10,713 matches
-
cercul din jurul revistei Müncheneze Jugend. În După 2000 de ani (1927), Christ este pictat plângând, înfățișând durerea lumii și eșecul creației. După Primul Război Mondial, sensul redempționist al prezenței lui Iisus s-a diminuat, eșecul său este un eșec al umanității în ansamblul ei. Cei 2000 de ani de creștinism nu oferă o perspectivă luminoasă, lumea nu s-a schimbat în esența ei. Mesajul era același într-un roman-parabolă, ezoteric, precum Creanga de aur (1933) al lui Mihail Sadoveanu, unde experiența
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
categorie socială, ci condiția umană. Peisajul se deschide către o adâncime infinită, un orizont de la care nu vine niciun răspuns. Tabloul este menit să înfățișeze mai degrabă categoria simbolică a vieții ca trecere dificilă spre neant și condiția umilă a umanității originare, confruntate cu paradoxurile existenței în absența unor repere sustenabile. Tema socială nu este complet eludată, tabloul face parte dintr-o serie în care se înscriu Recunoașterea și Înmormântarea (ce fac trimitere la momentul 1907 temă privilegiată în pictura lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lumea mea mă simt/ nemuritor și rece". Pe această posibilă filieră interpretativă se insinuează și o notă decadentă, pe de o parte ca estetizare-sublimare a unei existențe torturante, pe de altă parte, prin contrastul între viziunea infernală, joasă, a unei umanități covârșite precum cea care apare în cele două picturi alegorice ale lui Klimt, Filozofia și Medicina și detașarea superioară a geniului care păstrează indicibilul celor două figuri spectrale Das Wissen și Hygeia fără a oferi câtuși de puțin o rezolvare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-un efort supraomenesc o mână cu palma deschisă într-un gest care nu sugerează forța, ci mai degrabă renunțarea. Acest joc universal al voințelor care se confruntă, își fac loc, se suprimă reciproc relevă o meditație sumbră asupra destinului umanității, angajată într-o luptă fără sfârșit pentru existență. Sculptorul era interesat de tematica rodiniană a Gândirii și Gânditorului, realizând un bust intitulat Gânditorul meu sau Gândire mizantropă. Sugestia mizantropiei o regăsim atât în La lutte éternelle, cât și în o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în mijlocul propriilor sale creații insuficient gestate, aflate în stadiul inconsistenței fantasmale, in statu nascendi. Mai există un desen inedit cu himere (vezi planșa 1), care face apropierea de originea ei mitologică, a sfinxului care-l chestionează pe Oedip asupra naturii umanității. Himerele se află cățărate pe stâncile asemeni unor socluri, cea din prim plan are aripile desfăcute, ca și cum s-ar pregăti să zboare. Onirismul frenetic al acestui desen este recuperabil nu numai mitologic, ci și ca atmosferă, o atmosferă pe care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
stihii. Sculptura are de data aceasta și un suport narativ, pe care privilegierea unor elemente în detrimentul altora îl pune mai bine în evidență. Sfinxul dobândește trăsăturile geniului prin atitudinea reflexivă a unui gânditor așezat în fața unei enigme, a sa, a umanității. Accentul s-a deplasat spre chipul acestuia, misterul se află în insolitarea acestui chip impenetrabil, care nu presupune numaidecât prezența unui adversar sau escaladarea unui conflict. Este posibil ca acest Sfinx să fie o ipostaziere a geniului eminescian, însă, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se regăsește plasată pe un postament la mormântul sculptorului (figura 96) din cimitirul Bellu. Asumă în acest fel Paciurea condiția de neînțeles a geniului sau condiția misterului și a întrebărilor fără răspuns pe care le ridică arta și, prin ea, umanitatea? În Rampa, din 9 aprilie 1912, avem o reproducere după sculptura lui D. Paciurea, "Pictorul Luchian". Din bustul pictorului se desprinde doar o mână, ca și în cazul Sfinxului, din care reziduul de animalitate apare figurat sub forma unei gheare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simbolist american, Vedder Elihu, Interogarea Sfinxului (1863) sau la Frantisek Kupka, Calea tăcerii (1900). Ambii pictori scot în evidență caracterul de taină fără sfârșit, transformând sfinxul într-o paradigmă a misterului. Un alt numitor comun al acestor tratări este insolitarea umanității în fața enigmei pe care o reprezintă sfinxul. Foarte posibil ca imaginea emblematică pentru acest profil reflexiv, cu un fel de tragism condensat, să-l constituie Eminescu și felul în care acesta utilizează tema geniului în poezii precum "Luceafărul", "Geniu pustiu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
perioadă de creație la Paciurea și există o serie de similitudini structurale. Acest fapt ar facilita o lectură paralelă și o interpretare a Zeului războiului ca un sfinx modern, un avatar al acestuia, reprezentare a unui geniu rău al unei umanități aflate în criză. Aceasta este zona în care poate fi decelată o notă expresionistă a sculpturii sale. De data aceasta, tot ceea ce era distructiv pentru decadenți și simboliști, plasat emblematic sub semnul acestui animal mitologic, sfinxul, și a feminității agresive
