11,122 matches
-
scumpă utilizată în climatele aride de coastă. Distribuția apei potabile are loc fie printr-un sistem de distribuție, fie îmbuteliată. În multe țări există programe de distribuire gratuită a apei în caz de necesitate. Reducerea risipirii apei, adică utilizarea apei potabile doar pentru consumul uman, ar fi o altă soluție. În unele orașe, precum Hong Kong, apa de mare este folosită pe scară largă, de exemplu la toalete, în scopul conservării resurselor de apă potabilă. Poluarea apei ar putea fi cel mai
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
necesitate. Reducerea risipirii apei, adică utilizarea apei potabile doar pentru consumul uman, ar fi o altă soluție. În unele orașe, precum Hong Kong, apa de mare este folosită pe scară largă, de exemplu la toalete, în scopul conservării resurselor de apă potabilă. Poluarea apei ar putea fi cel mai mare consumator inutil de apă, risipind această resursă, indiferent de beneficiile aduse poluatorului. Medicamentele consumate de oameni ajung deseori în canalizare și au efecte negative asupra vieții acvatice dacă se acumulează și nu
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
școli cu clase de predare I-VIII, 6 școli cu clase I-IV și 4 grădinițe . Comună deține un dispensar uman , cu un personal format dintr-un medic și 4 cadre medicale cu studii medii. Izvoarele de suprafață cu apă potabilă deosebită sunt frecvente și au debite puternice pe întreaga perioadă a anului. În această comună din munții Apuseni, respectiv în satul Fericet, s-a născut Vasile Ursu Nicola , cunoscut sub numele de Horea - marele conducător al Revoluției din Transilvania din
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
Arad. La oară actuala natalitatea este nesemnificativă, în timp ce populația cu vârste de peste 60 de ani este majoritară. Deși s-au făcut investiții masive în ultimii 10 ani, (pietruiri parțiale ale drumurilor comunale, s-a finalizat construcția unei biserici, introducerea apei potabile în zona centrală a comunei, s-au construit multe monumente care înfățișează istoria locală, o nouă clădire a Primăriei, numeroase podețe, locuri de popas și odihnă etc.), toate acestea nu au putut evita tendința tot mai accentuată de depopulare a
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
în transporturi și 12 în alte ramuri economice). Procesele de îmbătrânire și depopulare a satului au fost și sunt cauzate și de condițiile naturale ostile (frecvente alunecări de teren în vatra satului, inundații în lunca Mureșului, relativa lipsă a apei potabile) și de izolare (lipsa unui pod fix peste Mureș și a unor curse regulate de autobuz spre Teiuș și Aiud). În a doua parte a secolului XX s-a înregistrat și o transformare majoră a satului. Casele vechi au fost
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
în timp secetos aproape chiar dispar cum, se întâmplă cu pârâul ce trece prin mijlocul satului Dunărea Mică și pârâul lui Bobu aflat între Dunărea Mică și Batoți. Pe raza satului Dunărea Mică se află și două izvoare cu apă potabilă «Vilaie» și «Fântana de Piatra». Ochiurile de apă bogate ce înconjurau odinioară din trei părți satul Bistrețu au fost secate în marea lor majoritate din efectuarea în ultimele doua decenii (anii 1990) a unor lucrări de îmbunatățiri funciare. Apa din
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
iar în a doua parte a sec. XX munca în industrie. În perioada anilor 1970-1990, mulți locuitori au fost angajați în industria județului Prahova. Dotarea infrastructurală a zonei este reprezentată prin: alimentare cu energie electrică pe 100% din spațiu, apă potabilă pe 80%, drum asfaltat pe 43%, serviciu de telefonie și internet prin fibra optica. Alimentarea cu apă provine din râul Varbilău. Canalizare - este in faza de proiect. Drumuri - modernizare pe 20 km de drum comunal și pietruirea a 7 km
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
curs au ca scop extinderea corpului școlii din Ștefești, în valoare de 3,6 miliarde cu fonduri de la Ministerul Educației ; formarea de punți pietonale - 100 milioane - buget propriu și realizarea unei balastiere. Investițiile în proiect vizează modernizarea rețelei de apă potabilă - 17 miliarde. Istoricul comunei nu este prea cunoscut. Se știe că așezarea ar fi luat ființă între 1513-1520, deci cam în vremea când Neagoe Basarab și-a redactat vestitele sale „Învățături către fiul său Teodosie”, de către un oarecare Ștefan, probabil
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
a aprobat construirea unei astfel de fabrici. În urma unor studii aprofundate, această posibilitate a fost obinută de Fabrica de lapte praf din Remetea, deoarece dispunea deja de clădiri corespunzătoare, raportul geo-climatic al regiunii este bun, se găsesc izvoare de apă potabilă foarte bune, iar laptele de vacă din Gheorgheni este de cea mai bun calitate. Pentru înființatea fabricii producătoare de produsele nutritive instante pentru copii (care se dizolvă imediat în apă) au sosit trei oferte de la următoarele societăți: APV Pasilac Anhydro
