11,287 matches
-
temperatura înaltă, necesară producerii radicalilor. Într-o ardere completă, un compus reacționează cu un oxidant, cum ar fi oxigenul, clorul sau fluorul, rezultând compuși formați din fiecare element al combustibilului cu elementul oxidant. De exemplu: Un alt exemplu simplu este arderea hidrogenului cu oxigen, din care rezultă doar vapori de apă, reacție folosită la motoarele rachetă: 2 + → 2(v) + căldură În practică, arderea combustibililor se face folosind oxigenul din aer. Deoarece din punct de vedere al arderii doar oxigenul contează, în
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
rezultând compuși formați din fiecare element al combustibilului cu elementul oxidant. De exemplu: Un alt exemplu simplu este arderea hidrogenului cu oxigen, din care rezultă doar vapori de apă, reacție folosită la motoarele rachetă: 2 + → 2(v) + căldură În practică, arderea combustibililor se face folosind oxigenul din aer. Deoarece din punct de vedere al arderii doar oxigenul contează, în termodinamică aerul este considerat ca un amestec volumic de 21 % oxigen și 79 % azot, ceea ce face ca pentru fiecare mol de oxigen
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
alt exemplu simplu este arderea hidrogenului cu oxigen, din care rezultă doar vapori de apă, reacție folosită la motoarele rachetă: 2 + → 2(v) + căldură În practică, arderea combustibililor se face folosind oxigenul din aer. Deoarece din punct de vedere al arderii doar oxigenul contează, în termodinamică aerul este considerat ca un amestec volumic de 21 % oxigen și 79 % azot, ceea ce face ca pentru fiecare mol de oxigen, în reacția de ardere să intre și 0,79/0,21 = 3,76 moli
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
folosind oxigenul din aer. Deoarece din punct de vedere al arderii doar oxigenul contează, în termodinamică aerul este considerat ca un amestec volumic de 21 % oxigen și 79 % azot, ceea ce face ca pentru fiecare mol de oxigen, în reacția de ardere să intre și 0,79/0,21 = 3,76 moli de azot. a metanului în aer este deci: Azotul nu participă la reacțiile chimice de ardere, dar preia din căldura degajată prin ardere, răcind flacăra. De aceea, dacă este nevoie
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
și 79 % azot, ceea ce face ca pentru fiecare mol de oxigen, în reacția de ardere să intre și 0,79/0,21 = 3,76 moli de azot. a metanului în aer este deci: Azotul nu participă la reacțiile chimice de ardere, dar preia din căldura degajată prin ardere, răcind flacăra. De aceea, dacă este nevoie de temperaturi mari, de exemplu în metalurgie, arderea se face în atmosferă îmbogățită în oxigen. Termenul generic pentru produsele rezultate din arderea combustibililor în aer este
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
fiecare mol de oxigen, în reacția de ardere să intre și 0,79/0,21 = 3,76 moli de azot. a metanului în aer este deci: Azotul nu participă la reacțiile chimice de ardere, dar preia din căldura degajată prin ardere, răcind flacăra. De aceea, dacă este nevoie de temperaturi mari, de exemplu în metalurgie, arderea se face în atmosferă îmbogățită în oxigen. Termenul generic pentru produsele rezultate din arderea combustibililor în aer este "gaze de ardere". În realitate, procesele de
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
3,76 moli de azot. a metanului în aer este deci: Azotul nu participă la reacțiile chimice de ardere, dar preia din căldura degajată prin ardere, răcind flacăra. De aceea, dacă este nevoie de temperaturi mari, de exemplu în metalurgie, arderea se face în atmosferă îmbogățită în oxigen. Termenul generic pentru produsele rezultate din arderea combustibililor în aer este "gaze de ardere". În realitate, procesele de ardere nu sunt niciodată complete, nici din punct de vedere fizic (în jargon: "ardere incompletă
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
la reacțiile chimice de ardere, dar preia din căldura degajată prin ardere, răcind flacăra. De aceea, dacă este nevoie de temperaturi mari, de exemplu în metalurgie, arderea se face în atmosferă îmbogățită în oxigen. Termenul generic pentru produsele rezultate din arderea combustibililor în aer este "gaze de ardere". În realitate, procesele de ardere nu sunt niciodată complete, nici din punct de vedere fizic (în jargon: "ardere incompletă"), nici din punct de vedere chimic (în jargon: "ardere imperfectă"). În gazele de ardere
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
din căldura degajată prin ardere, răcind flacăra. De aceea, dacă este nevoie de temperaturi mari, de exemplu în metalurgie, arderea se face în atmosferă îmbogățită în oxigen. Termenul generic pentru produsele rezultate din arderea combustibililor în aer este "gaze de ardere". În realitate, procesele de ardere nu sunt niciodată complete, nici din punct de vedere fizic (în jargon: "ardere incompletă"), nici din punct de vedere chimic (în jargon: "ardere imperfectă"). În gazele de ardere rezultate din arderea carbonului (cum ar fi
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
răcind flacăra. De aceea, dacă este nevoie de temperaturi mari, de exemplu în metalurgie, arderea se face în atmosferă îmbogățită în oxigen. Termenul generic pentru produsele rezultate din arderea combustibililor în aer este "gaze de ardere". În realitate, procesele de ardere nu sunt niciodată complete, nici din punct de vedere fizic (în jargon: "ardere incompletă"), nici din punct de vedere chimic (în jargon: "ardere imperfectă"). În gazele de ardere rezultate din arderea carbonului (cum ar fi arderea cărbunelui, hidrocarburilor sau a
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
