19,447 matches
-
susul în jos, fapt ce demonstrează că particulele trebuie să atingă cilii, pentru a restabili echilibrul animalului (Kreidl, apud Chauchard, 1965). Concluzie În opinia unor cercetători, senzația de vertij (și chiar răul de mașină) ar proveni din confuzia în privința perceperii simțului nostru dominant, cel vizual, care nu ne furnizează informații în legătură cu mișcarea (de exemplu, în mașină sau în avion), în timp ce creierul primește de la organele de echilibru informații despre mișcări uneori bruște. De altfel, observăm că, pentru a atenua senzația de rău
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Gage. În anul 1848, în timp ce lucra la construcția unei căi ferate, o bară metalică de 1,80 m i-a străpuns craniul. El s-a vindecat în urma acestui teribil accident, dar a devenit de o extremă grosolănie, pierzându-și orice simț al moralității. Reconstrucția în imagerie cerebrală a creierului său pe baza craniului conservat a arătat că leziunea ocupa mai mult sau mai puțin aceeași regiune frontală ca la Elliot, fiind localizată în zona ventrală și mediană a cortexului frontal. Concluzie
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
intimitatea” nu are nimic de-a face cu individuația și cu procesul de instituire a eului nu este mai evident. Chiar de la început, lirica sa și-a vădit preferința pentru evocarea originilor, a increatului, și-a construit o mitologie a simțurilor libere și suverane, o magie a cifrelor și neologismelor abstracte. Cu alte cuvinte, poezia stănesciană s-a situat mereu dincoace sau dincolo de conștiință, dincoace sau dincolo de simțul identității și responsabilității 332. La prima vedere, argumentele solide aduse de Caius Dobrescu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
vădit preferința pentru evocarea originilor, a increatului, și-a construit o mitologie a simțurilor libere și suverane, o magie a cifrelor și neologismelor abstracte. Cu alte cuvinte, poezia stănesciană s-a situat mereu dincoace sau dincolo de conștiință, dincoace sau dincolo de simțul identității și responsabilității 332. La prima vedere, argumentele solide aduse de Caius Dobrescu par greu de contestat, căci, într-adevăr, lirica stănesciană este, aproape fără excepție, nu doar impersonală, ci „entuziastă în ceea ce privește fuga de personalitate”333, însă a echivala - prin
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
se poate vorbi, într-adevăr, de „întoarcerea realului”, chiar dacă esențial în poezia lui Mircea Cărtărescu nu este totuși - așa cum autorul se străduiește să ne convingă prin textele sale teoretice - procesul de (re)familiarizare cu lumea reală, de (re)reglare a simțurilor 407. Până și în pasajele în care interesul este acaparat în mod evident de universul obiectelor mărunte, iar discursul capătă aspectul celei mai „transparente” proze, ceea ce frapează este o anumită opulență barocă, proprie numai virtuozilor imaginarului, din speța lui Leonid
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Într-o negociere simbolică (ideatică) Între actori; actorii acreditați În a emite opinii În anumite medii dispun, firește, de mai multă putere legitimă În acest proces. În acest sens, Alford și Friedland (1991) afirmă că instituțiile furnizează indivizilor motivații și simțul sinelui. De asemenea, Bourdieu afirmă că dispozițiile economice cele mai fundamentale, nevoi, preferințe, propensiuni, nu sunt exogene, adică existente În virtutea naturii umane universale, ci endogene și dependente de o istorie care este chiar aceea a cosmosului economic În care acestea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
la gânditori care au susținut drepturile femeilor, cum ar fi Condorcetxe "„Condorcet" și J. Stuart Millxe "„Mill,JohnStuart". Indiferent cât au depășit barierele timpului lor, teoreticienii politicului au rămas, în majoritatea lor, conservatori în privința genului, ei s-au înrolat în simțul comun, în prejudecățile clasice despre relațiile de gen (bărbații sunt „de la naturăxe "„natură"” mai raționali și mai autonomi, deci ei pot fi actori ai sferei publice, femeile au autonomiexe "„autonomie" limitată, sunt mai emoționalexe "„emoțional" și mai legate de natură
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
degrabă ca un dialog între cetățeni în privința comunității, ca „politică etică” (Elshtainxe "„Elshtain,JeanBetke", 1981, p. 168). Femeile sunt ideal plasate să promoveze o astfel de politică, fiindcă ele au internalizat mai mult legăturile de familiexe "„familie" și au dezvoltat simțul datoriei pentru ceilalți (ibidem, p. 168). Ele pot „repolitiza politica” și promova o „politică comunicativă”, opusă celei de putere. O problemă importantă a agendei feministexe "„feminist" comunitariene este plasarea îngrijirii parțial în sfera publicăxe "„sferapublică". Tradițional, îngrijireaxe "„îngrijire" a fost
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