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
sat a fost mutată în aceeași perioadă în actualul sat Nicorești. Din punct de vedere al utilităților, toate zonele sunt electrificate, există rețea de televiziune prin cablu și acces la telefonia fixă sau mobilă în toate zonele. Rețea de apă potabilă nu există, însă o bună parte din locuitori și-au construit sisteme proprii sau dețin fântâni. Deși au fost unele încercări de introducere a rețelei de gaz, totuși, niciunul dintre primarii din ultimii 20 ani nu au reușit să facă
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
prezent activează 45 agenți economici. Mica industrie și serviciile către populație sunt puțin dezvoltate: funcționează un atelier de împletituri în satul Cotu și ghișeele Poștei și Romtelecomului. Infrastructura comunei este mediu dezvoltată, în sensul că cetățenii au acces la apă potabilă și canalizare, marea majoritate a locuințelor sunt racordate la rețeaua de energie electrică, iluminatul public funcționează în toate satele comunei, instituțiile publice iși desfășoară activitatea în sedii proprii, cu excepția Căminului cultural Copălău - propus a se construi în perioada următoare; drumurile
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
Ibănești este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Dumbrăvița și Ibănești (reședința). Localitatea a primit indicatorul de sat european pentru reabilitarea drumurilor locale, iluminat public, alimentare cu apă potabilă și gaz. Din punct de vedere fizico-geografic Comuna Ibănești este situată la limita dintre Podișul Sucevei și partea de NV a Câmpiei Moldovei ( Depresiunea JIjiei).Pe contactul cu Podișul Sucevei cuprinde pe majoritatea teritoriului ei partea superioară a bazinului Ibănești
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
deducem că și în acest teritoriu, omul și-a început existența încă din paleoliticul inferior, chiar dacă nu sunt studii de specialitate în acest sens. Așezarea se pare că era situată pe terase și la baza pantelor în apropiere de apă potabilă în locuri ce erau locuri prielnice pescuitului și vinului, ocupații ce constituau principalele îndeletniciri al populației. Tot în această perioadă și continuând în paleoliticul superior omul acestor locuri a trebuit sa renunțe la viața seminomada și să caute adăpost în
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
magazii. Piatra s-a folosit și la construirea bisericii din sat și a școlii, la construcția de fântâni. De asemenea se extrage piatră pentru pietruirea șoselelor și a drumurilor din sat. Pe raza satului Crasnaleuca există multe fântâni cu apă potabilă. O mare răspândire o au argilele și marnele. Prezența lor, a unor suprafețe cu pante destul de accentuate (8-15%) și a unui covor forestier destul de redus, face ca procesul de eroziune și alunecările de teren să fie destul de accentuate, atât sub
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
lânii, pielicelelor de miel, țesutul în stative și „războiul” vertical au reprezentat principalele surse de trai pentru locuitori. Celelalte două sate sunt mai noi și mai mici. Atât Vornicenii, cât și cele două sate au avut, permanent, surse de apă potabilă, din pânza freatică, iar pentru alte nevoi, din râul Ibăneasa și alți afluienți ai săi. ”Aceste așezări fiind în apropierea unor izvoare sau cursuri de apă ne face să credem că teritoriul a fost locuit din neolilic” . Vechimea satelor trebuie
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
sunt o sursă importantă de venit. Pământurile Cuciulății sunt fertile, majoritatea terenului arabil aflându-se în lunca Oltului. Creșterea animalelor este facilitată de numeroasele pășuni din zona deluroasă, "Poiana Popii" și "După Pleașă" fiind două din cele mai importante. Apa potabilă este furnizată de pârâul Lupșa. Cuciulata are potențial turistic dar deocamdată activitățile turistice nu sunt promovate de autoritatea locală. Conform recensământului din 2002 satul Cuciulata era locuit de 1335 de persoane. Din aceștia 1074 s-au declarat români, 8 maghiari
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
de o fertilitate naturală redusă. Pajiștile și fânețele naturale alcătuiesc baza unui sector zootehnic de veche tradiție. In ultimii ani se exploatează importante zăcăminte de bauxită și argilă refractară, ocupația de bază a locuitorilor tinzând să devină mineritul. Intrucât apa potabilă se găsește în izvoare situate la distanțe mari unul de altul oamenii și-au amenajat puțuri adânci la streașina casei acumulând în ele apa de ploaie. Până nu demult, când apa potabilă a fost canalizată, puteau fi văzute femeile care
