10,721 matches
-
Dumnezeu l-a amenințat pe Israel: Voi vărsa asupra ta focul urgiei Mele și te voi da în mâna oamenilor barbari, făuritori ai distrugerii. Mâncare focului vei fi; sângele tău va curge în mijlocul țării și nici nu se va mai pomeni de tine, că Eu, Domnul, am spus acestea." (Iezechiel, 21: 31, 32). Domnul s-a adresat cu regret și cu mânie Ierusalimului, personificat prin desfrânata Oholiba (în ebraică, femeia templului) care "s-a aprins" după fiii Babilonului și ai Chaldeei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nădejdea mântuirii. I-a cerut monahului s-o împărtășească, el a zărit-o ca plutind deasupra apelor. A găsit-o moartă, a îngropat-o și a plâns-o alături de leul care-l ajutase s-o îngroape. De atunci, Zosima a pomenit-o în rugăciunile lui. Pelaghia este o cunoscută actriță din Antiochia și se numea Margareta. Trăia în lumea colorată și desfrânată a artiștilor ambulanți dansatori, cântăreți, mimi, jongleuri. Era o femeie frumoasă, seducătoare, excentrică, se îmbrăca și se purta provocator
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
bârfitorii. Javra care latră la un oaspete venit în taină. Primești un bărbat peste noapte și el sforăie. Poftim!... Lucruri de rușine: S-a îmbătat ibovnicul și uite cum îți spune întruna același lucru. În fața unui om învățat, un necioplit pomenește în gura mare numele înțelepților... În textul jurnalului sunt intercalate încercări și realizări poetice de genul celor cu formă fixă, tanka. Poeziile ei sunt incluse în diferite antologii: Gheața pe apă E subțire ca spuma Și prima rază de soare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
greacă. Stă mărturie acest raționament al lui Du Bellay care, în 1549, în Apărarea și ilustrarea limbii franceze (Défense et illustration de la langue française), nu-și precupețește elogiile la adresa lui Horațiu. "După părerea lui Horațiu, pe care nu pot să-l pomenesc îndeajuns de des: în privința lucrurilor despre care tratez, mi se pare că am creierul mai bine curățit (am mintea mai sănătoasă, mai clară) și nasul mai bun (posed mai multă finețe) decât alții." (Cartea II, cap. 2) Capitolul II Clasicismul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
la exagerarea făcută pentru un cuvânt, la mizeria poveștilor inventate; s-a spus adesea că o primă minciună cere o serie întreagă de minciuni, și nimic nu este mai adevărat în literatură; dacă părăsim terenul cel solid al realului, ne pomenim aruncați în absurd, în fiecare clipă trebuie să întărim prin noi aspecte neverosimile acele aspecte de neverosimil care se prăbușesc." În Scrisoare pentru Tineri (Lettre à la Jeunesse) scrisă la ieșirea de la o reprezentație a lui Ruy Blas la Comedia-Franceză
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
100 km) pentru reconstituirea limbii popoarelor: "Macrohidronimia constituie, firește, izvorul cel mai important (mai important chiar ca numele de locuri) pentru recunoașterea istoriei nescrise a popoarelor". Sunt mulți scriitori vechi, greci și latini, care au scris despre Dunăre, sau au pomenit-o în legătură cu un eveniment istoric; sunt și câțiva care s-au preocupat de numele acestui fluviu. Din cei mulți, ne vom opri mai ales la aceștia din urmă, dar și la cei câțiva care au scos în evidență caracteristicile fluviului
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Shamsh. În timp ce acesta din urmă era cu siguranță la origine un zeu solar prin excelență (numele Înseamnă „soare”), ceilalți doi au dobândit abia Într-o a doua etapă astfel de contații, ca urmare a speculațiilor teologice despre care s-a pomenit, În care a subzistat tendința astrală ce caracterizează, Începând cu această epocă, religiile Orientului preclasic. Pentru mileniul I Î.Hr., unicul izvor neepigrafic este reprezentat de legendara tradiție biblică (2 Cronici 8, 1-6), care atribuie Întemeierea Palmirei regelui Solomon. Aproximativ
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a celor pe jumătate liberi și a celor săraci, care nu pot face procesiuni propițiatorii În câmp, nici nu pot să practice cultul mormintelor, deoarece ei nu posedă nici un teren și nici un mormânt unde să se poată sta, să Îi pomenească pe strămoși și să Îi celebreze. În legătură cu acest lucru am putea urma multe istorii: nu numai istoria religiei cetății Roma, dar și aceea a provinciilor și a fiecărei regiuni În parte, cu diferitele lor pături inferioare și superioare, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să fi fost foarte cunoscut dacă despre el vorbește o persoană ca Petronius care nu avea vreun interes aparte pentru etnografie. Se poate presupune că se păstra intenționat tăcerea, pentru că prea ușor amintea oricărei persoane