109,855 matches
-
își așteaptă execuția. Cu emoție, într-o ultima scrisoare, evocă chipul iubitei sale. Această sosește fericită că i-a obținut iertarea, după o execuție simulata. Vestea morții lui Scarpia îl face pe Mario să pășească fără teama în fața plutonului de execuție, cu gândul că va putea pleca împreună cu persoana iubită. Plutonul îl ucide însă pe Mario, iar Țoșca, disperată, se aruncă de pe platforma castelului, în abis.
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]
-
exil. Prințul Tătar o întreabă pe Liu motivul acestei fidelități și ea spune că ea se datorează faptului că Prințul i-a zâmbit cândva, cu mult timp în urmă. Luna răsare, Prințul Persan trece prin mulțime în drumul său spre execuție, oamenii sunt mișcați și o roagă pe Turandot să-i cruțe viața. Turandot apare pentru un moment și face semn tăcut prin care ordonă execuția. Prințul Tătar este fermecat de frumusețea Prințesei și decide să devină soțul ei. Miniștrii Ping
Turandot () [Corola-website/Science/307634_a_308963]
-
mult timp în urmă. Luna răsare, Prințul Persan trece prin mulțime în drumul său spre execuție, oamenii sunt mișcați și o roagă pe Turandot să-i cruțe viața. Turandot apare pentru un moment și face semn tăcut prin care ordonă execuția. Prințul Tătar este fermecat de frumusețea Prințesei și decide să devină soțul ei. Miniștrii Ping, Pang și Pong încearcă să-l împiedice să-și riște viața. Ei exprimă punctul de vedere taoist după care nimic nu există pe lume în afară de
Turandot () [Corola-website/Science/307634_a_308963]
-
de refugiați politic, cu un regim extrem de sever - supraveghere permanentă, orice activitate politică era categoric interzisă, libertatea de deplasare extrem de redusă, contactul cu cetățeni germani redus la strictul necesar - în caz contrar, riscau să fie extrădați, iar acasă îi aștepta execuția. Altă afirmație a fost făcută de fiica lui Moruzov, Aurora Florina, care într-un interviu afirmă că tatăl ei nu ar fi fost asasinat de legionari, ci de soldați, din ordinul lui Ion Antonescu, afirmând că a văzut răni produse
Mihail Moruzov () [Corola-website/Science/307644_a_308973]
-
București, la o nouă expoziție la Ateneul Român, scopul fiind același - participarea la un concurs pentru ocuparea unui post de profesor la Iași Cu această ocazie, Băncilă vine cu douăzeci și trei de lucrări printre care se remarcă "Înainte de 1907, Execuția, Recunoașterea, Înmormântarea". Octav Băncilă a fost de această dată unicul candidat care s-a prezentat la concurs. Ministerul Instrucțiunii Publice a interzis încă de la început expunerea tablourilor cu tematică socialistă, dar a revenit ulterior asupra hotărârii scoaterii din expoziție a
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
la concurs. Ministerul Instrucțiunii Publice a interzis încă de la început expunerea tablourilor cu tematică socialistă, dar a revenit ulterior asupra hotărârii scoaterii din expoziție a lucrărilor cu pricina. Trei pânze au fost scoase după trei zile de expunere, și anume - "Execuția, Recunoașterea" și "Înmormântarea". Ziarul "Adevărul", Ziarul liberal "Voința Națională" și Ziarul "România Muncitoare" s-au duelat în luări de poziții pro și contra tematicii socialiste afișată de Octav Băncilă la Ateneul Român. După ridicarea lucrărilor, Ziarul "România Muncitoare" a publicat
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
și faptul că era posesorul unei inimi iubitoare și a unui suflet viu, el a variat neîncetat tehnica picturală imediat după ce și-a fixat conceptual tematica și modul de realizare cromatic al lucrărilor - chiar dacă a avut inegalități și contradicții de execuție de care nu a scăpat niciodată. În acești ani, Băncilă a continuat să îndeplinească funcția de profesor de gimnaziu, funcție care-i consuma o parte importantă din timpul pe care și l-ar fi dorit alocat picturii. Artistul era nemulțumit
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
cu linii sinuoase, consistente fapt care dă picturii o lipsă de claritate evidentă. În picturile "La nicovală" și "Fierarii", Băncilă folosește o tehnică aspră, cu linii care delimitează mai mult formele decât să definească contrastele de lumină și umbră. Nervozitatea execuției creează impresia unei compoziții făcute în grabă, cu elemente aruncate pe pânză în mod arbitrar. Subiecte similare au fost create și în compoziția "" unde cromatica aleasă a fost una întunecată, și care în mod nefericit nu reliefează conținutul lucrării. Contrar
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
fost de exemplu Ion Kalinderu (1904). Remarcabile sunt portretele violoncelistului Andrei Chefneux (1925), al verișoarei sale Lucia Mantu (1914), "Portretul de familie" (1900), precum și portretele unor profesori și cărturari ieșeni. Majoritatea portretelor realizate în perioada anilor 1920 - 1930, au în execuția lor adâncimea psihologică și măiestria realist artistică din epoca de maturitate a operei lui Băncilă. Octav Băncilă a practicat și pictura de gen prin portretizarea membrilor familiei sale numeroase în fel și fel de scene casnice. Așa a realizat imagini
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Bithynia, pe timpul unei perzecuții extinse între anii 303-305 e.N, pe timpul domniei asociate a împăraților Diocletianus și Maximianus. Anul 305 e.N a fost chiar anul ieșirii benevole de la domnie a lui Diocletianus. S-a vorbit de circa 200 de execuții pe săptămână, dintre care foarte multe prin ardere pe rug.
