144,219 matches
-
iar în zilele de joi, vineri și sâmbătă îmi desfășuram activitatea la Ambasada României ca referent-relații. La scurtă vreme, aveam să primesc o onorantă misiune diplomatică. * * * Acum 58 de ani, în septembrie-octombrie 1954, dr. Petru Groza, președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale al Republicii Populare Române, însoțit de fiica domniei-sale, Maria Groza, întreprinde o vizită prietenească de cca o lună în Republica Populară Chineză. Invitația personală a președintelui Guvernului Popular Central al Republicii Populare Chineze, Mao Zedong, i-a fost adresată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și funcții. Partidul Comunist și poporul au apreciat lupta dusă de-a lungul anilor și, după eliberare, dr. Petru Groza a fost numit vice-președinte și apoi președinte al Consiliului de Miniștri, iar azi deține demnitatea de președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale. Încrederea conchidea demnitarul român această suită de idei pe care i-au acordat-o Partidul și poporul este cea mai prețioasă răsplată pentru munca dusă în trecut, iar succesele dobândite de poporul român în cei zece ani confirmă că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
precizarea încurajatoare, întemeiată pe evoluția din România, că cei ce au colaborat cinstit și consecvent cu Partidul Comunist au obținut șansa de a munci în continuare pentru binele patriei, pentru binele lor. Adresându-se reprezentanților comunităților religioase, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale contesta pretenția că sub regimul comuniștilor nu poate fi vorba de libertate religioasă. ,,Eu însumi spunea dânsul potrivit acelorași însemnări nu numai că sunt fiu de preot, dar sunt ales, de fiecare dată, în Consiliul Suprem al Bisericii Ortodoxe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
comuniștilor nu poate fi vorba de libertate religioasă. ,,Eu însumi spunea dânsul potrivit acelorași însemnări nu numai că sunt fiu de preot, dar sunt ales, de fiecare dată, în Consiliul Suprem al Bisericii Ortodoxe Române. Chiar și acum particip la adunări și, în același timp, sunt președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale." Celor ce reprezentau naționalități minoritare, dr. Petru Groza le pleda pentru unitatea naționalităților, aducând argumente din istoria Transilvaniei. Spre sfârșit, dr. Petru Groza elogia rolul Republicii Populare Chineze în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
spunea dânsul potrivit acelorași însemnări nu numai că sunt fiu de preot, dar sunt ales, de fiecare dată, în Consiliul Suprem al Bisericii Ortodoxe Române. Chiar și acum particip la adunări și, în același timp, sunt președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale." Celor ce reprezentau naționalități minoritare, dr. Petru Groza le pleda pentru unitatea naționalităților, aducând argumente din istoria Transilvaniei. Spre sfârșit, dr. Petru Groza elogia rolul Republicii Populare Chineze în comunitatea statelor socialiste și în lume. Expunerea, fie la conferințe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
În decembrie 1955, aflat în țară spre a însoți delegația C.C. al Partidului Comunist Chinez, condusă de mareșalul Zhu De, în calitate de interpret, m-am întâlnit întâmplător cu aghiotantul Romulus Farcas. A doua zi, luam dejunul la reședința președintelui Prezidiului Marii Adunări Naționale, împreună cu dr. Petru Groza și membrii familiei sale: doamna dr. Petru Groza, Maria Groza, Liviu Groza și Octavian Groza. După masa marcată și de faptul că ne aflam în preajma Sărbătorilor de iarnă, demnitarul român a ținut să-mi citească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
știe, proiectul definirii conceptului de agresiune a început sub auspiciile Ligii Națiunilor, dar a fost finalizat, într-o primă etapă, prin adoptarea textului definiției agresiunii armate directe, după 50 de ani, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite. Astfel, în anul 1974, Adunarea Generală a O.N.U. adopta Rezoluția 3314 (XXIX) din 14 decembrie, urmând ca eforturile comunității internaționale să se concentreze asupra definirii agresiunii armate indirecte, agresiunii economice, culturale, lingvistice etc. eforturi care aveau să necesite lungi perioade de timp și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
politico-juridic în care a fost adoptată definiția agresiunii armate directe Comitetul special pentru definirea agresiunii, creat, de Organizația Națiunilor Unite în 1967, a izbutit să elaboreze în 1974 și să propună în același an așa cum am precizat deja spre dezbatere Adunării Generale a O.N.U., la sesiunea a XXIX-a, documentul cuprinzând definiția agresiunii armate directe. Se edifica, astfel, cu succes, după 50 de ani, prima treaptă a efortului conjugat al statelor interesate în menținerea păcii și securității internaționale, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
