10,865 matches
-
durată de șapte ani. În felul acesta, expunând sumar lucrurile, a evoluat instituția domniei În prima parte a secolului XIX și până la Începutul acelei perioade pe care o numim Epoca Unirii. Generația pașoptistă, cea care a realizat unirea celor două principate, a fost preocupată de reformarea și modernizarea acestei importante instituții care era domnia. Ceea ce rămâne semnificativ Însă, din punctul nostru de vedere, este atitudinea unanimă a oamenilor politici români față de aducerea, pe tronul noului stat creat, a unui principe străin
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Dumitru Ivănescu, Alexandru Ioan Cuza În conștiința posterității, Iași, 2001, p. 67-68. </ref>3, a fost aceea care s-a străduit să Împace lucrurile și să-i convingă pe români să renunțe temporar la ideea prințului străin În favoarea realizării Unirii Principatelor. Demersurile țării lui Napoleon al III-lea nu i-a Împiedicat pe români să adopte În Adunările ad-hoc cunoscutul program unionist, unde prințul străin și Unirea Într-un stat cu numele de România erau considerate condiții sine qua non. Așa
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
stat cu numele de România erau considerate condiții sine qua non. Așa după cum este știut, În lunile mai-august 1858, la Paris, s au desfășurat lucrările Conferinței puterilor garante care, conform Tratatului de pace din 1856, trebuia să analizeze atât doleanțele Principatelor Române, exprimate În Adunările ad-hoc, cât și propunerile Comisiei europene, iar la final să decidă asupra „problemei românești”. Dezbaterile, mânate de interese contradictorii, au alunecat pe panta compromisurilor, rezultatele obținute nefiind cele așteptate de români; marile puteri au Încercat, În
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
cele așteptate de români; marile puteri au Încercat, În fapt, o soluționare decentă care să nu le afecteze prestigiul și interesele. Convenția din 7/19 august 1858, fructul Conferinței de la Paris, a stabilit, lucru cunoscut de altfel, că cele două principate vor avea câte un domnitor și câte o Adunare pentru fiecare, o Comisie Centrală la Focșani, pentru legiferări de interes comun, o Curte de Casație comună, armata sub comanda unui singur șef, menținerea suzeranității otomane, garanția comună a marilor puteri
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
un domnitor și câte o Adunare pentru fiecare, o Comisie Centrală la Focșani, pentru legiferări de interes comun, o Curte de Casație comună, armata sub comanda unui singur șef, menținerea suzeranității otomane, garanția comună a marilor puteri și denumirea de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei. Așa după cum bine s-a observat, Convenția suferea de un defect fundamental, acela că „nu stabilea nici Unirea, nici separația Principatelor” <ref id="4">4 T. W. Riker, Cum s-a Înfăptuit România. Studiul unei
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
unui singur șef, menținerea suzeranității otomane, garanția comună a marilor puteri și denumirea de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei. Așa după cum bine s-a observat, Convenția suferea de un defect fundamental, acela că „nu stabilea nici Unirea, nici separația Principatelor” <ref id="4">4 T. W. Riker, Cum s-a Înfăptuit România. Studiul unei probleme internaționale, 1856-1866, București, f.a., p. 231. </ref>. În ceea ce privește domnia, Convenția de la Paris stabilea că ea este acordată pe viață unui domn autohton, ales de Adunarea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Convenția de la Paris stabilea că ea este acordată pe viață unui domn autohton, ales de Adunarea electivă. Era exclusă, Într-o formulare implicită, posibilitatea ca domnia să aibă ulterior un caracter ereditar, dinastic. Ca domnitor În unul din cele două Principate putea fi aleasă orice persoană, În vârstă de minimum 35 de ani, născut din tată moldovean sau valah, care putea justifica un venit funciar de 3.000 de galbeni și Îndeplinise cel puțin zece ani funcții publice. Investirea trebuia acordată
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
condiția Întrunirii uneia noi ca rezultat al alegerilor Într-un termen de trei luni. Tot domnitorul desemna o parte din membrii Comisiei Centrale de la Focșani, către care putea trimite propuneri ce urmau a fi legi de interes comun pentru ambele principate. Referitor la puterea judecătorească, ea se exercita În numele șefului statului, dar fără amestecul său, de către magistrați pe care Îi numea domnitorul, dar care nu putea interveni În gestionarea justiției. Cu toate acestea, i se conferea dreptul de a grația și
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
