15,863 matches
-
firești" ale României: "Sunt firești granițele pe care ni le hărăzește firea în decursul feluritelor ei manifestări istorice". Doar ce pierduserăm Basarabia și nordul Bucovinei; în acest context, apelul la independență al liberalilor și al țărăniștilor nu era trădare de patrie, nu era nici gest populist, ci semn de patriotism. Din păcate, Călinescu își ia foarte în serios rolul de șef al unor organe de propagandă și comite acte dezonorante pentru un intelectual de talia sa. Regretabilă este prestația sa ca
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
aniversar al Stelei, nici un indice textual nu ne-ar îndrepta bănuiala spre un poem scris în perioada comunistă, la comanda socială a aniversării unui eveniment (în speță, unirea Principatelor Române) care, retroactiv, era inclus în istoria devenirii întru comunism a patriei. Prin absența precizării atributelor sesizante ale feminității ("părul, unduiosul, de zână" mai degrabă eterealizând persoana decât încarnând-o), iubita devine mai degrabă o Donna angelicata, căreia e nevoie să i se vorbească încet ("încet ți-aș fi spus"), pentru a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a fost arestat în 1908. În decembrie 1908, a evadat și a emigrat în Paris, unde a publicat un volum de poezii în 1916, în care condamna "putrefacția Europei" precum și războiul din acei ani. În 1917 "s-a întors în patrie datorită Revoluției din octombrie, a salutat Revoluția și chiar a avut un moment de extaz privind conceptele ei însă, neînțelegând scopurile revoluționare (cf. Plecăciune Rusiei, în 1918), a fost dezamăgit de rezultatele acesteia". În 1922, a publicat câteva romane filosofice
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
scriitori sovietici, cu producții de aceeași factură. Astfel, în ediția din 27 octombrie 1944, a părut textul lui A. Ionov Stalino ("Taina Râpei de nisip"); în ediția din 4 noiembrie, un text semnat de Ecaterina Leontieva ("Copiii sovietici își ajută Patria"), iar ediția din 22 noiembrie îl omagiază pe marele fabulist rus I. A. Krîlov. Un loc important în paginile ziarului au început să ocupe știrile referitoare la vizitele scriitorilor sovietici în România. Astfel, ediția din 27 octombrie 1944 (p. 7
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Cărturarii noștri trebuie să înțeleagă că nu sunt niște personagii de lux sau niște acrobați ai ideilor. Ei nu pot fi decât niște muncitori intelectuali, încadrați în marea colectivitate creatoare a muncii. [...] Pe șantierul muncii constructive, în lupta pentru salvgardarea patriei, cu armele și cu uneltele lor, cărturarii noștri vor trebui să fie ceea ce cărturarii și artiștii Uniunii Sovietice au fost și sunt pentru glorioasa lor Patrie: "INGINERII SUFLETULUI"". Cred că acesta este unul dintre fragmentele ce formulează cel mai bine
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în marea colectivitate creatoare a muncii. [...] Pe șantierul muncii constructive, în lupta pentru salvgardarea patriei, cu armele și cu uneltele lor, cărturarii noștri vor trebui să fie ceea ce cărturarii și artiștii Uniunii Sovietice au fost și sunt pentru glorioasa lor Patrie: "INGINERII SUFLETULUI"". Cred că acesta este unul dintre fragmentele ce formulează cel mai bine noul crez, noua misiune a intelectualului. Însă autorul nu este interesat de proveniența intelectualilor, de "originea lor sănătoasă", cum se va spune mai târziu. Importantă era
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
poarte numele creatorului său, ca un semn de recunoaștere a bunei credințe și devotamentului cu care o viață întreagă a lucrat pe tărâmul științei, fapt care a fost avut în vedere și atunci când Partidul Muncitoresc Român și Guvernul scumpei noastre Patrii - Republica Populară Română, i-au acordat pensia de merit 32". Scrisoarea semnată de Elena Gusti poartă pecetea epocii de trecere de la dogmatismul sectant stalinist al anilor '50 la așa-zisul stil "liberal" al anilor '60. Pornește de la recunoașterea contribuției partidului
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de dimineață. Ele i-au adus o primă arestare, în 1950, fiind trimis la Canal și la minele de plumb de la Cavnic și Baia Sprie. Eliberat în 1955, a fost din nou arestat, în 1958, fiind acuzat de trădare de patrie, spionaj, uneltire împotriva orânduirii de stat și condamnat la moarte. Alex. Leo Șerban, "Ion Caraion", în România Literară, nr. 11/2003 http://www.romlit.ro/ ion caraion (accesat la 25 ianuarie 2015). 19 Ioana Diaconescu, "Deținut politic sub trei dictaturi: Radu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
