10,949 matches
-
imitată e în cazul cel mai bun zero, nu e o realitate estetică, nu face parte din literatură. Faptul că apariția acestei literaturi are o cauză (toate lucrurile au o cauză!) o legitimează filozofic, dar nu și estetic. Putem, firește, admira orice, dar nu orice ne este posibil. Admirăm Iliada, Divina Comedie, dar nu se va găsi, sperăm, nimeni, care să creadă că putem imita cu succes aceste două opere. Și dacă în privința aceasta suntem toți înțeleși, pentru că am învățat cu toții
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu e o realitate estetică, nu face parte din literatură. Faptul că apariția acestei literaturi are o cauză (toate lucrurile au o cauză!) o legitimează filozofic, dar nu și estetic. Putem, firește, admira orice, dar nu orice ne este posibil. Admirăm Iliada, Divina Comedie, dar nu se va găsi, sperăm, nimeni, care să creadă că putem imita cu succes aceste două opere. Și dacă în privința aceasta suntem toți înțeleși, pentru că am învățat cu toții că epopeea este un produs al popoarelor primitive
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și că "nu mai este posibilă în timpurile moderne"; că apariția lui Dante nu se poate concepe fără tot ceea ce e veacul de mijloc - apoi, când e vorba de scriitori moderni, ni se pare că, odată ce-i pricepem și-i admirăm, îi putem și imita cu succes. Dar condițiile lui France, Proust și Baudelaire ne sunt absente, ca și cele ale lui Homer și Dante. Că sunt stări sufletești în Baudelaire ("l'ennui") care pot fi și ale noastre? Dar sunt
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
imaginile date de el să crească peste marginile năzuințelor lui personale. Aceasta însă nu contrazice cele zise mai sus și nu înseamnă că arta poate împăca clasele. Dar despre aceasta, altă dată. care nu poate ține slugi acasă. El va admira pe acel artist care va avea ca ideal o femeie voinică, harnică, muncitoare, gospodină. Alt exemplu: Zola, ale cărui romane, în mare parte, sunt cantaridă 1 tipărită, va plăcea, va fermeca pe burghezi, cari din pricina trândăviei și a bogăției, făcând
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o strânsă prietenie. După prima călătorie a episcopului de Remesiana, la Nola, Sfântul Paulin se grăbea să-i scrie unui alt prieten - Sever - înștiințându-l de vizita lui Niceta, „episcop venerabil și foarte învățat...care a venit din Dacia, fiind admirat pe merit de romani”. Totodată, poetul Paulin i-a adresat Sfântului Niceta două poeme. Cele două călătorii - la Roma și la Nola - sunt foarte importante pentru întărirea ecumenicității la cumpăna dintre secolele IV și V. Desigur că Sfântul Niceta, care
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nelegiuiți, săvârșitori ai unor lucruri minunate și socotiți cuvioși și slujitori ai lui Dumnezeu, dar în realitate fiind instrumente ale demonilor, care înșeală pe credincioși prin semne și minuni false și proorociri mincinoase. Nestoros recomandă să nu ne preocupăm să admirăm pe cei ce pretind că fac minuni, ci să fim atenți dacă ei sunt desăvârșiți prin alungarea tuturor viciilor și îndreptarea obiceiurilor rele. El remarcă că Părinții Bisericii n-au pus niciodată preț pe săvârșirea de minuni. Avva Nestoros consideră
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și mulțumire, care pentru el sunt mai mult decât modele de rugăciune; atitudini sau stări. În opera lui Cassian rugăciunea nu poate exista în afara mediului biblic și astfel cateheza despre rugăciune începe cu o descriere biblică a naturii ei. Cassian admira râvna chinoviților egipteni și făcea reproșuri monahilor leneși ai Galiei care se aruncau la pământ înainte de terminarea recitării psalmului și căscau atunci când se închinau la rugăciune. Recitarea Psalmilor sau a altor texte biblice nu era în sine rugăciune. Cuvântul biblic
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
dintre acei oameni pe care obișnuim să-i numim «biblioteci vii» sau «ambulante»; de aceea nu fără temei a afirmat Cassiodorus despre el: «tot ce putea căuta cititorul la alții, afla în știința lui în mod strălucit». Căci în el admirăm pe omul foarte învățat în adâncirea Sfintelor Scripturi, pe cunoscătorul desăvârșit al Sfinților Părinți, pe magistrul veteran al catedrei de dialectică, concurentul lui Cassiodorus însuși, pe corifeul tuturor dascălilor de drept canonic, pe preaînvățatul bărbat în amândouă limbile, greacă și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