culte de practica ionică identică, pomenită În satirele lui Hipponax. Este ocultat astfel un tip de sacrificiu uman care nu era potrivit pentru a demonstra barbaria specifică și exclusivă a celților. De altfel, poate nu este o Întâmplare nici faptul că izvoarele clasice nu vorbesc despre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de pornit împotriva socialismului cît împotriva pervertirii "sectare" (sovietice) a "nobilelor idei" ale socialismului. În copilărie și adolescență, Iorga a dobîndit un complex al sărăciei. Chiar și după o jumătate de veac își amintea că în tinerețe "trăia întotdeauna din pomeni"43. În toamna lui 1888, la vîrsta de 17 ani și jumătate, Iorga a intrat ca bursier la Facultatea de Litere a Universității din Iași, la secția Istorie și Literatură 44. A intrat în relații strînse cu Ștefan Vârgolici, profesor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
folosirii unei limbi abia înviate". Eminescu suna ca "o orgă de biserică care-ți sfîșia sufletul". A recunoscut de bunăvoie că i-a luat ceva timp (lui și generației sale) ca să-și dea seama de acest lucru. Dar "ne-am pomenit brusc confruntați cu un fel de poezie care excludea chicotele și zîmbetele saloanelor. Era vorba fie de o totală lipsă de înțelegere, fie de acceptarea necondiționată a mesajului său. Pînă atunci ne frămîntaserăm și ne ciorăvăiserăm; eu însumi trecusem prin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și povestea unei actrițe care a încercat să-l seducă pe Iorga. Sub pretextul că vrea să discute cu el despre piesă, l-a invitat la cină. Pregătise totul: cina, băuturile, o rochie atrăgătoare; a deschis ușa... Și s-a pomenit cu Iorga și cu soția lui dîndu-i bună seara. Cu altă ocazie, Iorga i-a povestit lui Șeicaru cît de oripilat s-a simțit atunci cînd, ajutînd-o pe o tînără să coboare dintr-un pom, a descoperit că aceasta nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
maman; doamna Catinca era ușor ofensată de atitudinea soacrei ei, cu toate că le unea o mare afecțiune. Doamna Zulnia își începea întotdeauna scrisorile cu: "Dragă Catinca și Nicu"124. Dintre copii, fetelor le-a mers mai bine decît băieților. Doamna Zulnia pomenea mereu de descendența ei din neamul Drăghici și dorea ca nepoatele ei să se mărite bine. Mircea era vanitos și egocentrist, nutrind ambiția de a-l înlocui pe Iorga în fruntea partidului și a ziarului și întreținînd relații cu legionarii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
luat sfîrșit atunci cînd unul dintre ele a început să-l extermine pe celălalt. Afinitatea aceasta rămîne un mister. Dar ea constituie un ingredient esențial în alchimia care i-a permis civilizației occidentale să ajungă la Iluminism. Este suficient să pomenim numele lui Moses Mendelssohn. Acestea sînt cîteva din motivele atitudinii evreilor din timpul Primului Război Mondial. Dar încleștarea nesocotită cu naționaliștii români locali, ca și cea cu Nicolae Iorga trebuie și ea să fie considerată drept inevitabilă și explicabilă. Atitudinea aceasta s-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
absolvenți ai facultăților de arte liberale și lipsa de profesioniști de a căror formare depindeau atît de mult economia și prosperitatea României Mari! Iorga ignora înmulțirea alarmantă a acestei drojdii pseudointelectuale. Mentorul său, Eminescu, era conștient de problema aceasta și pomenea mereu de "proletariatul condeiului". E ciudat că Iorga nu a lansat niciodată o campanie serioasă de alfabetizare, dat fiind că mai mult de 50% din populație era analfabetă. Pe la sfîrșitul toamnei lui 1922, amarul studenților a dus la o grevă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
multe scrisori care îi erau adresate purtau trista menționare Fostul Apostol ("celui care era cîndva un Apostol")123. La începutul anului 1923, Iorga a ținut o conferință la Ateneu. La ieșire, fiind însoțit de ministrul învățămîntului, dr. Angelescu, s-a pomenit în fața unei violente demonstrații studențești. (Iorga fusese avertizat că Șumuleanu și Cuza erau autorii acestei manifestări ofensatoare anti-Iorga). Iorga i-a înfruntat pe studenți. Așa cum comenta el ulterior, dacă ar fi dat vreun semn de ezitare, n-ar fi făcut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Nici o sărbătoare națională, nici o comemorare sau serviciu religios nu se afla în afara preocupărilor "Noului naționalism". Iorga a menționat că la Blaj, în timpul unor celebrări comemorative ale Sărbătorii Naționale a Transilvaniei, în mai 1925, studenții au mîzgălit zidurile bisericii cu zvastici. Pomenea și despre "neputința guvernului"192. "Tumultuoșii Ani Douăzeci" erau tumultuoși și în alte părți. Liberalii, care voiau să