11,710 matches
-
câteodată, continuă după aceea să îmbătrânească în anonimat, pe când profetul religios, cu infuzie lentă, rezistă mai bine desuetudinii, pentru că el răspunde unor interese mai viscerale și mai perene decât programul unei legislaturi: acelea de a vindeca de neant și de singurătate. Foc de paie, în primul caz, jeratic acoperit de spuză în cel de-al doilea. Pînă la urmă, eșecul sau succesul unei preziceri depind de răspunsul la întrebările: cine va avea interesul s-o repete, unde, când și în fața cui
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de portret. "Probabil că n-am să-l întâlnesc iar decât la judecata cea din veac, când ne vom opri sub o arcadă și ne vom întinde unul altuia mâna ca niște vechi cunoștințe". Deși de repetate ori spusese că singurătatea nu-l deranjează, acum, departe de ai săi, Sadoveanu cade în melancolie. După a treia zi de Crăciun (la 28 "dechemvrie"), iată-l consacrând o pagină malițioasă "d-lui N. Iorga" "cel mai mare dintre toți cugetătorii și scriitorii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tunarilor, și trăsurile cu pânze ca niște paseri ușoare, se încrucișează în toate felurile eșind din tabără ori intrând. De la o vreme îmi întorc privirile, rămân cu ochii pironiți în necunoscut și pe la urechi îmi murmură vântul, îmi tremură cântarea singurătății sufletului. Spini vineți, mânați ca de o suflare mânioasă, se rostogolesc la vale, pe locul ars. 31 August Generalul Tel comandantul diviziei, este groaza tuturora, deși, după ce l-am văzut și l-am auzit vorbind în câteva rânduri, spaima aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să ploae. O pâclă nevăzută se râdică încet-încet; dinspre fântâni, dela călăreți, pe când intrăm în cort, vin cântări de jale. Facem un drum la Iași în cea dintăiu Duminică după ce ne-am așezat în tabără. Trenul, seara, ne duce prin singurătăți mute, printre dealuri și văi fără locuinți omenești, fără lumină, fără murmurul firii parcă. Peisaje încremenite de vis, negre peisaje moarte, prin care un tren fantomatic trece. Din când în când alergăm pe lângă iazuri sau pe lângă păduri de trestii. Trestiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aquarelă. Totul e mut și trist, melancolic, de o adâncă melancolie neagră; triste câmpii, triste dealuri sterpe și lacuri negre, și luna singură pe cer fără stele, singură, neclintită, spăimântată deasupra morții de jos. Așa trebue să lucească luna în singurătăți polare... 2 Septembre LOCOTENENTUL RACOVEANU Un zdrahon vesel, cu vorba răspicată, de țăran șugubăț. Pârlit de soare, cu mustața ridicată în sus coada rățoiului, ori unde-ar fi, cu oricine, fie cu soldații, fie cu ofițerii, numai în glume o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
urs... Cum pe urmă l-a împușcat. Cum cânii lui au purtat un cerb prin târgul Neamțului și după o zi ș-o noapte l-au dus de unde l-au sculat. [Boboc " Când a căzut Moș Calistru pe Deleleu" și "Singurătate"] Râsul cum se iscă: când lupoaica fată 6 căței și pe unul îl leapădă, nu-l mai alăptează: apoi acela rătăcește se sue în coclauri la loc tare, și se face râs. Cal fără splină: cine știe să ieie splina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
De la Sfântul-Gheorghe, sau Caterleț cum îi zic Rușii, ne întoarcem până la canalul Dunavățului. Apucăm pe canal pe o căldură cumplită, căci vântul între stufării și sălcii a încetat, și parcă curge pe fața apei un alt râu, nevăzut, de căldură. SINGURĂTĂȚI Lipovanul Leon Siroca are pe-aici o livadă și vre-o 30-40 de vite. A avut și știubee. Românește nu știe; pare bun și primitor. Îl întreb: Ai avut albine... El râde, nu înțelege ce spun. Ai avut albine? Ha
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tragedie (primarul era amețit și a scăpat amenințări), cum moș-Brebu privește cu filosofie în viitor, ceiace crede despre situație moș-Vasile fratele lui moș-Brebu și pândarul Halmului. Acasă la noi, tata, mama, masa de seară. Înserarea în gospodărie... Acasă la moș-Brebu, singurătatea lui de schivnic, blândeța lui, hotărârile lui înnainte de a-și lua drumul spre veșnicie Moșia Pașcani Roznovanu (Roznovanu bătrânul ca tatăl lui Anghel, cu mașinării și colonie de italieni) Roznovanu tânărul cam șuiu. Cuconu Panaite Vasile Teodorescu Iacobachi primarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cătră bărbatu-său, mărunt și slab, i s-aprinde în ochi dorința de a fi și a altuia. Acolo, la câmp, locuința boerească e departe. Vătavul stă într-o moară veche de vânt. Acolo fac gospodăria pe vară, într-o