Izmit () [Corola-website/Science/307755_a_309084]
-
() (n. 19 noiembrie 1600 - d. 30 ianuarie 1649) a fost rege al Angliei, Scoției și Irlandei din 27 martie 1625 până la execuția sa din ianuarie 1649. Carol a fost cel de-al doilea fiu al regelui Iacob al VI-lea al Scoției. Din anul 1603, când tatăl său a devenit și rege al Angliei și Irlandei, s-a mutat în Anglia, iar
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
că suveranul s-a îmbrăcat cu două cămăși de bumbac, pentru a evita să tremure de frig, iar mulțimea să creadă că tremură de frică. A fost dus sub pază la castelul Whitehall, în fața căruia fusese ridicată o platformă pentru execuție. Un șir de soldați îl separa pe Carol de mulțime, așa că ultimele sale cuvinte au fost auzite doar de cei ce erau cu el pe eșafod Carol a crezut că soarta îl pedepsea pentru că lăsase ca fidelul său servitor Strafford
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
călăul i l-a retezat cu o singură lovitură decisă. Ultimele sale cuvinte au fost ""Trec de la o lume coruptibilă la una incoruptibilă, unde e pace, toată pacea posibilă"". Philip Henry, care era prezent și a notat variatele faze ale execuției, a afirmat că o mulțime de persoane au trecut prin fața coșului în care era capul regelui, pentru a-și înmuia batistele albe în sângele său, începând astfel cultul regelui martir. Dar nici un alt cronist al epocii nu a povestit acest
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
executat pe Carol I. Contemporanii neagă că s-ar fi tratat de Richard Brandon, călăul oficial al Londrei; se spune că ar fi refuzat chiar dacă ar fi primit 200 de sterline. Călăul a fost mascat și deghizat și chiar dacă după execuție era obiceiul să fie arătat mulțimii capul condamnatului cu cuvintele " Iată capul trădătorului", în acest caz călăul nu a spus nimic, poate pentru a nu-i fi recunoscută vocea. Examinarea trupului regelui în 1813, a arătat că gâdele a fost
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
fost numeroși, dar adevăratul responsabil nu a fost individuat. Carol al II-lea când a devenit rege în 1660, a condamnat unsprezece persoane pentru moartea tatălui său, dar nici atunci nu a fost descoperită identitatea călăului. A doua zi după execuție, capul regelui a fost cusut de trup, îmbălsămat și pus într-un sicriu de plumb. Comisia a refuzat înmormântarea la Westminster Abbey. Cromwell, unul din cei mai mari antagoniști ai regelui, a permis înmormântarea cu o ceremonie privată. În noaptea
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
că era o monografie a suveranului. Cartea, cu titlul grec "Eikon Basilike" (Portretul regelui) conținea o exaltare a regelui și a politicii sale. Unul din cei mai fideli adepți a lui Carol, William Levett, care l-a urmat până în ziua execuției, a mărturisit că-l văzuse pe Carol scriind cartea. Membrii Parlamentului iritați și speriați de difuzarea cărții, l-au însărcinat pe poetul și scriitorul John Milton să scrie o carte cu subiect contrar monografiei, intitulată tot în greacă "Eikonoklastes" (Iconoclastă
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
secolul al XVI-lea de către hatmanul Melentie Balica. Tradiția spune că cei condamnați la moarte erau scoși pentru executare din beciurile palatului domnesc pe Poarta Spânzuraților. Ieșirea din mănăstire pe această poartă dădea către un maidan, loc unde se organizau execuțiile publice (prin spânzurare) ale tâlharilor, între 1820 și 1845, în special în zilele de iarmaroc. În curtea Mănăstirii Frumoasa, în partea stângă a bisericii, domnitorul Mihail Sturdza a ridicat un mausoleu de marmură albă pentru mormintele membrilor familiei sale. Mausoleul
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
era suspectat că ar fi adăpostit partizani ai rezistenței locale. Toți bărbații satului au fost prinși și duși la ferma familiei Horák la marginea satului. Din casele învecinate au fost luate saltele, și așezate vertical pe pereții hambarului lui Horák. Execuția barbaților a început în jurul orei 7 dimineața. La început bărbații erau împușcați în grupuri de câte cinci, dar lui Böhme i s-a părut că execuțiile decurg prea încet și a ordonat să fie împușcați câte zece bărbați odată. Morții