copii, 63 volume de teatru și 259 de lucrări de critică și istorie literară. Ibidem, dosar 63/1984, ff. 128-133. 71 Printre autorii înscriși în canonele umanismului socialist se numărau Mihai Beniuc, Puterea acestui pământ, Mihai Negulescu, Noua realitate a patriei - file din cronica ultimelor două decenii (antologie), Nicolae Țic, Intermediarii, Constantin Chiriță, Romantica, Paul Anghel, Cutremurul, Radu Tudoran, Privighetoare de ziuă, Ion Lăncrăjan, Toamnă fierbinte ș.a. Ibidem, dosar 7/1987, f. 178 v. 72 Ibidem, f. 181v. Din 1983, o
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
am consumat câteva porții bune de reclamă în toate culorile pamântului ne-am fi gândit că ar fi cazul să luăm masa în oraș. Așezați comod pe o banchetă, într-o stație de autobuz din preajma gării, am făcut cunoștință cu patria mumă, cu ajutorul sandvișurilor din România, cu care burdușisem un geamantan... Dar trenul de Heidelberg ne-a fluierat discret și am sărit în vagon gata să rupem inima RFG-ului cu poeziile noastre". ACNSAS, Fond SIE, dosar nr. 45319, partea I
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sufletul" sau "viața" animalului și că, pornind de la schelet Stăpânul Animalelor va face să crească o carne nouă); de aceea craniul și oasele lungi se expun pe crengi sau pe înălțimi; la anumite popoare, sufletul animalului ucis e trimis către "patria sa spirituală" (cf. "festivalului ursului" la comunitățile Ainu și Gilyak); există, de asemenea obiceiul de a oferi Ființelor Supreme o bucată din fiecare animal doborât (pigmeii, negritoșii din Filipine etc.) sau craniul și oasele lungi (samoyezii etc.); la anumite populații
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
supunere, urmată de asimilarea locuitorilor - n-a încetat până în secolul al XlX-lea. Nu se mai cunoaște un exemplu similar de expansiune lingvistică și culturală de asemenea proporții. De mai mult de un secol, savanții s-au străduit să identifice patria originară a indo-europenilor, să descifreze protoistoria lor și să lămurească fazele migrațiilor lor. S-a căutat patria originară în nordul și centrul Europei, în stepele Rusiei, în Asia Centrală, în Anatolia etc. S-a convenit azi să se localizeze focarul indo-europenilor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
un exemplu similar de expansiune lingvistică și culturală de asemenea proporții. De mai mult de un secol, savanții s-au străduit să identifice patria originară a indo-europenilor, să descifreze protoistoria lor și să lămurească fazele migrațiilor lor. S-a căutat patria originară în nordul și centrul Europei, în stepele Rusiei, în Asia Centrală, în Anatolia etc. S-a convenit azi să se localizeze focarul indo-europenilor în regiunile de la nordul Mării Negre, între Carpați și Caucaz 1. În nordul Mării Negre s-a dezvoltat, între
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
istorice ca o criză în unirea conjugală între Dumnezeu și Israel este ideea omniprezenței lui Iahve. Prezența lui Dumnezeu nu este constrânsă la un anumit spațiu privilegiat. Prin urmare, contează mai puțin dacă cel credincios îl adoră pe Iahve în patria sa ori într-o țară străină. Ceea ce contează este viața sa interioară și conduita față de semeni. Mai mult decât oricare alt profet, lezechiel se adresează individului 36. După căderea Ierusalimului începe o nouă perioadă în misiunea profetică a lui lezechiel
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Goga, deși iese în evidență aspectul profund personal al lamentației ("Ia seama că mâine/ cocorii de seară/ vor duce și luna,/ furând-o din țară", Jale de început de noiembrie; "Inima mea - e-o carte care arde,/ un bocet/în mijlocul Patriei", Inima mea în anul 1940). Motivul plânsetului tinde să devină laitmotivul grupajului de texte. Tudor Arghezi publică romanul Lina (1942) și după revenirea din lagărul de la Târgu Jiu, volumul de versuri Una sută una poeme (1947), de fapt, în varianta
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
construiește adevărate imnuri închinate muncitorului. Astfel după Lazăr de la Rusca (1949), în care tonul de baladă capătă uneori nuanțe de cântec de jale și care este o glorificare a clasei muncitoare și o prezentare a "luptei pentru socialism și înflorirea patriei" ("Crește tare, crește zid/ dragostea pentru partid,/ care-ndrumă, care-nvață,/ pentru pace, pentru viață."), urmează Minerii din Maramureș (1951) glorificând sacrificiul în slujba muncii pentru patrie, chiar și somnul devine acum "dușman de clasă", și continuă cu alte apariții
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
glorificare a clasei muncitoare și o prezentare a "luptei pentru socialism și înflorirea patriei" ("Crește tare, crește zid/ dragostea pentru partid,/ care-ndrumă, care-nvață,/ pentru pace, pentru viață."), urmează Minerii din Maramureș (1951) glorificând sacrificiul în slujba muncii pentru patrie, chiar și somnul devine acum "dușman de clasă", și continuă cu alte apariții editoriale în același registru, Pe viață și pe moarte (1956), Despre oțel (1959). Versurile sunt evident facile, nimic din ceea ce ar trebui să contureze o poezie autentică
