11,011 matches
-
Langues Orientales Vivantes, participând la cursurile ținute de Antoine Meillet, A. Mazon și Mario Roques. În 1925 revine în țară și lucrează ca profesor la Școala Normală, iar un an mai târziu este chemat profesor extraordinar la Catedra de filologie slavă a Universității din Cernăuți, post pe care se va titulariza în 1929. De aici se va transfera ulterior la București. Tot în 1929 este ales președinte al Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina, funcție pe care o va
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
la o școală pentru instruirea ofițerilor englezi ce urmau să fie parașutați în România. Susține frecvent emisiuni la Radio BBC. În 1945 este titularizat profesor la Școala de Studii Slavone Sud-Est-Europene din Londra, iar din 1946 ține prelegeri de filologie slavă la Facultatea de Limbi Medievale și Moderne din Universitatea Oxford. În 1947 devine membru al Societății Universitare Slave de la Cambridge, iar în toamna aceluiași an este chemat ca profesor titular la Catedra de filologie slavă de la Universitatea din Londra, unde
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
Radio BBC. În 1945 este titularizat profesor la Școala de Studii Slavone Sud-Est-Europene din Londra, iar din 1946 ține prelegeri de filologie slavă la Facultatea de Limbi Medievale și Moderne din Universitatea Oxford. În 1947 devine membru al Societății Universitare Slave de la Cambridge, iar în toamna aceluiași an este chemat ca profesor titular la Catedra de filologie slavă de la Universitatea din Londra, unde va funcționa până la pensionare, în 1963. A fost de asemenea membru al Societății Academice Române, fondată de Octavian
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
1946 ține prelegeri de filologie slavă la Facultatea de Limbi Medievale și Moderne din Universitatea Oxford. În 1947 devine membru al Societății Universitare Slave de la Cambridge, iar în toamna aceluiași an este chemat ca profesor titular la Catedra de filologie slavă de la Universitatea din Londra, unde va funcționa până la pensionare, în 1963. A fost de asemenea membru al Societății Academice Române, fondată de Octavian Bârlea, pentru intelectualii români aflați în exil. Ca mulți alți lingviști ai secolului al XX-lea, memorialistul
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
său a fost format de Miklosich, de unde și interesul său pentru poporul român: documentele publicate de Kałużniacki au fost de căpătâi pentru munca unor istorici ca Hurmuzaki și Panaitescu. Urmărind influența pe care a exercitat-o asupra limbii române vechea slavă, Gr. Nandriș devine critic la adresa celor care, venind cu idei preconcepute, durate pe baze etnocentriste, prejudiciază onestitatea științifică. Analizând la rece influența slavă, el îndeamnă la eliberare de romantism sentimental, pentru a nu leza adevărul științific. Grigore Nandriș, ca specialist
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
unor istorici ca Hurmuzaki și Panaitescu. Urmărind influența pe care a exercitat-o asupra limbii române vechea slavă, Gr. Nandriș devine critic la adresa celor care, venind cu idei preconcepute, durate pe baze etnocentriste, prejudiciază onestitatea științifică. Analizând la rece influența slavă, el îndeamnă la eliberare de romantism sentimental, pentru a nu leza adevărul științific. Grigore Nandriș, ca specialist în slavistică, s-a aplecat și asupra relațiilor lingvistice româno-polone. Începând cu evidențierea elementelor românești din lexicul muntenesc (góralski) al Poloniei sudice, cercetătorul
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
ale lingvisticii europene. Pe urmele lui Jules Gilliéron, el colaborează la "Atlasul lingvistic român", făcând anchete dialectale. Autorul recenziei subliniază importanța pe care o are pentru români "Atlasul lingvistic al Poloniei subcarpatice", nu neapărat din punctul de vedere al dialectologiei slave. Regiunea studiată în lucrarea menționată este o parte din teritoriul călcat de români în peregrinajele lor pastorale. Problema interferențelor lingvistice polono-române i-a preocupat pe lingviști de talie europeană ai sec. al XIX-lea, cum ar fi Kałużniacki și Miklosich
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
pe când termenii ungurești se referă (...) la organizarea păstoritului sau la altă formă de viață economică...” , făcând apoi corelație cu „situația terminologiei religioase românești, unde pe un fond de origine latină s-a suprapus un strat de termeni religioși de origine slavă, referitori la organizarea bisericii în general”. Grigore Nandriș propune o nouă abordare a problemei. Vorbind despre categoria verbală a aspectului, el simte nevoia să lămurească eventualele nedumeriri ale neinițiaților într-ale slavisticii, explicând detaliat, cu argumente logice, apelând chiar la
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