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
păr. Tema decadentă a lui la chef coupé, a decapitării, se regăsește prin transpoziție aici. Tăietura mai are o funcție simbolică, reduce la tăcere, face imposibilă comunicarea și reține misterul ca o constantă definitorie a actului crud, dar și a umanității. Franz von Stück utilizează la rândul său tema abia în 1926, iar tratarea ei nu este foarte departe de atmosfera decadentă a picturilor lui Klimt. În Judith și Holofern, Judith apare înzestrată cu toată determinarea cerută de actul ucigaș, stă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este încadrat în rama alcătuită de siajul făcut de cei doi aștri, iar părul femeii le înconjoară picioarele. Cu ajutorul unei anime benevolente, Cavalerul poate înfrunta "forțele ostile", reprezentate în parte de cele trei Erinii care supravegheau pedepsirea conotată sexual a umanității în Jurisprundența, la care se alătură gigantul Polifem cu un aspect simiesc și o serie de alte personaje din care se detașează unul, o femeie în vârstă cu sânii revărsați peste un pântec excesiv gonflat, sugerând sarcastic o sarcină. Personajul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la puterea femininului. Corul de îngeri protejează o unio mistica definită în termenii unei sexualități eliberate de constrângeri, sau la nivelul unei lecturi freudiene, ca eliberare a principiului plăcerii, sublimat prin artă de constrângerile materiale ale lumii. Prin urmare, aventura umanității se configurează ca aventură a artei în expresia ei cea mai liberă, a unui erotism jubilatoriu, în viziunea particulară a soteriologiei estetice klimtiene. Carl Schorske observă aici reluarea unui set de distincții transpuse în limbajul stilistic, Furiile, "agenții diriguitori ai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atelierului pictoriței. Pictura admite o lectură narativă bazată nu atât pe o narațiune după care se inspiră, cât pornind de la distribuția diferitelor grupuri din tablou și a relațiilor simbolice care se stabilesc între ele. Pentru Serafina Brukner, alegoria circumscrie întreaga umanitate, criticul conferind o accepție sintetistă întregii fresce atât din punct de vedere al temei, cât și din punct de vedere al tehnicii picturale. Aceasta s-ar traduce prin combinarea mai multor stiluri de la cel bizantin la cel gotic, ceea ce imprimă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
figurilor, reluat de-a lungul unor variațiuni, hieratism care extrage aceste personaje din planul real, situându-le într-un timp indeterminat, cel al propriei lor interiorități, bogat în sugestii, sau în cel al unei culturi îndepărtate, o cultură orientală, unde umanitatea dobândește noi valențe simbolice. În acest sens, pictura lui Gauguin din perioada tahitiană devine relevantă prin faptul că întrebările cu caracter ontologic corespunzătoare formulei grecești gnoti seauton, înscrise pe frontonul templului din Delphi, sunt scoase din contextul propriei sale culturi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Duican (Bogdan-Pitești) îl citează, subliniind dincolo de dezideratul umanist al pictorului, importanța artei vizuale ca mijloc de comunicare. Mesajul era adresat revistei și colaboratorilor ei: "A face să intre un pic de frumusețe în viața cea mai umilă, înseamnă să servești umanitatea. Omul privește înainte de a se exprima și de a înțelege; dacă într-o zi el vede lucruri frumoase, el va deveni mai bun"507. Artiștii români, pictori și sculptori, care apar în primul număr al revistei din iunie 1900 sunt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se resoarbe în reprezentările Ceciliei Cuțescu- Storck pe această temă într-un tragic omenesc din care dispare senzualitatea morbidă și crudă. În prima perioadă a activității sale artistice, Cecilia Cuțescu- Storck se arată interesată de redarea unei sensibilități pe care umanitatea o relevă prin suferință, sensibilitate care dobândește la artistă conotații maternale, ocultând uneori chiar un sens mariologic. Feminitatea nu face obiectul revendicării unei sexualități virtual punitive, a unui erotism pervers, a unei senzualități rafinate în registru decadent, ci dimpotrivă, se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vizibil și ceea ce rămâne ascuns, identitatea secretă și adesea inavuabilă precum cea a femeii din nuvela lui Barbey d'Aurevilly, Le dessous de cartes d'une partie de Whist. Simbolismul măștilor devine revelator pentru un carnaval al lumii moderne, unde umanitatea este reificată, redusă la conținutul emblematic, tulburător al măștii, unde orice mască reprezintă un eufemism al morții. Mihai Teișanu (1883-1943) realizează în Femeie cu masca (Ulei pe pânză, 1,175 x 0,845 cm, semnat și datat jos cu negru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Aceste necesitați sunt implicate În creșterea si definirea umana si au fost numite de autor: „trebuințe de creștere”. Ele se deosebesc de trebuințele de deficienta nu numai prin nivelul intensității lor, ci si prin alte caracteristici: apariția lor În evoluția umanității, sub aspect filogenetic si ontogenetic, este mai târzie fata de trebuințele de baza; satisfacerea psihologicului produce o creștere a fericirii si plenitudinii În ropria viata; comportamentele de satisfacere a trebuințelor de creștere sunt mai complicate, presupun existenta mai multor conduite