singurătate grozavă. Acolo, calul, vaca, doi purcei și câteva găini... Oho ho. Buna vremea logofete Cum ți-i habaru, băete, Foarte bine, măi stăpâne, C-am ajuns sara lui sf. Vasile. Sara a înserat Noi cu plugul ne-am luat Pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unul din frații Costiner, a trecut averea fratelui său, și pe numele nevestei și a dat și el faliment. Operația aceasta începe a deveni rentabilă. Drumul de la Valea Jijiei cătră Prut, în regiunea Ichimenilor, Avrămenilor, Nichitenilor, Adășenilor, e de o singurătate și o tristeță mare. Locuri întinse se desfășură goale, fără așezări omenești. Unde și unde se arată câte-un iaz, câte oleacă de sat, împresurate cu tristeță parcă, fără un copac, fără nimic la care să se oprească ochiul. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care se face pânea albă în cantități nemăsurate. E vreme de secetă. Stoluri de cioară și de grauri se învălue în zare. Iazurile sticlesc în bătaea amurgului. Înserează. O seară cenușie coboară. Departe se vede un foc, undeva, în depărtate singurătăți. Și vântul trece șuerând ușor. care păzește la coșere, coșărar = humelnic. calfă Faliboga UN CONAC DE MOȘIE Săvenii e un târgușor în întregime ovreesc, ca multe alte târguri din partea aceasta de țară Moldova de Sus. Case urâte, magherniți îngropate pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
târg și se întâlnesc în treacăt cu Popazu. Apoi se întâlnesc cu Iorgu Voinea și-l aduc acasă. Apoi seara, maiorul năzuește la Maria, care fuge de el, după o mică dezbatere în care ea protestează. Gândurile bătrânului Dumbravă în singurătatea odăii lui, după întâlnirile de peste zi și după evenimentele zilei. La țară povestea părului din mijlocul ogrăzii, și moartea senină a unui bătrân supt acest păr... Luna Maiu. O scenă între Maria și Voinea în care el îi arată iubirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la judecător și-i declară că a fost nevinovat... Vezi aici descrieri de pe Bistrița haiturile Barnarului, apa Bistriței, Valea Bistriței iarna, când se fac nunțile Sciagamozzi Sagamâței, jidovul care ține cantină în pădure și-și riscă viața și sanatatea în singurătate și-ntr-o căsuță de bârne, Scovarză declasatul o femee frumoasă și cu draci eroina Scovarză se hotărăște să ucidă pe bărbatul ei și lupta bărbaților pe Bistrița care se isprăvește cu moartea lui Scovarză Firme la Chișinău: "Regia Statului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
marea din acest cuib de vultur. Banditul acesta a devenit prinț luând o domniță dela Bizanț, fata împărătesei, și el însuși a fost socru lui Mircea, dându-i zestre Dobrogea. Pichet grăniceresc. Farul, clădire albă, deasupra mării, în bătaia vânturilor. Singurătate mare. (Drumul pe care am venit printr-un sat de găgăuzi, sat bogat și frumos Fântâna Creștinului ghiaur Suiuciuc înconjurat de un teren bolovănos. Enormă cantitate de bolovani împrăștiați. Cu toate acestea anu-i rodnic, din pricina ploilor și holdele-s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
începând destul de răpede, ca o pendulă care face mișcări tot mai scurte și mai grăbite. La răsăritul soarelui totul n-a fost decât o iluzie. După apusul soarelui, aceiași presimțire etc. Lucrul se poate petrece în lunca Dunării, în mari singurătăți, în deltă, unde cel căruia i se întâmplă asta, rămâne câteva zile izolat din pricina unei întâmplări, și tovarășul său s-a dus după ajutor. Les dangers, les souffrances, les plaisirs, les obligations du monde existent à peine, dans le sens
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poticnea într-o vale. (r.t.) Prin lunca Stolnicenilor treceau în amurg dumbrăvencile în șir de la fânațurile cosite la pădure... La miezul nopții, când amorțește glasul cucoșului. Noaptea, la drum, să taci mai mult. Ca să nu deștepți cu glasul tău singurătățile. Noaptea ești în primejdie, căci poate să înceapă a sufla vântul cel tare În crucile nopții = miezul nopții. Știma nopții alburie trecând peste hârtoape, ape și lanuri. În genele zilei (r.t.) S-au săvârșit și s-au mutat întru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