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cele patru numere din 1939). Structura primului număr este cea definitivă. Modul în care este concepută această revistă este sugerat și de felul în care sunt prezentate informațiile. Astfel prima pagină este organizată pe trei secțiuni: în stânga, articolul Tineretul și Patria de Miron Constantinescu, "comandant în Serviciul Social", care pleacă de la ceea ce spusese Dimitrie Gusti tinerilor, oferindu-le drept deviză o frază "care răspunde, parafrazând, preceptului sofiștilor "omul este măsura tuturor lucrurilor"": "Patria este măsura tuturor lucrurilor" și are ca temă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
organizată pe trei secțiuni: în stânga, articolul Tineretul și Patria de Miron Constantinescu, "comandant în Serviciul Social", care pleacă de la ceea ce spusese Dimitrie Gusti tinerilor, oferindu-le drept deviză o frază "care răspunde, parafrazând, preceptului sofiștilor "omul este măsura tuturor lucrurilor"": "Patria este măsura tuturor lucrurilor" și are ca temă măsurile care trebuie luate pentru întrajutorare, și anume valorificarea muncii femeilor pentru a suplini lipsa bărbaților concentrați, ca și măsuri pentru evitarea speculei etc. De altfel, coloanele din stânga vor fi rezervate și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un univers al încătușării, al neputinței, sub semnul închiderii. Truda este expresia neputinței de a crea o poezie a vieții cu "slovă nouă,/slovă vie". Celor două texte li se adaugă, în pagina a treia, o traducere a unui poem, Patrie de Nicola Furnagiev, din "poezia tânără bulgară". Nici celelalte două numere ale revistei nu se orientează mai mult spre poezie. Astfel în nr. 3, Simion Stolnicu publică Talisman, text deschis cu invocarea retorică a "Poetului Nou". I se alătură poezia
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sufletului: "Iată chemarea:/ o mie de lănci bătute în scuturi/ te așteaptă la țărmul apei din piatra mea de inel,/ lângă sălcii alergând în vânt cu coame de iepe./ O mască de aur mârâie la stele/ umbrită de vulturi/ dincotro patria mea tăcută începe;/ sporind întunericul peste toate/ rar tresaltă ajunse la furtuni/ căderi și urcări sub lacăte./ În nerostita dimineață de cenușe caldă de vulcani/ se desfășoară în mine ca pânze de corăbii lumea morții.// Intră odată sub trupul meu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
platou de lumini și umbre, pe unde civilizația a venit cu bacilii ei cu foame și cu uzine, cu boli sociale, picioare desculțe și femei denaturate, de unde viața începe amenințătoare, raționalistă, implacabilă (...). Cartierul - odiseea câinilor vagabonzi, a copiilor fără părinți, patria cenușie a circurilor naufragiate, a oamenilor respinși de intemperii în propriile lor suflete, a piraților autohtoni.", Ion Caraion, "Cartierul", în Ecoul, an II, nr. 51/11 februarie 1944, p. 2. 201 Ibidem. 202 Maria Radu, " Ce pare, ce este și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
acesta fu în stare să părăsească o importantă adunare politică a romînilor din Paris pentru a merge la un bal: „Puțin(i) veniseră, și din cei ce veniră, Alecsandri, Costaphoru ș-apoi d. Negri fugiră. Erea bal și prin urmare patria trebuia să sedeze [cedeze n. edit.] balului”3). în ipostaza de autor dramatic și prozator, viitorul „bard de la Mircești” va folosi balul ca pretext de portretistică și observații morale în „Iașii în carnaval”, „Un salon din Iași”, „Istoria unui galbîn
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Serenada muncitorului” și „Spre primăvară”, era ocupată cu articolele despre „Educarea tineretului în școlile medii”, „Unele probleme în legătură cu prelucrarea țițeiului în rafinării”, cu note și informații despre constituirea de noi cooperative de credit, activitatea radio-clubului Asociației Voluntare pentru Sprijinirea Apărării Patriei, terminarea clădirii Casei de Cultură din Vînju Mare, pregătirile pentru sfîrșitul anului școlar, apariția nr. 2 din „Cercetări filozofice”. Pe pagina vecină, fondul relata despre „Decada culturii RSFSR”. Aceasta a figurat la loc de cinste și în programul Radioului din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la loc de cinste și în programul Radioului din 24 mai 1957, un program cu multă muzică: „Cneazul Igor” de Borodin, „Arii și duete din opere”, „Cîntece de Mauriciu Vescan”, „Soliștii de muzică populară romînească”, „Din muzica orașelor și regiunilor patriei”. S-a cîntat în acea zi și muzică simfonică, dar nici o piesă potrivită cu doliul. Nici la Bacău emoția n-a fost prea mare. „Steagul roșu” a publicat abia sîmbătă (o zi după înmormîntare) comunicatul Uniunii Scriitorilor și Ministerului Invățămîntului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]