64,222 matches
-
răsturnarea ierarhiilor constituite pe baze tradiționale), în instituțiile sociale (scăderea importanței religiei și explicației religioase, deci secularizarea, schimbările în structura familiei, transformările fundamentale în domeniul economic și politic), dar și în mentalitate, ierarhie valorică, strategii individuale de acțiune. Unele din teoriile clasice ale sociologiei amintite mai sus Comte și Spencer, Marx și Weber, Durkheim și Tönnies sunt în același timp teorii ale modernizării. Teoriile modernizării se bazează pe următoarele idei: schimbarea societății este uniliniară, societățile mai puțin avansate trebuind să urmeze
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
familiei, transformările fundamentale în domeniul economic și politic), dar și în mentalitate, ierarhie valorică, strategii individuale de acțiune. Unele din teoriile clasice ale sociologiei amintite mai sus Comte și Spencer, Marx și Weber, Durkheim și Tönnies sunt în același timp teorii ale modernizării. Teoriile modernizării se bazează pe următoarele idei: schimbarea societății este uniliniară, societățile mai puțin avansate trebuind să urmeze calea impusă de cele mai avansate; schimbările sunt ireversibile și merg inevitabil în direcția modernității, adică a societăților industrializate, capitaliste
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în domeniul economic și politic), dar și în mentalitate, ierarhie valorică, strategii individuale de acțiune. Unele din teoriile clasice ale sociologiei amintite mai sus Comte și Spencer, Marx și Weber, Durkheim și Tönnies sunt în același timp teorii ale modernizării. Teoriile modernizării se bazează pe următoarele idei: schimbarea societății este uniliniară, societățile mai puțin avansate trebuind să urmeze calea impusă de cele mai avansate; schimbările sunt ireversibile și merg inevitabil în direcția modernității, adică a societăților industrializate, capitaliste, democratice ale vestului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
schimbări, nici unul din acestea neputând fi eludat vezi Daniel Bell cu societăți preindustriale, industriale, postindustriale, Apter tradițional, tranzițional, modern; cauzele schimbării sunt endogene și modernizarea aduce întotdeauna cu sine îmbunătățirea vieții sociale și a condiției umane, deci progresul (Sztompka, 1994) Teoria diferențierii structurale a lui Niel Smelser. Prin intermediul modernizării, se produce o diferențiere a unei structuri cu funcții multiple, în substructuri specializate. Pentru a-și ilustra teoria Smelser dă ca exemplu instituția familiei, opunând familia tradițională cu funcții multiple familiei moderne
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
întotdeauna cu sine îmbunătățirea vieții sociale și a condiției umane, deci progresul (Sztompka, 1994) Teoria diferențierii structurale a lui Niel Smelser. Prin intermediul modernizării, se produce o diferențiere a unei structuri cu funcții multiple, în substructuri specializate. Pentru a-și ilustra teoria Smelser dă ca exemplu instituția familiei, opunând familia tradițională cu funcții multiple familiei moderne care a pierdut o serie din funcțiile inițiale (Bădescu, 2004) Toate teoriile prezentate mai sus sunt tributare ideii de dezvoltare, creștere, și sunt cunoscute sub numele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
diferențiere a unei structuri cu funcții multiple, în substructuri specializate. Pentru a-și ilustra teoria Smelser dă ca exemplu instituția familiei, opunând familia tradițională cu funcții multiple familiei moderne care a pierdut o serie din funcțiile inițiale (Bădescu, 2004) Toate teoriile prezentate mai sus sunt tributare ideii de dezvoltare, creștere, și sunt cunoscute sub numele de teorii ale dezvoltării. Ele au în comun o viziune asupra schimbării sociale ca un proces ce are un sens, o direcție și o logică internă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dă ca exemplu instituția familiei, opunând familia tradițională cu funcții multiple familiei moderne care a pierdut o serie din funcțiile inițiale (Bădescu, 2004) Toate teoriile prezentate mai sus sunt tributare ideii de dezvoltare, creștere, și sunt cunoscute sub numele de teorii ale dezvoltării. Ele au în comun o viziune asupra schimbării sociale ca un proces ce are un sens, o direcție și o logică internă. Însă această idee că istoria își urmează cursul ei, predestinat, către niște scopuri prestabilite, a stârnit
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt analizate în capitolul de prezentare al celor două sate, și parțial și în celelalte. 4. TRANZIȚIE ȘI POSTCOMUNISM Nu putem trata problema schimbării sociale, fără a ne referi la tranziția românească spre postcomunism. Ca proces ce produce dezvoltare, în teorie cel puțin, tranziția aparține paradigmei schimbărilor sociale și deci trebuie abordată în orice discuție a schimbării sociale. Referindu-se la acei ani de după răsturnarea regimului comunist ce au adus schimbări majore în toate sferele vieții sociale, termenul de "tranziție" desemnează