altă jertfă. 24 Dechemvrie. 1937 Să fie știrile de neliniște și de neașezare a unui regim acceptabil în țară, care m-au făcut să fiu zilele acestea, plin de negură și painjeni? Ori faptul că mă apasă pentru întăia oară singurătatea s-ar datora stării speciale a vârstei când vin să caut aici o soluție de continuitate, să întreprind o tranzacție pentru a repara ceva ce nu funcționează destul de bine? Una va fi influențând pe a doua, căci a doua știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ebraică) La pădurarul dela Conțești. Cu oameni în satul unde ajung, în ținutul Botoșani sfaturi despre năcazari ale muncitorilor și nacafale boierești. Spăriată că o dorește un boiernaș de acolo, Lisaveta determină pe Florea să fugă mai departe, tocmai în singurătățile dela Prut, în ținutul Dorohoiului: de-acolo putea-or trece dincolo și li s-a prăpădi urma. Crasnaleuca și adunătura de robi pribegi. Un hoț vatav, după ce și-a făcut osânda. [ÎNTRE BUCUREȘTI ȘI IAȘI: 1939-1940]* Comunicare la Academie: Cincizeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
In propria venit et ii eum non receperunt. *1 Tăcerea nu e atât virtutea înțelepților cât spiritul neajutoraților. *1 Adesea cunoscuții nu sunt prieteni ci umbre: când e soare, apar; când e nour și furtună nu se mai văd. *1 Singurătatea, minunat și frumos lucru: e o plăcere să mărturisești asta cuiva. *1 Prinții aveau odinioară pe lângă ei bufoni; în vremea din urmă numai proști. *1 Cât stau oamenii în picioare se deosebesc tare unul de altul. Când se culcă timporar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se pare că pluta s-a mișcat, și, nerăbdător, o trage repede, în vreme ce un biban frumos scoate capul din apă și-l întreabă: Ce-ai prins? Am văzut un film cu viața castorilor și a altor animale care trăiesc în singurătate după legea naturii. Aici la ......................... Am prins, Joi 11 Mai, un clean la nălucă, de un kgr. greutate, în Moskba Peka. 17 Mai. Râurile și pâraiele sunt întrebuințate la irigație, prin zăgăzuirea apei și stabilirea unor turbine electrice care pompează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dar curând vor schimba fața peisajului. Ne povestește Mihail Andreici că un reprezentant al guvernului a cercetat colhozurile de aici interesându-se de nevoile colectiviștilor. Avea o grijă mai cu seamă față de eventualele cereri și pretenții ale ciobanilor, locuitori ai singurătăților absolute. Dar ciobanii, spre uimirea lui, i-au cerut automobile Pobieda, motociclete, aparate de radio și alte născociri ale lumii nouă... Am umblat câteva ceasuri în lungul canalului, spre Vorovskaia și Karpova, rezervorii mari de apă, și ne-am oprit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o epopee a munților Cernohori și a lăsat cu limbă de moarte să fie astrucat sus, "în bură și măgură" unde cu greu ajung oamenii și unde foarte târziu va răzbate zvonul lumii moderne, poate niciodată. Mormânt al izolării și singurătății. Durmitor, numire românească ca și cea a altui pisc din apropiere, arată până unde ajungeau și făceau popas păstorii noștri din Carpați. Alt dormitor se află în Pind, la sud, și altul în Tatra, la nord. Sf. Blaise, protectorul Dubrovnikului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o altă fază, iar albul ține de acestpassage: „Albul - candidus - este culoarea candidatului, adică a celui care își va schimba condiția”, deci o marcă a inițierii atestată de Iulius Lips la popoarele primitive: „Deseori, în perioada de pregătire petrecută în singurătate, cei ce urmează să fie inițiați sunt vopsiți cu albeală din cap până-n picioare, pentru a se arăta că în această vreme ei nu se află în rândul celor vii (copilăria lor a murit) și că până la împărtășirea lor cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
atemporală a miturilor este sugerată de hierofa- niile posibile în orice moment: „Dumn’ezo cu Sîmp’etru umbla pă pămînt p-alea vremuri” (Cerișor - Hunedoara). În contextul ritual, apariția lor este declanșată de momentul de deznădejde al neofitului confruntat cu singurătatea decorului arid, de nicăieri: „Iera Dumnezău cu Sfântu Petre! - Bună seara, mă băiete!- Bună să vă fie inima, moșilor! -Dă ce plînji tu? - Ioite, mă văd și ieu sîngurel p-aici, pîn munțî ăștia, și n-am cum să mă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ei solitar, specific recluziunii inițiatice. Trimișii împăratului mire hotărăsc încheierea etapei de izolare, rolul lor ritual fiind mai complex decât am putea înțelege din ceremonialul nupțial: „Am venit s-o luăm,/ În soare s-o purtăm,/ Că-stă-nchisă-n cetate,/ Sătulă de singurătate;/ Că locul nu-i priește/ Și de dor se ofilește” (Partizani - Tulcea). Interdicția luminii pentru fecioară este ridicată de către solii fastuoși, căci etapa de regresiune în materie a ajuns în punctul final și consumarea energiilor telurice transpare în „zăcutul” fecioarei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]