern, dar și la nivel intern, se poate argumenta, între inamicii săi ideologici, respectiv naționali. O atitudine, așa cum observă Michael Shafir, "xenofobă" (Shafir: 1989a, 1-12). Chiar și atunci când individul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
patriotice, socialiste a maselor, ale activității politico-ideologice a P.C.R., București, Secția de propagandă a CC al PCR, pp. 113-120. Mironov, Alexandru-Murad (2006), "În vâltoarea "contrarevoluției": mărturia unui membru de partid român", în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, pp. 471-509. Mocanu, Marin Radu (1995), România și armistițiul cu Națiunile Unite. Documente, vol. II, București, Arhivele Statului din România. Mocanu, Marin Radu (1996), România în anticamera Conferinței de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
al. (2007), Stenogramele Ședințelor Biroului Politic și ale Secretariatului Comitetului Central al P.M.R., vol. IV, 1950-1952, (partea II), București, Arhivele Naționale ale României. Moraru, Constantin (2006), "Iunie 1956 Tito la București", în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, pp. 186-200. Nagy, Imre (1991) "Reform communism", în Stokes, Gale (ed.), From stalinism to pluralism. A documentary history of Eastern Europe since 1945, New York, Oxford University Press, pp. 82-87
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
desfășurarea revoluției culturale în țara noastră", în Probleme ale desăvârșirii construcției socialiste în R.P.R., București, Editura Științifică, pp. 266-298. Baeva, Iskra (2006), "1956 in Bulgaria a year of reforms and adjustment", în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, pp. 64-85. Balík, Stanislav, Holzer, Jan (2006), "Czechoslovakia in the year 1956: the roots of the silence and the distance" în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
comunist sub impactul destalinizării 1956, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, pp. 64-85. Balík, Stanislav, Holzer, Jan (2006), "Czechoslovakia in the year 1956: the roots of the silence and the distance" în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, pp. 86-108. Ball, Terrence, Dagger, Richard (2000), Ideologii politice și idealul democratic, traducere de Monica Marchiș, Romana Careja, Olivia Rusu-Toderean, Iași, Polirom. Banu, Florian, (2004) Asalt asupra economiei României
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și Ceaușeștii: investigația unui blestem al istoriei, traducere de Doina Jela-Despois, Brândușa Palade, București, Editura Humanitas. Békés, Csaba (2006), "Could the Hungarian Revolution have succeeded in 1956? Myths, legends and illusions", în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, pp. 317-339. Belli, Nicolae (1976), "Corelația dintre noua ordine economică internațională și creșterea economică a țărilor în curs de dezvoltare", în Concepția președintelui Nicolae Ceaușescu despre noua ordine economică
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a popoarelor din Asia, Africa și America Latină, București, Editura Politică. Bottoni, Stefano (2006), "De la répression politique á la purge ethnique? L'impact de la révolution de 1956 sur le modèle comuniste roumain", în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, pp. 362-399. Bourdieu, Pierre (1999), Rațiuni practice. O teorie a acțiunii, București, Meridiane. Braham, Randolph (1964), "Rumania: onto the separate path", în Problems of communism, nr. 13, pp. 14-24
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în Concepția președintelui Nicolae Ceaușescu despre noua ordine economică internațională, București, Editura Politică, pp. 266-277. Burakovski, Adam (2006), "The events of 1956 in Poland as a movement of the whole nation", în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, pp. 218-256. Burakowski, Adam (2011), Dictatura lui Nicolae Ceaușescu, 1965-1989. Geniul Carpaților, traducere de Vasile Moga, Iași, Editura Polirom, 2011. Burger, Ulrich (2001), "Conflicte profunde și serioase divergențe de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2, pp. 174-191. Cătănuș, Dan (2002b), "România și schisma sovieto-chineză, VI. Concluzii după ultima vizită la București a lui N.S. Hrușciov, 1963", în Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4, pp. 72-205. Cătănuș, Dan (2003), "PMR și evoluțiile ideologice din lagărul comunist. De la revoluția ungară din 1956 la consfătuirea de la Moscova din noiembrie 1957", în Politică externă comunistă și exil anticomunist (Anuarul Institulului Român de Istorie Recentă), vol. II, Iași, Polirom, pp.170-201. Cătănuș, Dan (2004b), "Reluarea relațiilor româno-iugoslave. Vizita lui
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]