definiții complete și eficiente a acelui element preventiv, fără de care principiul nerecurgerii la forță rămânea o simplă vibrație a aerului, lipsită de sens și eficiență! Lucrările celor șase sesiuni ale Comitetului special 23 și dezbaterile pe aceeași temă la sesiunile Adunării Generale a O.N.U., au oglindit o evoluție pozitivă în atitudinea statelor, orientată, în ansamblu, spre recunoașterea utilității, necesității și urgenței definirii agresiunii. Încă de la cea de-a doua sesiune (New York, 1969), Comitetul a început dezbaterile pe baza proiectelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Comitetului semnala acordul privitor la elaborarea unei definiții "general acceptabile", deși unele delegații își mai exprimau încă îndoieli cu privire la influența pe care o astfel de definiție ar putea să o aibă asupra conduitei statelor. În schimb, la sesiunea sa comemorativă, Adunarea Generală a aprobat, pentru prima oară, în unanimitate, mandatul Comitetului special, "considerând că este urgent ca lucrările Comitetului special să fie duse la bun sfârșit și că este de dorit să se elaboreze o definiție a agresiunii, cât mai curând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
bun sfârșit și că este de dorit să se elaboreze o definiție a agresiunii, cât mai curând posibil"25. Ultimele două sesiuni ale Comitetului însă (Geneva, 1973 și New York, 1974) au fost decisive în ceea ce privește îndeplinirea mandatului încredințat acestui organ de Adunarea Generală a O.N.U. În cadrul acestor sesiuni, delegațiile participante au recunoscut, fără echivoc, importanța definirii agresiunii, autoritatea moral-politică și valoarea juridică a unui astfel de document. Obiecțiile împotriva adoptării definiției agresiunii pe considerentul că ar impieta asupra atribuțiilor care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
se încheie lucrările de elaborare a definiției agresiunii. Prin efortul conjugat al tuturor participanților, s-a reușit să se adopte, în cadrul Comitetului special, proiectul definiției agresiunii (armate directe)30, document care a fost supus dezbaterilor sesiunii a XXIX-a a Adunării Generale a O.N.U. și adoptat prin consens (Rezoluția 3314 din 14 decembrie 1974). Definiția agresiunii este compusă dintr-un preambul și opt articole. Dezbaterile privind cuprinsul documentului asupra definiției au avut ca punct de plecare textele convenite în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
chiar temporar obiectul unei ocupații militare sau al altor măsuri de folosire a forței (cum ar fi, de pildă, azi, Irakul, pe solul căruia se află trupe, inclusiv permanente, fără a exista un fundament juridic bazat pe rezoluții clare ale Adunării Generale a O.NU., în acest scop! Deci, fapta este sau nu agresiune?) 2. Definiția generală a agresiunii "Agresiunea, așa cum este definită în cele ce urmează, este folosirea forței armate de către un stat împotriva suveranității, integrității teritoriale sau independenței politice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
potrivit principiilor de drept internațional privind relațiile prietenești și de cooperare între state. Deși au fost exprimate rezerve, în legătură cu articolul 7, majoritatea delegațiilor consideră că substanța textului sus-menționat, care, desigur, mai putea fi îmbunătățit, corespunde spiritului tuturor documentelor adoptate de Adunarea Generală a O.N.U. în acest domeniu. 9. Modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor definiției (articolului 8) " În interpretarea și aplicarea lor se arată în art. 8 dispozițiile de mai sus sunt legate între ele și fiecare prevedere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
New York a confirmat realismul acestei aprecieri. Astfel, în aprilie 1974, pe baza textului elaborat la Geneva, cele 35 de delegații participante au adoptat, prin consens, proiectul definiției agresiunii armate (directe). Documentul a fost confirmat la sesiunea a XXIX-a de Adunarea Generală a O.N.U. prin adoptarea rezoluției 3314; acest eveniment a marcat încheierea cu succes a efortului postbelic depus de comunitatea internațională, sub egida O.N.U., în acest domeniu. Oferind un temei de drept în plus pentru deciziile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
lumii contemporane, în cadrul cărora principiul nefolosirii forței și amenințarea cu forța reprezintă imperativul supraviețuirii pe o planetă arhisaturată de armament nuclear și clasic. În răspunsul trimis secretarului general al O.N.U. la recomandările cuprinse în rezoluția 2606/ XXIV a Adunării Generale, guvernul român arăta că "la întărirea securității internaționale ar contribui și elaborarea unei definiții general acceptate a agresiunii". Acționând în acest spirit, delegațiile române la sesiunile Comitetului special și ale Adunării Generale a O.N.U. s-au pronunțat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