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pe seama dezvoltării lor din punctul de plecare, ele fiind explicate mai degrabă de circumstanțe culturale și istorice ce au modelat tranzițiile fiecărei țări. Înțelegerea procesului tranziției și a transformărilor care au loc în cadrul acesteia este complexă. Se arată că o teorie a tranziției trebuie să îndeplinească o serie de condiții pentru a oferi o imagine completă a fenomenului: ea trebuie să se preocupe atât de formal cât și de informal, mai precis de regulile și instituțiile formale și de constrângerile informale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și de constrângerile informale, acestea din urmă ținând de istorie, social, cultural. Doar în acest fel, se poate explica de ce două țări cu un nivel de dezvoltare similar ajung, trecând prin tranziție, la rezultate atât de diferite; de asemenea o teorie a tranziției trebuie să abordeze cultura nu ca pe un factor rezidual al dezvoltării economice, ci ca o parte integrantă și o variabilă explanatorie în același timp a transformărilor; și asta pentru că schimbările instituționale sunt intim legate de contextul cultural
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să abordeze cultura nu ca pe un factor rezidual al dezvoltării economice, ci ca o parte integrantă și o variabilă explanatorie în același timp a transformărilor; și asta pentru că schimbările instituționale sunt intim legate de contextul cultural (Zweynert, Goldschmidt, 2005) Teoria tranziției și conceptul de tranziție în sine a fost criticat datorită premisei teleologice de la care pornește. Conform paradigmei tranziției, nu sunt importante cauzele schimbării, ci punctul final. Ceea ce animă țările să parcurgă această tranziție nu este trecutul lor, ci ideea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
trecutul societății respective. O altă abordare alternativă a tranziției derivă din analiza de rețea, curent relativ tânăr în sociologie. Analiza de rețea încearcă să explice comportamentele actorilor sociali prin apartenența acestora la diversele rețele sociale. Aplicând la procesul tranziției această teorie, s-au constatat trei modalități de evoluție a rețelelor economice, sociale și politice existente în timpul comunismului. Astfel, o parte din acestea au dispărut, ca urmare a sistemului politic centralizat (ca de exemplu cooperativele agricole de producție), o parte din ele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proprietății ca problematică, datorită efectelor legate de fărâmițarea proprietății, absenței capitalului financiar și a utilajelor, respingerea structurilor asociative, sau considerarea migrației în străinătate ca una din principalele căi de ieșire din impasul economic. 7. CONCLUZII După o tratare a principalelor teorii sociologice ale schimbării sociale atât cele tributare ideii de dezvoltare, cât și cele ce contrazic această idee -precum și a principalilor factori și mecanisme ale acesteia, capitolul de față trece la analiza altor două noțiuni înrudite, cele de tranziție și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
asupra acestora două, preferând să se focalizeze pe aspecte sociale și culturale, cum ar fi: caracteristicile societății civile în România postdecembristă, reconfigurarea elitelor și schimbările produse în structura socială. Menționez de asemenea și alternativele avansate în literatura de specialitate la teoria clasică a tranziției, tipurile de tranziție și relația între conceptele de tranziție și reformă. Cele două subcapitole ce utilizează date empirice cel axat pe ruralul românesc în general și cel ce analizează schimbarea socială în Tălmăcel și Ludoș întregesc imaginea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sociale, obiceiuri, moduri de a acționa, a simți și a gândi, care sunt "moștenite din trecut". Alături de sensul de transmitere culturală, tradiția mai trimite și la ideea de respingere a noului, și la o conceptualizare dificilă a schimbării (Niculescu, 2004) Teoria sociologică ce își propune să explice și să înțeleagă termenul de tradiție este bogată, și voi aminti aici doar câteva contribuții mai importante. Pe linia clasicilor, ar trebui așadar amintit într-un mod foarte succint Emile Durkheim ce consideră că
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a diferențierii interne a societății. Este un proces de deschidere și de punere în mișcare (transferuri geografice și sociale) ce a distrus particularismele familiare și locale; un proces de redistribuire socială...și de laicizare" (Boudon, 1997: 360) O serie de teorii au ca și concept central modernizarea. Dintre cele clasice, ar trebui aici amintite cel puțin două opinii: cea a lui Marx, ce consideră că schimbarea socială este liniară și economicul influențează socialul și culturalul, și concepția weberiană ce susține dimpotrivă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ce consideră că schimbarea socială este liniară și economicul influențează socialul și culturalul, și concepția weberiană ce susține dimpotrivă, că factorul cultural este cel ce impune schimbarea și în celelalte domenii, social și economic. Nuanțând abordarea, trebuie amintite și alte teorii (Bădescu, 2004): teoria diferențierii structurale a lui N. Smelser, care spune că prin modernizare, o structură socială cu funcții multiple este divizată în mai multe structuri specializate ce îndeplinesc, în mod mai eficient, doar o funcție; teoriile funcționaliste ce abordează