despre categoria verbală a aspectului, el simte nevoia să lămurească eventualele nedumeriri ale neinițiaților într-ale slavisticii, explicând detaliat, cu argumente logice, apelând chiar la psihologie, cum e posibil ca o formă verbală de prezent să exprime viitorul în limbile slave. Astfel, în explicarea cuplurilor imperfectiv-imperfectiv de genul robić - zrobić, el face trimitere la modul românesc de a exprima viitorul prin prezent (ex. „mâine plec la țară”). Autorul îl citează pe Vendryes, care își publicase la Paris lucrarea "Le langage" chiar
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
îl citează pe Vendryes, care își publicase la Paris lucrarea "Le langage" chiar în perioada în care Nandriș își redacta teza de doctorat. În urma analizei asupra modalității de a exprima viitorul în cazul verbelor perfective, Gr. Nandriș concluzionează că limbile slave apusene și răsăritene se deosebesc net de cele sudice. Dacă în polonă, de exemplu, viitorul săvârșit admite doar verbul cu prefix aspectual, bulgara folosește viitorul perifrastic atât în exprimarea aspectului nesăvârșit, cât și săvârșit (cu auxiliarul буду). Scopul cercetătorului este
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
cu prefix aspectual, bulgara folosește viitorul perifrastic atât în exprimarea aspectului nesăvârșit, cât și săvârșit (cu auxiliarul буду). Scopul cercetătorului este să stabilească de când a început această generalizare a viitorului perifrastic și la aspectul săvârșit. Contribuția sa la cunoașterea vechii slave bisericești este astfel remarcabilă, căci "Evangheliarul slav de la Putna" nu a mai făcut obiectul unei cercetări de o asemenea anvergură. Lucrările lingvistice ale lui Gr. Nandriș sunt orientate, cu precădere, asupra relațiilor româno-slave: "Les diphtongues à liquides dans les éléments
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
mai făcut obiectul unei cercetări de o asemenea anvergură. Lucrările lingvistice ale lui Gr. Nandriș sunt orientate, cu precădere, asupra relațiilor româno-slave: "Les diphtongues à liquides dans les éléments slaves du roumain", Cernăuți, 1925; "Contribuție la metateza lichidelor în elementele slave din limba română", în „Codrul Cosminului”, 1931. Primele studii ale lui Nandriș sunt axate pe chestiuni strict lingvistice, dar apoi se îndreaptă spre aspectele de mai larg contur, menite, pe de o parte, să definească trăsăturile specifice ale limbilor slave
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
slave din limba română", în „Codrul Cosminului”, 1931. Primele studii ale lui Nandriș sunt axate pe chestiuni strict lingvistice, dar apoi se îndreaptă spre aspectele de mai larg contur, menite, pe de o parte, să definească trăsăturile specifice ale limbilor slave ("Unitatea lingvistică a popoarelor slave", 1927), iar pe de alta, să releve elementele de limbă și structură preluate de slavi de la români, cercetând astfel un traseu inedit, nefrecventat de alți slaviști. De la faptele de limbă va trece la compararea și
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
Codrul Cosminului”, 1931. Primele studii ale lui Nandriș sunt axate pe chestiuni strict lingvistice, dar apoi se îndreaptă spre aspectele de mai larg contur, menite, pe de o parte, să definească trăsăturile specifice ale limbilor slave ("Unitatea lingvistică a popoarelor slave", 1927), iar pe de alta, să releve elementele de limbă și structură preluate de slavi de la români, cercetând astfel un traseu inedit, nefrecventat de alți slaviști. De la faptele de limbă va trece la compararea și aprofundarea relațiilor interetnice din perspectiva
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
le folklore ukraïnien" (1924), "Hăis! Cea!" (1927), "Răzeș (despre cuvânt și instituție)" (1928), "The beginings of Slavonic culture in Romanian Countries", în „Slavonic and East European Review”, XXIV, 1946, nr. 63, p. 223-236. Apariția cursului său capital de gramatică veche slavă, "Handbook of Old Church Slavonic" (1959) a fost salutată de lumea specialiștilor prin bogatele recenzii care i s-au dedicat. Totuși, această lucrare a fost întâmpinată și cu multe critică, reproșându-i-se că este prea descriptivă din punct de
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
a frontierei cu Șerbia și România. Numele orașului a fost atestat prima oara în scrierile otomane în 1560. Acesta este derivat din Breg, însemnând „mal” (în acest caz, malul Timocului), în timp ce-ovo este un sufix comun în limbile slave care indică numele unui loc. O școală laică a fost construită în 1864, un oficiu poștal a urmat în 1879 și o casă personalizată a apărut în în 1895. Un centru de comunitate ("chitalishte") a fost la rândul lui deschis
Bregovo () [Corola-website/Science/318683_a_320012]
-