la recomandările cuprinse în rezoluția 2606/ XXIV a Adunării Generale, guvernul român arăta că "la întărirea securității internaționale ar contribui și elaborarea unei definiții general acceptate a agresiunii". Acționând în acest spirit, delegațiile române la sesiunile Comitetului special și ale Adunării Generale a O.N.U. s-au pronunțat constant în favoarea elaborării unei definiții a agresiunii cât mai completă, general acceptată, care să conducă la eliminarea recursului ilicit la forța armată, sub orice formă s-ar săvârși, la renunțarea la folosirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
mai mare poate avea un diplomat relativ tânăr (aveam 32 de ani) decât să-și vadă propunerile de text din mandatul său oglindite în textul care formase obiectul unor astfel de discuții și care a fost adoptat prin aplauze de către Adunarea Generală a O.N.U., la 14 decembrie 1974, prin Rezoluția 3314 (XXIX). În orice caz, nu am pretins avansarea ca azi, când, la 27-28 de ani, dacă nu ești consilier înseamnă că faci umbră... M.A.E.-ului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
să te aștepți de la cei "mari și tari", care una zic și alta fac?! Redăm în continuare, pentru cei interesați, textul integral al Rezoluției 3314 (XXIX) din 14 decembrie 1974. ANEXA REZOLUȚIA 3 314 (XXIX), DIN 14 DECEMBRIE 1974, a Adunării Generale a ONU Definiția generală a agresiunii Bazându-se pe faptul că unul din scopurile esențiale ale Națiunilor Unite este menținerea păcii și securității internaționale, luarea măsurilor colective eficace în vederea prevenirii și înlăturării amenințărilor la adresa păcii, și reprimarea actelor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și pacea internațională. În anul 1957, la 17 octombrie, România se lansa și pe scena O.N.U., prezentând în Comitetul economic al O.N.U. proiectul Declarației privind principiile colaborării economice internaționale, fiind dezbătută și adoptată, în unanimitate, de Adunarea Generală a O.N.U. la 26 noiembrie 1957, sub titlul "Bazele cooperării economice internaționale". A urmat retragerea trupelor sovietice din România, la 1 iunie 1958, realizare memorabilă a diplomației românești, după acest eveniment important posibilitățile României de a se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
nu îl considera drept un stat agresor, a inițiat contacte diplomatice între Egipt si Israel, care s-au finalizat în acordurile de la Camp David. Corneliu Mănescu, ministrul de externe român a fost ales președinte al Sesiunii a XXII-a a Adunării Generale a O.N.U., primul demnitar dintr-o țară europeană care îndeplinea o asemenea funcție 77. * * * Anul 1968 a fost martorul evenimentelor din Cehoslovacia, unde conceptul suveranității limitate, emis de liderul sovietic L. I. Brejnev fusese aplicat, după Berlinul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
autorității afgane Nur Mohammad Taraki. Moscova se angajase într-un război care a durat mai mulți ani, purtat într-un mediu ostil, în care forțele naționaliste afgane aveau sprijinul Pakistanului și Iranului, state care beneficiau de sprijin american. La votul Adunării Generale a O.N.U., din 14 ianuarie 1980, în problema afgană, proiectul de rezoluție a fost votat de 104 state, 18 state au votat împotrivă, iar 12 state nu au participat la vot, între care și România, document prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
rezoluție a fost votat de 104 state, 18 state au votat împotrivă, iar 12 state nu au participat la vot, între care și România, document prin care se solicita retragerea trupelor sovietice din Afganistan, țară nealiniată. La 28 noiembrie 1980, Adunarea Generală a O.N.U. adopta Rezoluția 35/37, intitulată " Situația din Afganistan și consecințele sale pentru pacea și securitatea internațională", care reafirma dreptul poporului afgan de a-și decide singur destinul, fără ingerință, subversiune, coercițiune sau constrângere din afară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
E. s-a prezentat ambasadorul U.R.S.S. la București, E. Tiajelnikov, care s-a plâns de comportamentul delegației române, care, prin poziția adoptată și comportamentul, său a afectat, în mod negativ, activitatea Tratatului de la Varșovia. La sesiunea din toamnă a Adunării Generale a O.N.U. din septembrie 1988, ministrul de externe sovietic E. Șevarnadze a abordat aceeași problemă în cursul unei întâlniri cu ministrul afacerilor externe, Ștefan Andrei, care a precizat în răspunsul său că diplomatul român la sesiunea de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
cred eu, și nu ceea ce vor alții. Așadar, alea iacta est! 3. România era, la acea dată, unul dintre cele 86 de state ale lumii care participau la Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice (adoptat printr-o rezoluție a Adunării Generale a O.N.U., în 1966), pe care îl semnase în 1969 și apoi îl ratificase prin Decretul nr. 212/1974, fiind printre primele state participante la Pact; nu era, însă, parte și la Protocolul referitor la Pact (prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]