la bază și o masculinizarexe "„masculinizare" la vârf a învățământului (vezi și studiile din Grünbergxe "„Grunberg,Laura", 2001, ed.). Omul nou, ca ideal educațional, era lipsit de gen. Determinațiile sale vizau mai degrabă o combinație între tenacitate și obediență, colectivism, simțul datoriei necondiționate față de statxe "„stat" și partid, autosacrificiuxe "„autosacrificiu", o etică a grijii nedublată de o etică a drepturilor. Unele dintre aceste trăsături vizează „feminizarea negativăxe "„feminizare negativă"” a omului nouxe "„omulnou" (Miroiu, 1999). Educația pentru libertate, competiție și autonomiexe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
sănătoase, reprezentate de mediul familial. În paralel cu dezvoltarea și exersarea aptitudinilor necesare conviețuirii în mediul microsocial, tânărul dobândește deprinderile alimentare și igienico-sanitare de bază, autonomia sa fiind extinsă prin participarea la programul activităților administrative, fapt ce îi dezvoltă tânărului simțul responsabilității față de sine însuși și față de comunitatea în care trăiește. Prin participarea la diferite evenimente și serbări, vieții sale i se adaugă și o dimensiune socioculturală, alături de dobândirea unei anumite capacități de gestionare a timpului liber. Evaluarea psihologică ce se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
covoare de lână de diferite dimensiuni, ștergare, șervețele de masă, perne decorative, șaluri, portmoneie, portfarduri, rucsacuri etc. Atelierul de croitorie Scop: dobândirea de către tineri a unei mai bune abilități manuale, dezvoltarea capacității de concentrare, coordonare și autocontrol; dezvoltarea și educarea simțurilor, precum și a gustului estetic; dobândirea abilităților de bază pentru exercitarea meseriei de croitor. Obiective: pregătirea, executarea și finalizarea diferitelor lucrări de croitorie de complexitate medie și avansată din diferite materiale, în cea mai mare parte naturale. Număr de tineri integrați
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
pentru natură și acumularea unor cunoștințe elementare despre ecologie; producerea de legume și produse animale în scopul îmbunătățirii hranei tinerilor. Obiective: dezvoltarea abilităților tinerilor prin participarea la lucrările ce se execută în grădina de legume și la îngrijirea animalelor, dezvoltarea simțului practic în ceea ce privește succesiunea operațiilor în cadrul unei lucrări agricole, educație în spiritul protecției mediului natural, asigurarea unui minim necesar de legume și produse animaliere pentru îmbunătățirea alimentației zilnice. Număr de tineri integrați în activitate: 5. Materiale folosite: semințe de legume, stoloni
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Prin experiența de zi cu zi ajungem ca, până la un punct, fiecare dintre noi să fie un „expert” în problemele ridicate de spațiul de muncă și de viață nemijlocit. Funcționează aici ceea ce se numește cunoașterea la nivelul conștiinței comune, al simțului comun, al bunului-simț, adică sistemul de reprezentări, cunoștințe, explicații și interpretări obținute în mod spontan, fără o cercetare sistematică și după modele științifice, ci doar pe baza activităților și în contextele obișnuite (loc de muncă, familie, organizații politice, cercuri de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și o largă deschidere culturală poate fi, de pildă, un adevărat expert al climatului socioafectiv din secția sau întreprinderea în care lucrează sau al problemelor muncitorești, în general. Dacă, pe lângă cunoștințele provenite din experiența de viață nemijlocită - ceea ce ar constitui simțul comun de prima mână -, un astfel de inginer sau alt specialist utilizează în analizele sale și cunoștințe provenite din lectura unor texte de sociologie ori psihologie socială, el se situează la un nivel superior al simțului comun numit de mâna
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nemijlocită - ceea ce ar constitui simțul comun de prima mână -, un astfel de inginer sau alt specialist utilizează în analizele sale și cunoștințe provenite din lectura unor texte de sociologie ori psihologie socială, el se situează la un nivel superior al simțului comun numit de mâna a doua (Chelcea, 1995). Având în vedere deci conștiința comună, să-i zicem, medie (sau conștiința comună obișnuită) și, cu atât mai mult, vârfurile sale, greu pot fi găsite constatări și explicații ale disciplinelor sociologice și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o cunoaștere socială comună la una științifică s-a produs și prin constituirea unor metode de testare a ipotezelor și de control al factorilor (variabilelor) ce intervin în descrierea și explicarea unui fenomen. b. Chiar dacă reprezentările (percepțiile) obținute la nivelul simțului comun ar fi corecte și pertinente, ele sunt întotdeauna particulare, rezultat al unui context specific. Or, o eroare frecventă a simțului comun constă în tendința de a generaliza și absolutiza constatările pe marginea unei situații specifice la fenomenul ca atare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