) este un oraș în nord-estul Bulgariei, parte a Regiunii Razgrad. În timpul dominației otomane din Bulgaria, orașul era denumit "Kemallar" și a fost mai târziu redenumit în cinstea lui khan Asparuh, numele lui în slavă fiind . Orașul are o populație mixtă de bulgari și turci, cu o biserică ortodoxă și o moschee existentă în oraș.Isperih a apărut în anul 1545, pe locul unei așezări medievale, urme mai vechi cunoscute ale prezenței umane în zonă
Isperih () [Corola-website/Science/318757_a_320086]
-
Teritoriul Ucrainei a fost unul dintre centrele cele mai importante ale culturii slave timpurii din Evul Mediu, mai înainte ca teritoriul locuit de înaintașii ucrainenilor din ziua de azi să fie împărțit între puterile vecine. Teritoriul Ucrainei a fost locuit în mod sigur începând din anul 5.000 î.Hr. și este unul dintre
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
ei, toate documentele religioase și istorice vechi au fost distruse. Hazari au pierdut Kievul în 882, orașul fiind cucerit de conducătorul vareg Oleg, care a pus bazele dinastiei Rurikide. În acea perioadă, teritoriul Ucrainei era locuit de mai multe triburi slave (polanii, drevlianii, severianii, ulicii, tiverianii, croații albi și dulebeții). Kievul era plasat la intersecția unor importante rute comerciale și a prosperat ca centru politico-economic al Rusiei Kievene. Rusia Kieveană era în secolul al XI-lea cel mai întins stat din
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
-lea. Cercetători precum H. P. Pivtorak au considerat însă să numele „Ukraina” poate fi tradus prin „cnezat” sau „teritoriu”. Pivtorak a constatat că denumirea „Ukraina” a apărut în numeroase documente medievale, ea putând fi asociată cu cuvintele din limbile moderne slave: krajina (ucraineană), kraina belarusă, krai (rusă) și kraj (poloneză), toate având înțelesul de „teritoriu”. Termenul „Rutenia Mare” a fost aplicat unor teritorii întinse guvernate de principii din Kiev, care includea și regiuni nord-estice ale cnezatului, locuite de popoarele fino-ugrice. În mijlocul
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
verde de tei. În partea stângă a scutului sunt reprezentate pe un fundal verde trei fructe de jir, care simbolizează pădurile de fag din Bucovina. Deasupra scutului se află un soim argintiu care încoronează scutul. Imaginea șoimului provine din stemele slave din secolele XII-XIII. Șoimul heraldic simbolizează frumusețea, curajul și inteligența. În jurul scutului sunt ramuri de frunze ruginii de fag pe care se încolăcesc benzi galben-albastre, reprezentând culorile steagului național al Ucrainei.
Stema Regiunii Cernăuți () [Corola-website/Science/316300_a_317629]
-
este format în proporție de 8% din cuvinte moștenite, 7% cuvinte împrumutate, 80% cuvinte formate pe teren propriu și 5% cuvinte de origine necunoscută. Cele mai multe împrumuturi sunt de origine slavă (27%), urmate de cele de origine latină (25%), germană (17%) și turcică (16%), dar mai sunt și din limbi iraniene, din limbi romanice (italiană, franceză, română) și din limba engleză. Și calcurile sunt un mijloc important de îmbogățire a lexicului
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
verbe ce desemnează funcții vitale fundamentale; substantive ce denumesc elemente din natură (animale, plante, elemente meteorologice), părți ale corpului, membri ai familiei, unelte; adjective, pronume, numerale. Cuvintele împrumutate reprezintă circa 7% din lexicul limbii maghiare actuale. Cele mai multe sunt de origine slavă (27%), urmate de cele de origine latină (25%), germană (17%) și turcică (16%). Încă din perioada din istoria limbii maghiare numită proto-maghiară (1000 î.Hr. - 896 d.Hr.), au intrat în limbă cuvinte din limbi iraniene: Mai ales începând cu secolul
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
papucs" „papuc” etc. Ungurii au ajuns în contact cu slavi încă din perioada migrației, când se găseau la nord de Marea Neagră. Atunci au intrat în limba maghiară cuvinte rusești vechi precum "tanya" „sălaș” și "zátony" „banc de nisip”. Cele mai multe cuvinte slave au fost împrumutate în primele două secole de după așezare, de la slavii găsiți pe teritoriu și de la cei din vecinătate. Aceste cuvinte oglindesc profundele schimbări din viața materială și spirituală produse în urma sedentarizării, fiind din domeniul vieții sociale și statale, al
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
faunei, nume de popoare, adjective. Exemple: "király" „rege”, "kereszt" „cruce”, "barázda" „brazdă”, "liba" „gâscă”, "donga" „doagă”, "ablak" „fereastră”, "gomba" „ciupercă”, "galamb" „porumbel”, "görög" „grec/greacă”, "bolond" „nebun(ă)”. Și după primele două secole de la așezare au continuat să pătrundă cuvinte slave în limba maghiară: "palota" „palat” (din bulgară), "csésze" „ceașcă” (din cehă), "galuska" „gălușcă” (din poloneză), "kamat" „camătă” (din sârbă sau croată), "lekvár" „magiun” (din slovacă), "zabla" „zăbală” (din slovenă), "harisnya" „ciorap” (din ucraineană). În perioada comunistă au intrat câteva cuvinte
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]