Lidice () [Corola-website/Science/306587_a_307916]
-
casele învecinate au fost luate saltele, și așezate vertical pe pereții hambarului lui Horák. Execuția barbaților a început în jurul orei 7 dimineața. La început bărbații erau împușcați în grupuri de câte cinci, dar lui Böhme i s-a părut că execuțiile decurg prea încet și a ordonat să fie împușcați câte zece bărbați odată. Morții erau lăsați acolo unde au căzut, iar cei nou aduși, viitoare victime, trebuia să treacă mai întâi prin dreptul celor deja morți, pentru ca apoi să fie
Lidice () [Corola-website/Science/306587_a_307916]
-
ordonat să fie împușcați câte zece bărbați odată. Morții erau lăsați acolo unde au căzut, iar cei nou aduși, viitoare victime, trebuia să treacă mai întâi prin dreptul celor deja morți, pentru ca apoi să fie aliniați în fața lor. Plutonul de execuție făcea doar doi pași în spate și scena de groază se repeta. Bărbații nu erau legați la ochi și erau duși la locul de execuție fără cătușe. Aces spectacol a continuat până la orele după-amiezii când în livada fermei lui Horák
Lidice () [Corola-website/Science/306587_a_307916]
-
întâi prin dreptul celor deja morți, pentru ca apoi să fie aliniați în fața lor. Plutonul de execuție făcea doar doi pași în spate și scena de groază se repeta. Bărbații nu erau legați la ochi și erau duși la locul de execuție fără cătușe. Aces spectacol a continuat până la orele după-amiezii când în livada fermei lui Horák erau 173 de cadavre. În ziua următoare alți unsprezece bărbați care lucrau într-o mină, împreună cu șapte femei au fost trimiși la Praga unde au
Lidice () [Corola-website/Science/306587_a_307916]
-
lovitură de stat. Din acest motiv au hotărît lichidarea capilor formațiunii SA. Hitler i-a împuternicit pe cei Göring și Himmler să se ocupe de aceasta. Cei doi, asistați de Reinhard Heydrich, Kurt Daluege și [[Walter Schellenberg]], au dispus atât execuția lui Röhm (făptuită de Theodor Eicke)și a altor comandanți SA. Cu același prilej au fost lichidate unele personalități indezirabile, între care unul dintre activiștii și ideologii naziști dintre frații Strasser, [[Gregor Strasser]], precum și fostul cancelar, generalul de armată [[Kurt
Heinrich Himmler () [Corola-website/Science/306580_a_307909]
-
de oameni. Himmler avea planuri similare pentru [[Polonia]], intelectualii polonezi urmând a fi lichidați, restul populației urmând să beneficieze numai de un nivel școlar primar. În contrast cu [[Hitler]], Himmler inspecta periodic lagărele. În timpul unei de vizite, Himmler a asistat la o execuție în masă a evreilor polonezi și se spune că i s-a făcut rău când stropi din creierul unei victime săriseră pe haina sa. După eveniment au fost adoptate modalități mai „igienice” de exterminare, culminând cu camerele de gazare a
Heinrich Himmler () [Corola-website/Science/306580_a_307909]
-
încastrate în unele mașini pentru a asigura înregistrarea permanentă a calculelor. Mecanismele calculatoarelor mecanice trebuiau să fie tot timpul pornite, rotite și oprite. Greutatea părților mobile limita viteza cu care puteau fi efectuate asemenea operații și, deci, și rata de execuție a calculatoarelor. însă aceste probleme au fost eliminate o dată cu introducerea calculatoarelor electronice, în anii 1940. Folosind numere binare - un sistem de numărare bazat pe numere luate două câte două - electronii care se deplasau în circuite îndeplineau sarcina efectuată anterior de
Adunare () [Corola-website/Science/306596_a_307925]
-
pe miniștri și pe senatori să-l aleagă pe el în locul lui Patricius, ca împărat. Basiliskos a ordonat uciderea lui Patricius, întrucât acesta era un posibil uzurpator al noului împărat; în consecință, Verina a uneltit apoi împotriva lui Basiliskos din cauza execuției amantului ei. Theodoric Strabo, a cărui ură față de isaurianul Zeno l-a făcut să susțină revolta lui Basiliskos, a părăsit tabăra noului împărat. Basiliskos îl făcuse pe nepotul său Armatus, despre care se zvonea că este amantul soției lui Basiliskos
Basiliskos () [Corola-website/Science/306606_a_307935]