claritatea lucrării sale. Cauza neîndeplinirii maxime a sarcinii pe care și-a asumat-o este determinată de izolarea în care se afla, de lipsa conversației cu oameni foarte învățați. Această prefață arată inițiativa și poziția traducătorului față de mesajul său teologic. Admirând pe drept cuvânt mulțimea cunoștințelor filosofice, relevă că unele gânduri bune acumulate le aprobă, iar asupra altora atrage atenția cititorului să se ferească de nocivitatea lor. Bineînțeles că cititorul nu este obligat să fie de părerea traducătorului, „știind că nimic
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și cultura multilaterală pe care a probat-o dovedesc pe de o parte, posibilitatea exprimării în mai multe limbi de circulație, iar pe de alta, abordarea unor teme din genuri diferite - de la teologie și filozofie la calcul calendaristic și astronomic - admirând o operă de traduceri, de prelucrări, dar și de creație proprie. Toate, însă, demonstrează reale virtuți de gânditor profund și originale calități de compoziție și stil. În timpul activității monahului Dionisie Exiguul la Roma, ca și consilier al cancelariei pontificale, se
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
universul obiectului reprezentat de figurina origami și de a le îmbogăți bagajul de cunoștințe. La lecția “Fluturașul” se pot prezenta imagini, filme documentare, insectare cu exponate reprezentative. Anterior lecției propriu-zise se poate vizita Muzeul de Științe Naturale, unde elevii pot admira și observa nu doar fluturi, ci o varietate largă de viețuitoare prezentate în mediul lor natural de viață. Acest lucru constituie o pregătire reală pentru lecțiile în care copiii vor avea de realizat ecosisteme utilizând figurine origami în combinație cu
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
necompromițător, dificultăți din partea autorităților germane, franceze sau britanice, incomparabile însă ca intensitate cu cele experimentate de către revoluționarul rus. Cu toate acestea, lui Marx nu i-a fost deloc indiferentă activitatea politică. Dimpotrivă. O personalitatea puternică, autoritară, gânditorul german l-a admirat, întocmai ca și Lenin, pe Nikolai Cernîșevski, un membru proeminent al intelighenției ruse (Lichtheim: 1970, 139). Marx a îndemnat permanent proletariatul să se organizeze pentru a își revendica drepturile, dirijând activități și organizații care l-au transformat într-un proscris
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ovaționați intens și pur și simplu îmbrățișați pe stradă, fapt care o făcea pe Ana Pauker să conchidă "că la poporul iugoslav există un adevărat cult pentru Uniunea Sovietică" (Lăcustă: 2005, 44-45). Se prea poate ca Dej să îl fi admirat în secret pe Tito pentru prestigiul obținut de mișcarea partizanilor în cel de-al Doilea Război Mondial și pentru "anvergura politică" la care ajunsese figura liderului iugoslav în lumea comunistă datorită perseverenței și fermității cu care combătuse invadatorul nazist și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
2002, 61-62). Pentru a evidenția elementele romantice din citatele de mai sus, este necesară o trecere în revistă a câtorva asumpții de bază a curentului romantic german. Acesta s-a format sub influența iluminismului francez Revoluția Franceză a fost chiar admirată de către romanticii timpurii, care nu ezitau să se considere "revoluționari" (Râmbu: 2001, 13-14) de la care a împrumutat "ideea perfectibilității omului prin cultură și educație", oferindu-i însă o orientare religioasă, profund diferită de spiritul raționalist al iluminiștilor. De asemenea, romanticii
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1062 1982 1998 IV-V Traminer roz 60 Bl. 1060 1975 1999 V Unirea 1064 1989 V b Vilarom 1062 2003 IV-V Zghihară 1064 1998 V Zweigelt (selecții) 1059, 1065 1989 IV-V PENTRU PLANTAȚII DE AGREMENT (ADMISE TEMPORAR) Admira 1042 1996 III-IV Argessis 1069 2002 III-IV Andrevit 1042 1994 V-VI Bianca 1059 2003 V Brumăriu 1060 1983 1999 VI Moldova (selecții) 1064, 1065 1992 VI Mușcat de Poloskei (selecții) 1059 1992 IV Purpuriu 1059 1985 2001 V Radames
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
ionalist. Ranke a fondat �n Occident impar? ialitatea ? tiin? ific? a studiilor istorice (cum spunea el, istoria trebuie s? fie prezentat? wie es gewesen ist � a? a cum a fost). Cu toate acestea, citindu? i opera, nu po? i s? nu admiri institu? iile Hohenzollernilor ? i ale prusacilor, sim? ul datoriei ? i incoruptibilitatea lor, cre�nd marele stat prusac din nimic. Istoria Reformei scris? de Ranke �l prezint? pe Luther că pe un erou na? ional german. Jules Michelet era cel mai str