control al factorilor (variabilelor) ce intervin în descrierea și explicarea unui fenomen. b. Chiar dacă reprezentările (percepțiile) obținute la nivelul simțului comun ar fi corecte și pertinente, ele sunt întotdeauna particulare, rezultat al unui context specific. Or, o eroare frecventă a simțului comun constă în tendința de a generaliza și absolutiza constatările pe marginea unei situații specifice la fenomenul ca atare (fapt care în literatura americană e numit overgeneralization); transformăm, fără să ne dăm seama, caracteristicile unui fragment (sau ale câtorva fragmente
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
lor inițială (ibidem, pp. 66-67). Exemple multiple pot fi aduse din domeniul demografiei, unde, de pildă, fertilitatea mai mare este atribuită etniei, când de fapt este în joc școlaritatea ori mediul rural sau urban (vezi și Rotariu, 2003). d. Constatărilor simțului comun le lipsește precizia, exactitatea; oricât ar fi de juste și pătrunzătoare, ele sunt formulate în termeni vagi și nu se bazează pe numărare și/sau măsurare. De exemplu, afirmația „Buna educație a copiilor depinde foarte mult de colaborarea școlii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aceste lucruri. Altfel, adevărului propoziției de mai sus i se poate contrapune adevărul următoarei constatări: „Colaborarea școlii cu familia are loc cu deosebire în cazul copiilor bine educați”. Un exemplu tipic ce poate fi invocat tot aici îl reprezintă constatările simțului comun exprimate în propoziții de genul: „Majoritatea oamenilor cred că...” sau „Cei mai mulți oameni sunt nemulțumiți de...” etc. Chiar dacă valoarea de adevăr a acestor afirmații este neîndoielnică, valoarea lor pentru cunoașterea exactă a situației este extrem de modestă. O simplă operație de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și simplu, de a fi foarte creduli în receptarea informațiilor, acceptându-le necritic. Având în mentalitatea cotidiană o sursă esențială de informație și inspirându-se masiv și în ceea ce privește ipotezele și teoriile, abordarea științifică a realității sociale urmărește așadar depășirea nivelului simțului comun prin asumarea câtorva deziderate: • dobândirea de informații cât mai exacte și mai obiective referitor la multitudinea dimensiunilor, la dinamica și funcțiile grupurilor și fenomenelor sociale; • tendința spre o abordare globală, inclusiv prin comparații temporale și/sau spațio-culturale; • ipotezele și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
credem că nu greșim dacă spunem că șansele de a realiza o măsurare sunt mult mai mari pentru aspectele obiective - în speță, cele materiale - ale realității în raport cu cele subiective. „Materialitatea” unei însușiri ne facilitează accesul la ea prin intermediul organelor de simț (prelungite, desigur, cu instrumente de observare, unele chiar foarte sofisticate). Aceasta este explicația faptului că științele naturii fac apel mult mai frecvent la măsurare decât cele umane și că, în câmpul acestora din urmă, există, de asemenea, diferențe. Astfel, științele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
numai pentru că oferă o cale eficientă de obținere a unei informații bogate, ci și pentru că există aspecte ale vieții sociale ce nu pot fi abordate prin metodele clasice de observație, deoarece nu se materializează în efecte înregistrabile prin mijloacele de simț sau, dacă o fac, acestea nu dobândesc nici o semnificație independent de acțiunea actorilor care au participat la producerea lor. O simplă trecere în revistă a tratatelor de specialitate ne va arăta, așa cum spuneam, că nu de puține ori ancheta și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a problematicii vizate de anchetă, eficiența instrumentului depinzând, evident, de soliditatea acestor cunoștințe. Faptul nu exclude, desigur, posibilitatea ca orice persoană să poată elabora un chestionar, căci, așa cum am mai spus, fiecare dintre semenii noștri practică o sociologie la nivelul simțului comun, care nu este altceva decât un ansamblu de noțiuni, descrieri de fenomene, ipoteze și „teorii” asupra relațiilor dintre acestea. Numai că un chestionar elaborat de un amator va rămâne (din punctul de vedere al conținutului, la care ne referim
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
noțiunea de eroare se poate defini în procesul de măsurare, când se pornește de la premisa că există o valoare (o măsură) „adevărată”, fixă, independentă, a mărimii ce se măsoară și care, în cadrul acestui proces, datorită imperfecțiunilor aparatelor sau organelor de simț, nu poate fi regăsită exact, ci numai cu o anumită aproximație. Prin urmare, se presupune că o însușire x posedă o anumită valoare v „reală”, care, în procesul de cunoaștere (măsurare), va fi aproximată printr-o valoare v'. Atunci,diferența
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
valid este, până la urmă, tot ochestiune de reflexie și de experiență în domeniu. Nu e mai puțin adevărat că invocarea acestui gen de validitate poate crea situații de-a dreptul ilare, și anume atunci când criteriul standard este o percepție a simțului comun. Ni s-a întâmplat ca în cercetările noastre să procedăm la analize multicriteriale extrem de sofisticate, ale căror rezultate să ajungă a fi apreciate, de diverși beneficiari, în termeni de genul: „Da, e bine, căci așa bănuiam și eu că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]