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
stiluri arhitectonice), snobismul (din imitarea artei clasice), delăsarea (starea precară a locuinței). Tehnica folosită În prezentarea cadrului e aceea a focalizării, adică restrângerea treptată a cadrului, de la stradă, la casă, la interioare și la personaje. În ceea ce privește personajele, acestea ilustrează o umanitate canonică, prin tipologiile În care se Încadrează, dând obiectivitate romanului. Ele se definesc printr-o singură trăsătură, fixată Încă de la Începutul romanului și nu evoluează, cu excepția lui Felix. Restul reprezintă caracterele clasice, balzaciene: aristocratul rafinat (Pascalopol), cocheta (Otilia), femeia ușoară
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lume a tăcerii, unde nu funcționează nici unul din atributele umane, și mai ales nevoia de comunicare cu ceilalți, sentimentul solidarității, dorința de libertate. Toate acestea nu sunt iluzii deșarte, imperative ale ființei superioare. Iona caută ieșirea din labirint, Întruchipând asaltul umanității Împotriva tiraniei tăcerii prin săparea de fereste În pereții mistuitori ai peștilor, simboluri ale orizonturilor deschise În zidurile necunoscutului. Instalarea unei scânduri În mijlocul mării, așa cum visează Iona, e un simbol al statorniciei. Eroul are revelația purtării originare a arhetipului primordial
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care totuși se disociază printr-o mare doză de optimism. b. Obsesia omului Însingurat se regăsește În „Paracliserul”și În „Matca”. O Întrebare este totuși legitimă: A găsit Iona leacul solitudinii prin sinucidere? A găsit esențele spre care aspiră, misterul? Umanitatea nu capitulează În fața misterelor, oricât de impenetrabile ar fi, dar Iona este idealul umanității esențializate. Acesta este mesajul autorului, exprimat printrun limbaj comun, prozaic, Într-o formulă lirică și ironică, dar nu mai puțin profund. c. Soluția sinuciderii nu este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se regăsește În „Paracliserul”și În „Matca”. O Întrebare este totuși legitimă: A găsit Iona leacul solitudinii prin sinucidere? A găsit esențele spre care aspiră, misterul? Umanitatea nu capitulează În fața misterelor, oricât de impenetrabile ar fi, dar Iona este idealul umanității esențializate. Acesta este mesajul autorului, exprimat printrun limbaj comun, prozaic, Într-o formulă lirică și ironică, dar nu mai puțin profund. c. Soluția sinuciderii nu este o rezolvare (s-a spus) a ieșirii din „comedia existenței”, ca la Camus. Dar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
tren care a plecat spre Moghilău din gara Grădina Publică, la ora 1.10 în ziua de 8 Iunie 1942. Garda trenului a fost compusă dintr-un ofițer, 2 subofițeri, și 20 grade inferioare din Regimentul 8 Vânători. Spiritul de umanitate a predominat în executarea acestei operațiuni. b/. Din județele Provinciei: În aceeași zi s'au evacuat și evreii din județele Provinciei Bucovina / Anexa No. 4/. Evreii au fost aduși la Cernăuți în ziua de 5 Iunie 1942 și internați până la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
făcut venit la stat. Obiectele prețioase au fost evaluate de comisiuni, plătindu-se sumele respective în R.K.K.S. Evreii au primit pâine pe trei zile, fiind apoi îmbarcați în tren spre Moghilău. Guvernământul Provinciei Transnistria a confirmat primirea evreilor. Spiritul de umanitate a predominat această operațiune. Numărul evreilor evacuați a fost: Din orașul Cernăuți în ziua de 8 iunie: Bărbați Femei Copii Total 619 691 395 1705 Din județele Câmpulung, Hotin, Storojineț, Suceava și Rădăuți, evreii au fost aduși în ziua de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
septembrie 1944 de implicare în pogromul de la Iași iar în perioada ianuarie-august 1945 a fost cercetat pentru crime de război, fiind în cele din urmă scos de sub urmărire. În 1951 a fost arestat de autoritățile comuniste, acuzat de "crime contra umanității" și condamnat la 12 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică și confiscarea averii. Eliberat în 1955, a fost rearestat în 1959 sub învinuirea de "uneltire contra ordinii sociale" și condamnat în 1960 la 7 ani închisoare corecțională și confiscarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]