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe dramaturgi, ca, de exemplu, Euripide. S?a ad�ncit �n Shakespeare ? i �n opera altor scriitori englezi, dar informa? iile lui asupra literaturii engleze s? au datorat lui Taine. Din autorii germani i? a citit pe Heine, Lenau, K�rner, Ruckert, Uhland, Murger. �l admira pe Goethe pentru echilibrul ? i st? p�nirea lui de sine. I?a citit ? i pe Kant, ca ? i pe Schopenhauer. A avut posibilitatea s? citeasc? operele marilor romancieri ? i poe? i ru? i Tolstoi, Turgheniev, Dostoievski, ca ? i pe cele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
turi de Voltaire ? i sus? în�nd c? umorul acestuia a contribuit poate �n aceea? i m? sur? la �nf? ptuirea Reformei că ? i Luther �nsu? i. Din literatura rom�n? l?a recitit pe Eminescu mai atent ? i mai profund că �nainte, admira? ia să pentru marele om ? i pentru ?? r? nimea rom�n? cresc�nd ? i mai mult68. Dar Parisul sf�r? ițului de veac a reu? it s? p? trund? �n lumea izolat? �n care se retr? șese savantul Iorga: Parisul lui Ravachol ? i al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i a contribuit la sprijinirea corurilor folclorice 91. Iorga a �ncurajat �nfiin? area de biblioteci publice ? i le? a f? cut acestora dona? îi din bibliotecă lui personal?. A promovat ? i artă popular?; �n casa lui de la V? leni poate fi admirat? o superb? colec? ie de art? popular? rom�neasc?. ?i? a decorat ? colile de la Vene? ia ? i din Fran? a cu obiecte de art? popular? rom�neasc? ? i a organizat expozi? îi folclorice. Randamentul lui Iorga era uluitor. A publicat 700
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
preg? țîre a facult?? ilor, extinderea favoritismului ? i alte lacune din �nv??? m�nt (cum ar fi lupta pentru putere abia deghizat? din cadrul facult?? ilor). Iorga lansase multe dintre aceste acuză? îi �ntr? un articol din 1890 intitulat Cursurile de admira? ie reciproc? , scris cu o candoare dezarmant? , f? r? eufemisme, pentru c? �ipocrizia nu duce la nimic bun, iar eufemismele nu ascund nimic�. Au urmat contra? atacurile. Iorga a replicat printr? o serie de articole: �Opiniile primejdioase ale unui r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Bisericii Unite Rom�ne nu au fost consulta? i; studen? îi rom�ni de la Seminarul Teologic din Oradea erau exmatricula? i dac? vorbeau rom�ne? te, iar Blajul urma s? se cheme �Bal�zsf�lva�. Iorga spunea c? , de? i �i admir? pe unguri, n? ar fi surprins dac? va izbucni o revolu? ie198. M?șurile afectau 73�225 de rom�ni, din care 20�000 au demonstrat �n 1912, la Albă Iulia, �mpotriva lor199. Iorga a protestat �mpotriva recens? m�ntului din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
te grani? e ? i clase. Istoricul trebuie s? fie un predicator al solidarit?? îi na? ionale ? i trebuie s? descopere idei care s? c?l? uzeasc? na? iunea, d�nd un exemplu celor tineri�. �n timpul discu? iilor, Xenopol ? i?a exprimat deschis admira? ia pentru calitatea realiz? rîi fostului s? u student 229. Tot �n mai 1911, Iorga a scris piesă istoric? Mihai Viteazul. Pe l�ng? ? inerea cursurilor la Universitate, a plecat �n Transilvania că s? conferen? ieze �n cadrul sesiunilor Societ?? îi Culturale Rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Europ�ischen Staaten und geschichte der Ausser? europ�ischen Staaten, al? turi de alte lucr? ri germane; unele surse documentare proveneau din cercet? rile efectuate de Iorga la Vene? ia, Ragusa ? i �n toat? Europa. Realizarea lui este demn? de toat? admira? ia (dat fiind c? Iorga nu ? tia s? citeasc? un r�nd �n limba turc?) . Marele lui interes fă?? de subiect, �n? elegerea profund? a acelei Pax Ottomanica ? i intuirea motivelor care au dus la c? derea imperiului fac din cartea această
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d �n limba turc?) . Marele lui interes fă?? de subiect, �n? elegerea profund? a acelei Pax Ottomanica ? i intuirea motivelor care au dus la c? derea imperiului fac din cartea această una din cele mai mari opere ale lui Iorga. Turcii o admirau ? i era adesea vizitat de delegă? îi turce? ți. Istoria rom�nilor ? i Istoria rom�nilor pentru poporul rom�nesc (V? lenii de Munte, 1908) s�nt versiuni populare ale istoriei Rom�niei (reeditate destul de des) care erau adaptate că manuale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui R�k�czi la �aristocra? i ? i la oamenii de r�nd� ? i r? școală. Lucrarea este solid? �n privin? a faptelor ? i bine documentat?; Iorga nu neglijeaz? rolul jucat de locuitorii rom�ni din Ungaria �n r? școală lui R�k�czi. Admira? ia lui pentru personalitatea, lupta ? i ? elurile lui R�k�czi este evident?. �n Breve storia dei Rumeni (Bucharest, 1911), Iorga apela la opinia public? italian? (�fra? i latini�) că aceasta s??? i dea seama de m? sura �n care politică de maghiarizare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]