înfăptuiască această industrializare forțată "numai prin propriile noastre mijloace", îi nemulțumiseră atît pe țărani cît și pe capitaliștii străini. Iorga nu a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Nici un alt rege nu a abuzat cu atîta lipsă de scrupule de devotamentul sincer al poporului său cum a făcut-o el. Celălalt păcat capital al țării, violența, era răspunsul Legiunii la corupția lui Carol, așa că sărmana țară s-a pomenit prinsă între aceste două nenorociri. Peste cîteva zile, Prințul Carol va deveni Regele Carol II al României și va domni asupra țării pînă în septembrie 1940. Am văzut că mama sa, Regina Maria, credea că prințul Carol era blestemat să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să fie de acord cu aprecierile nefavorabile pe care autorul acestei cărți le-a auzit în România zilelor noastre. După aceste masacre, Legiunea era "ca un cartof, cea mai bună parte a ei fiind sub pămînt". Garda de Fier se pomenea lipsită de conducere tocmai atunci cînd trebuia să facă față răspunderilor puterii, să se ridice la înălțimea idealurilor pe care se angajaseră să le împlinească. Iorga nu a făcut nici un comentariu în legătură cu masacrele, deși, după spusele alor lui, era foarte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din urmă, spuneau ei, erau „de bunăvoie victime ale ideologiilor mic-burgheze (umanism, libertate, dreptate, progres, vot secret universal etc.)”. Nu era un caz izolat. În decursul anilor ’60, mulți comentatori occidentali de stânga, moderați, de altfel, În opinii, evitau să pomenească „drepturile” sau „libertățile” de teamă să nu pară naivi. În Europa de Est, comuniștii reformiști și suporterii lor evitau și ei acest limbaj - În cazul lor, fiindcă termenii erau compromiși și demonetizați de retorica oficială. Dar după jumătatea deceniului al optulea au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
rase - nu numai de pe fața pământului, ci și din memoria locală: Amintiri din Wigan: 1930-1970, un ghid ce putea fi cumpărat de la muzeu, conținea fotografii În sepia fermecătoare, cu tinere vânzătoare modeste și prăvălii de modă veche uitate, dar nu pomenea nimic despre puțurile de exploatare și muncitorii a căror condiție l-a atras pe Orwell, aducând orașului Wigan o faimă Îndoielnică. Nu numai nordului i s-a aplicat acest tratament legat de patrimoniu. În districtul olarilor din West Midland, turiștii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fiul unor supraviețuitori, Își amintea că, dacă acasă nu existau interdicții, oriunde În altă parte Holocaustul era un subiect tabu: „Prietenii mei se puteau lăuda că tatăl lor a luptat cu Monty* În deșert. Experiențele tatălui meu nu puteau fi pomenite. Până de curând, nu exista un loc pentru ele. În Marea Britanie, tranziția publică de la reprimare la obsesie a durat cam 50 de ani”5. Frapant, la o privire retrospectivă, este caracterul universal al acestei lipse de interes. Holocaustul evreilor a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a istoriei române postbelice ni se Înfățișează a fi, și În cartea lui Tony Judt, Nicolae Ceaușescu. Ceilalți conducători ai României În ultimele decenii - Gheorghiu-Dej și Ion Iliescu - beneficiază de doar câteva menționări trecătoare, iar Emil Constantinescu nici măcar nu e pomenit. Aceasta nu Înseamnă nici pe departe că autorul nu are o percepție realistă a evenimentelor și a personajelor, ci, dimpotrivă, că are una cât se poate de apropiată de realitate. Ca și cum ar fi ascultat gândul multor români, pentru care intervalul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
totdeauna, căci pe traseul lungilor ani de temniță nu ne-am mai văzut și nici nu am mai auzit nimic despre Sfântul Părinte Nil Dorobanțu. Înainte de mutarea sa din cameră, împreună am îngenuncheat și, cu glas domol, Părintele a rostit: „Pomenește, Doamne, pe toți adormiții robii tăi, pe răposații părinți duhovnicești, pe părinții noștri trupești care ne-au făcut, ne-au crescut și ne au ridicat în lume, ne-au ajutat în viața noastră grea. Pomenește, Doamne, pe frații noștri, pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
glas domol, Părintele a rostit: „Pomenește, Doamne, pe toți adormiții robii tăi, pe răposații părinți duhovnicești, pe părinții noștri trupești care ne-au făcut, ne-au crescut și ne au ridicat în lume, ne-au ajutat în viața noastră grea. Pomenește, Doamne, pe frații noștri, pe surorile noastre, camarazii noștri, rudenii după duh și după trup, cunoscuți și necunoscuți. Pomenește, Doamne, pe toți cei adormiți întru nădejdea învierii și a vieții veșnice. Amin!” Dimineața, lacătul s-a deschis și zăvoarele se
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]