care Îi numea domnitorul, dar care nu putea interveni În gestionarea justiției. Cu toate acestea, i se conferea dreptul de a grația și de a comuta, În materie criminală, pedepsele. Prerogative importante avea și În calitate de comandant al armatei pentru ambele principate: desemna inspectorii generali și numea comandantul șef al oștirii <ref id="5">5 Constantin C. Giurescu, Viața și opera lui Cuza Vodă, București, 1966, p. 42-45. </ref>. După cum se poate observa, prerogativele acordate domnitorului de către Convenția de la Paris făcea ca
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
a lui Al. I. Cuza. Taxând omisiunile și lipsa de precizie a Convenției din 7/19 august, românii au pus Europa În fața unui fapt Împlinit, ce nu putea fi schimbat fără asumarea unor grave consecințe. Același domnitor pe tronurile ambelor principate era o inițiativă curajoasă și inteligentă care a produs o unire personală. În momentul când a fost ales domn, Cuza era o personalitate notorie, unionist convins, un bun cunoscător al problemelor administrative, judecătorești și militare, un om pregătit să guverneze
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
6">6 Alexandru Ioan Cuza. Acte și scrisori, ediție alcătuită de D. Ivănescu și Virginia Isac, Iași, 1973. </ref>. Dar, la 24 ianuarie 1859, Al. I. Cuza primise un mandat și nu o coroană. Mandatul său era să Înfăptuiască Unirea Principatelor, să constituie statul român, să aducă În atenția Europei națiunea română și, În ultimă instanță, să pregătească, așa cum se angajase În Adunarea ad-hoc, terenul pentru aducerea prințului străin. Astfel Încât, doar pentru un neavizat ar putea constitui o surpriză angajamentul reprezentanților
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Înainte de alegerea lui Al. I. Cuza, Adunarea, Îmbrățișând propunerea făcută În precedenta zi, a adoptat, cu 47 din cele 49 voturi ale deputaților prezenți, o adresă de mulțumire către puterile garante unde, exprimându-și gratitudinea pentru „recunoașterea și garantarea drepturilor Principatelor Române”, se reafirmă, Într-o manieră categorică, declarația că „Unirea Principatelor Într-un singur stat și sub un principe străin... este și va fi dorința cea mai vie, cea mai aprinsă, cea mai generală a nației române”. La finalul adresei
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
precedenta zi, a adoptat, cu 47 din cele 49 voturi ale deputaților prezenți, o adresă de mulțumire către puterile garante unde, exprimându-și gratitudinea pentru „recunoașterea și garantarea drepturilor Principatelor Române”, se reafirmă, Într-o manieră categorică, declarația că „Unirea Principatelor Într-un singur stat și sub un principe străin... este și va fi dorința cea mai vie, cea mai aprinsă, cea mai generală a nației române”. La finalul adresei, Adunarea Își exprima speranța că Europa „va ține seama de dorințele
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
-o puterilor garante, notă publicată a doua zi În „Monitorul Oficial” al Moldovei - ceea ce făcea ca gestul său să devină public - prin care considera că dubla sa alegere avea „o semnificare Îndestul de vederată pentru toți, adică unirea completă a Principatelor, pe care nația română a voit a o Întemeia”. În același timp, domnitorul atrăgea atenția că „Întemeindu-mă din nou pe votul Adunărilor ad-hoc”, reconfirmat de Adunarea Moldovei la 5/17 ianuarie, „constat Încă o dată că țara a cerut unirea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Pe plan intern, cu ajutorul colaboratorilor săi politici, a Întreprins măsuri ce vizau unificarea celor două organisme statale, iar pe plan extern a inițiat o amplă și sistematică activitate ce urmărea recunoașterea de către puterile garante a unirii administrative și politice a Principatelor Române. Ambele obiective au fost finalizate În primii trei ani ai domniei, iar la 22 noiembrie/ 4 decembrie 1861, Poarta a emis „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei și Valahiei”. Cu acest prilej, din dorința de a face cunoscut societății
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
că acesta va fi „așa precum România o va simți și o va dori” <ref id="10"> 10 Dumitru Ivănescu, Alexandru Ioan Cuza În conștiința posterității, p. 106. </ref>. Trebuie să observăm Însă că, În urma acestor Împliniri, domnia unificată a Principatelor Române n-a obținut alte prerogative peste cele acordate de Convenția din 7/19 august, iar faptul că Unirea fusese recunoscută pe durata vieții lui Al. I. Cuza nu făcea decât să evidențieze caracterul ei limitat În timp, În vreme ce românii
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
domnia lui Al. I. Cuza, În Zargidava, Bacău, 2011, an X, p. 70. </ref>. Evenimentele ce au urmat - semnarea Actului de abdicare de către Al. I. Cuza, instituirea Locotenenței domnești și a guvernului condus de I. Ghica, proclamarea ca domnitor al Principatelor Unite a lui Filip de Flandra, fratele regelui Belgiei, Leopold al II lea, refuzul acestuia de a ocupa tronul etc. - sunt cunoscute și nu e cazul să insistăm aici. Toate acestea au creat o situație delicată În țară, iar cei