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
a locuitorilor tinzând să devină mineritul. Intrucât apa potabilă se găsește în izvoare situate la distanțe mari unul de altul oamenii și-au amenajat puțuri adânci la streașina casei acumulând în ele apa de ploaie. Până nu demult, când apa potabilă a fost canalizată, puteau fi văzute femeile care purtau apă de la izvoare în urcioare de lut legate în spate cu ajutorul unei fâșii de pânză sau de lână, țesută în război, numită ștergură. Ulcioarele numite ,vase” erau legate două în spate
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
în est, Arpașul de Jos în vest și Feldioara în Nord. Prin Ucea de Jos trece râul Olt, râul Ucea și alte cursuri de apa: Corbul Vistei, Corbul Sec, Racoviță, Corșor. Satul Ucea de Jos dispune de alimentare cu apă potabilă, gaze naturale, energie electrică și telecomunicații (telefon, internet, tv) prin conexiuni fixe (cablu) și mobile. Satul Ucea de Jos este situat în Țara Făgărașului pe șoseaua națională Brașov-Făgăraș-Sibiu și de-a lungul râului cu același nume, Ucea. În vechime configurația
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]
-
în satul Bordei Verde, trei cămine culturale (în prezent fiind renovate și funcționale doar cele din satele Bordei Verde și Constantin Gabrielescu), o bibliotecă comunală, un dispensar comunal, un parc public (în satul Bordei Verde, zona Vintilești), alimentare cu apă potabilă, trei biserici ortodoxe și o casă de rugăciuni adventistă. Agricultura beneficiază de o infrastructură diversificată cuprinzând: sistem de irigații care acoperă toată suprafața agricolă a comunei, sistem de îmbunătățiri funciare și o bază de recepție și depozitare produse agricole aparținândS
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Datorită condițiilor climatice a cantităților reduse de precipitații în cursul anului, nivelul hidrostatic înregistrează variații de 2-3 m. De asemenea se reduce considerabil, la unele aprope complet, capacitatea se debitare.</br> Apele freatice cu calități admisibile din punct de vedere potabil se întâlnesc în jurul localității Tătaru. Celelalte sunt nepotabile datorită mineralizației ridicate conținând multe sulfuri și cloruri. 3. Ape de adâncime</br> Apele de adâncime sunt cantonate în depozite de nisipuri și pietrișuri de vârstă Pleistocen inferior numite „Stratele de frațești
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
partea de sud-vest. Suprafața ocupată de aceasta este de 2 ha, capacitatea este de 20.000 tone, iar gradul de umplere al depozitului este de 70%. b)Disfuncționalități-priorități (mediu) Factorul de mediu -apa Apele freatice din jurul localității Dudești nu sunt potabile, conținând sulfuri și cloruri, în schimb apele de adâncime pot fi folosite ca sursă de apă potabilă. Din datele furnizate de Agenția de Protecția Mediului, sursele de poluare a apei sunt populația și fostul I.A.S. și sunt materializate prin
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
iar gradul de umplere al depozitului este de 70%. b)Disfuncționalități-priorități (mediu) Factorul de mediu -apa Apele freatice din jurul localității Dudești nu sunt potabile, conținând sulfuri și cloruri, în schimb apele de adâncime pot fi folosite ca sursă de apă potabilă. Din datele furnizate de Agenția de Protecția Mediului, sursele de poluare a apei sunt populația și fostul I.A.S. și sunt materializate prin substanțe organice. Impactul acestora asupra calității apei este minim. Factorul de mediu -aer Atmosfera este cel mai
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
lacuri de tasare în loess ale țării. Altitudinea, energia de relief și fragmentarea sunt foarte reduse, din această cauză existând zone fără scurgere. În afară de Lacul Tătaru, în jurul localității Tătaru se găsesc ape freatice cu calități admisibile din punct de vedere potabil. Multe din apele freatice de pe teritoriul satului nu îndeplinesc condițiile de potabilitate stabilite prin STAS 1342, datorită mineralizației ridicate, conținând multe sulfuri și cloruri. Acestora se adaugă canalele artificiale de desecare din zonele cunoscute ca "Lunca Mică"(la nord) și
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
în același an în care a fost ridicată și biserica, și Școala Nr. 2. În anul 2007, printr-un proiect cu finanțare de la Uniunea Europeană, s-au început lucrările de racordare a Școlii Nr. 2 la rețeaua de alimentare cu apă potabilă. Conform Prefecturii Județului Brăila, proiecte pentru lucrările de racordare ale satului Tătaru la rețeaua de alimentare cu apă potabilă există încă din anul 2006, parte a Sistemului Zonal de Alimentare cu Apă potabilă a localităților din sudul Județului Brăila, lucru
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]