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
schimbarea socială este liniară și economicul influențează socialul și culturalul, și concepția weberiană ce susține dimpotrivă, că factorul cultural este cel ce impune schimbarea și în celelalte domenii, social și economic. Nuanțând abordarea, trebuie amintite și alte teorii (Bădescu, 2004): teoria diferențierii structurale a lui N. Smelser, care spune că prin modernizare, o structură socială cu funcții multiple este divizată în mai multe structuri specializate ce îndeplinesc, în mod mai eficient, doar o funcție; teoriile funcționaliste ce abordează modernizarea dintr-o
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
amintite și alte teorii (Bădescu, 2004): teoria diferențierii structurale a lui N. Smelser, care spune că prin modernizare, o structură socială cu funcții multiple este divizată în mai multe structuri specializate ce îndeplinesc, în mod mai eficient, doar o funcție; teoriile funcționaliste ce abordează modernizarea dintr-o triplă perspectivă, ca proces sistematic, transformator și imanent (o schimbare produsă într-un anumit domeniu produce schimbări similare și în alte domenii); teoria modernizării ca fenomen de criză multiplă pe planul identităților naționale, al
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
structuri specializate ce îndeplinesc, în mod mai eficient, doar o funcție; teoriile funcționaliste ce abordează modernizarea dintr-o triplă perspectivă, ca proces sistematic, transformator și imanent (o schimbare produsă într-un anumit domeniu produce schimbări similare și în alte domenii); teoria modernizării ca fenomen de criză multiplă pe planul identităților naționale, al legitimității politice, al participării, al integrării, al distribuirii); teorii culturaliste (McClelland) la baza modernizării stă nevoia de reușită (need for achievement) a indivizilor. Contribuțiile din sociologia românească ce trebuie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ca proces sistematic, transformator și imanent (o schimbare produsă într-un anumit domeniu produce schimbări similare și în alte domenii); teoria modernizării ca fenomen de criză multiplă pe planul identităților naționale, al legitimității politice, al participării, al integrării, al distribuirii); teorii culturaliste (McClelland) la baza modernizării stă nevoia de reușită (need for achievement) a indivizilor. Contribuțiile din sociologia românească ce trebuie amintite la teoria modernizării sunt (Larionescu, 2004): proiectul pașoptist ce își propunea schimbări structurale bazate pe valori sociale moderne; concepția
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fenomen de criză multiplă pe planul identităților naționale, al legitimității politice, al participării, al integrării, al distribuirii); teorii culturaliste (McClelland) la baza modernizării stă nevoia de reușită (need for achievement) a indivizilor. Contribuțiile din sociologia românească ce trebuie amintite la teoria modernizării sunt (Larionescu, 2004): proiectul pașoptist ce își propunea schimbări structurale bazate pe valori sociale moderne; concepția lui Zeletin ce afirmă rolul burgheziei și al statului în modernizarea societății românești; concepția lui C. Dobrogeanu-Gherea asupra neoiobăgiei ca "invariant structural al
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
război, este considerat un alt aspect esențial al postmodernității și chiar o cauză a celorlalte transformări specifice ei (Kellner, 1999). Într-o abordare mai sintetică și mai cuprinzătoare, Darryl Jarvis consideră că există trei curente în postmodernism, sau că schimbările, teoriile, discursurile subsumate acestuia pot fi încadrate în trei categorii (1998): * postmodernismul tehnologic care pune accent pe schimbările obiective din tehnologie, cultură, societate, politică, informație. Se referă de asemenea la aspectele ontologice (transformările asupra spațiului și timpului), modificările în patternurile de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
politice sau de altă natură pentru a-și legitima identitatea, se poate vorbi totuși de o schimbare a conținutului ideologiilor (Dalton, 2005). 3. TRADIȚIONALISM, MODERNITATE, POSTMODERNITATE ÎN RURALUL ROMÂNESC 3.1. Analiza modernității satului românesc actual în studiile de specialitate Teoria sociologică pare a fi constantă în a aprecia faptul că, dezvoltarea economică și socială produsă de modernizare duce la o atenuare a comportamentelor din sfera tradiționalismului. Măsurările de teren însă sunt contradictorii. Unii autori, cum ar fi Inglehart, consideră că
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
viața reală" (Hobsbawm, 1994, apud Bauman, 2000: 13). Deși toate acestea arată complexitatea noțiunii discutate aici, este cert că o definiție unică a comunității este inadecvată, pentru că este inevitabil incompletă. Definițiile singulare își îndeplinesc rolul doar în contextul unei anumite teorii, pentru că acestea explică doar o anumită parte a realității. Teorii relevante în domeniul comunității au fost oferite de teoreticienii clasici ai sociologiei și continuate apoi de discipolii lor. Ulterior aceste teorii au fost dezvoltate în domenii foarte variate ale științei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]