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
a ocupa tronul etc. - sunt cunoscute și nu e cazul să insistăm aici. Toate acestea au creat o situație delicată În țară, iar cei răspunzători de derularea evenimentelor au trebuit să aibă În vedere două chestiuni importante: a) menținerea Unirii Principatelor realizată În virtutea autonomiei țării și având o durată perpetuă și un caracter irevocabil, nelegată de persoana fostului domnitor și b) aducerea pe tronul țării ca monarh constituțional a unui principe străin care să Întemeieze monarhia ereditară. Demersurile făcute și, mai
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
fostului domnitor și b) aducerea pe tronul țării ca monarh constituțional a unui principe străin care să Întemeieze monarhia ereditară. Demersurile făcute și, mai ales, plebiscitul organizat Între 2/14-8/20 aprilie 1866, prin care, cu o majoritate covârșitoare, cetățenii Principatelor Unite s-au pronunțat pentru aducerea lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, n-au influențat decizia reprezentanților puterilor garante, Întruniți la Paris cu scopul de a analiza situația creată prin abdicarea lui Cuza. La 20 aprilie/2 mai 1866, ei au adoptat
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
lui Cuza. La 20 aprilie/2 mai 1866, ei au adoptat o declarație prin care respingeau ideea prințului străin și, prin consecință, opțiunea românilor pentru Carol de Hohenzollern <ref id="19"> 19 Idem, Diplomatul francez Adolph d’Avril despre Unirea Principatelor și Al. I. Cuza, În Românii În Istoria universală, III3, Iași, 1988, p. 202.</ref>. În această situație, având În vedere Actul adițional din 16/28 iunie, negociat de Al. I. Cuza, unde se preconiza că „Principatele Unite pot În
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Avril despre Unirea Principatelor și Al. I. Cuza, În Românii În Istoria universală, III3, Iași, 1988, p. 202.</ref>. În această situație, având În vedere Actul adițional din 16/28 iunie, negociat de Al. I. Cuza, unde se preconiza că „Principatele Unite pot În viitor a modifica și a schimba legile care privesc administrațiunea lor din lăuntru cu concursul legal al tuturor puterilor stabilite și fără nici o intervenție”, guvernanții statului român au trecut la elaborarea unui proiect de constituție ce trebuia
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
În secolul al XVII-lea Îl definește astfel: „Când nu-i omul În toată mintea, eșit din fire, nebun, ce va fi den afară den minte”. Termenii au Înțeles similar, „buimac” și, mai ales „bolund”, nu au avut circulație În principate. Nebunia Însă este deseori definită În textele vechi, totdeauna cu același Înțeles. Dimitrie Cantemir observă că nebunia, „Întunecarea minții”, este mai „grea decât a nopții”. Neculae Mavrocordat afirmă: „bolile trupului cu cât cresc cu atât sunt mai Învederate, pe când cele
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
lor latin. Apoi, ungurii s-au deplasat spre cetățile românești din munții Transilvaniei: Românii i-au suportat și au supraviețuit. Prin secolele al XIII-lea și al XIV-lea, valurile barbare s-au mai subțiat și au fost fondate două principate românești: Valahia (Țara Românească) și Moldova (care includea Basarabia și Bucovina). Românii s-au creștinat printre primii. Datorită poziției lor geografice, au adoptat creștinismul prin intermediul Bizanțului, devenind singurii latini care nu sînt de rit romano-catolic. După căderea Constantinopolelui, mulți greci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Moldova (care includea Basarabia și Bucovina). Românii s-au creștinat printre primii. Datorită poziției lor geografice, au adoptat creștinismul prin intermediul Bizanțului, devenind singurii latini care nu sînt de rit romano-catolic. După căderea Constantinopolelui, mulți greci bizantini s-au refugiat în principatele române, care, ajungînd la o înțelegere cu turcii, și-au păstrat într-o oarecare măsură independența. Principatele române au luptat împotriva turcilor, dar, dîndu-și seama de diferența de forțe, Valahia și apoi Moldova au acceptat suzeranitatea acestora. Ele au fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
adoptat creștinismul prin intermediul Bizanțului, devenind singurii latini care nu sînt de rit romano-catolic. După căderea Constantinopolelui, mulți greci bizantini s-au refugiat în principatele române, care, ajungînd la o înțelegere cu turcii, și-au păstrat într-o oarecare măsură independența. Principatele române au luptat împotriva turcilor, dar, dîndu-și seama de diferența de forțe, Valahia și apoi Moldova au acceptat suzeranitatea acestora. Ele au fost tratate într-o manieră mult mai avantajoasă decît orice țară balcanică. Sub suzeranitatea turcă, românii erau considerați
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]