metalurgie, arderea se face în atmosferă îmbogățită în oxigen. Termenul generic pentru produsele rezultate din arderea combustibililor în aer este "gaze de ardere". În realitate, procesele de ardere nu sunt niciodată complete, nici din punct de vedere fizic (în jargon: "ardere incompletă"), nici din punct de vedere chimic (în jargon: "ardere imperfectă"). În gazele de ardere rezultate din arderea carbonului (cum ar fi arderea cărbunelui, hidrocarburilor sau a lemnului) apare carbon nears sub formă de funingine sau ars incomplet, până la monoxid
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
generic pentru produsele rezultate din arderea combustibililor în aer este "gaze de ardere". În realitate, procesele de ardere nu sunt niciodată complete, nici din punct de vedere fizic (în jargon: "ardere incompletă"), nici din punct de vedere chimic (în jargon: "ardere imperfectă"). În gazele de ardere rezultate din arderea carbonului (cum ar fi arderea cărbunelui, hidrocarburilor sau a lemnului) apare carbon nears sub formă de funingine sau ars incomplet, până la monoxid de carbon (CO), în loc să fie ars până la dioxid de carbon
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
arderea combustibililor în aer este "gaze de ardere". În realitate, procesele de ardere nu sunt niciodată complete, nici din punct de vedere fizic (în jargon: "ardere incompletă"), nici din punct de vedere chimic (în jargon: "ardere imperfectă"). În gazele de ardere rezultate din arderea carbonului (cum ar fi arderea cărbunelui, hidrocarburilor sau a lemnului) apare carbon nears sub formă de funingine sau ars incomplet, până la monoxid de carbon (CO), în loc să fie ars până la dioxid de carbon (CO). De asemenea, azotul poate
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
aer este "gaze de ardere". În realitate, procesele de ardere nu sunt niciodată complete, nici din punct de vedere fizic (în jargon: "ardere incompletă"), nici din punct de vedere chimic (în jargon: "ardere imperfectă"). În gazele de ardere rezultate din arderea carbonului (cum ar fi arderea cărbunelui, hidrocarburilor sau a lemnului) apare carbon nears sub formă de funingine sau ars incomplet, până la monoxid de carbon (CO), în loc să fie ars până la dioxid de carbon (CO). De asemenea, azotul poate forma diverși oxizi
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
În realitate, procesele de ardere nu sunt niciodată complete, nici din punct de vedere fizic (în jargon: "ardere incompletă"), nici din punct de vedere chimic (în jargon: "ardere imperfectă"). În gazele de ardere rezultate din arderea carbonului (cum ar fi arderea cărbunelui, hidrocarburilor sau a lemnului) apare carbon nears sub formă de funingine sau ars incomplet, până la monoxid de carbon (CO), în loc să fie ars până la dioxid de carbon (CO). De asemenea, azotul poate forma diverși oxizi de azot (NO). Mecanismele arderii
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
arderea cărbunelui, hidrocarburilor sau a lemnului) apare carbon nears sub formă de funingine sau ars incomplet, până la monoxid de carbon (CO), în loc să fie ars până la dioxid de carbon (CO). De asemenea, azotul poate forma diverși oxizi de azot (NO). Mecanismele arderii combustibililor reali sunt foarte complicate și nu sunt încă bine cunoscute. Tehnica arderilor obține însă rezultate satisfăcătoare luând în considerare doar compușii rezultați din ardere și efectele energetice, aspecte relativ simple. În tehnica arderilor se consideră că compoziția combustibililor solizi
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
sau ars incomplet, până la monoxid de carbon (CO), în loc să fie ars până la dioxid de carbon (CO). De asemenea, azotul poate forma diverși oxizi de azot (NO). Mecanismele arderii combustibililor reali sunt foarte complicate și nu sunt încă bine cunoscute. Tehnica arderilor obține însă rezultate satisfăcătoare luând în considerare doar compușii rezultați din ardere și efectele energetice, aspecte relativ simple. În tehnica arderilor se consideră că compoziția combustibililor solizi și lichizi este, în mod convențional, formată din cinci elemente chimice pure: carbon
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
dioxid de carbon (CO). De asemenea, azotul poate forma diverși oxizi de azot (NO). Mecanismele arderii combustibililor reali sunt foarte complicate și nu sunt încă bine cunoscute. Tehnica arderilor obține însă rezultate satisfăcătoare luând în considerare doar compușii rezultați din ardere și efectele energetice, aspecte relativ simple. În tehnica arderilor se consideră că compoziția combustibililor solizi și lichizi este, în mod convențional, formată din cinci elemente chimice pure: carbon (C), hidrogen (H), sulf (S), oxigen (O) și azot (N), la care
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
diverși oxizi de azot (NO). Mecanismele arderii combustibililor reali sunt foarte complicate și nu sunt încă bine cunoscute. Tehnica arderilor obține însă rezultate satisfăcătoare luând în considerare doar compușii rezultați din ardere și efectele energetice, aspecte relativ simple. În tehnica arderilor se consideră că compoziția combustibililor solizi și lichizi este, în mod convențional, formată din cinci elemente chimice pure: carbon (C), hidrogen (H), sulf (S), oxigen (O) și azot (N), la care se adaugă două componente care formează "balastul": apa (W
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
H ard, conform reacțiilor: Oxigenul se consideră că se adaugă la cel din aerul atmosferic, iar celelalte componente: azotul, apa și cenușa nu reacționează. Erorile introduse de aceste simplificări sunt cu totul neglijabile din punct de vedere energetic. În tehnica arderilor se consideră că compoziția combustibililor gazoși este formată din hidrocarburi CH, hidrogen (H), oxizi de carbon (CO și CO), hidrogen sulfurat (HS), azot (N), oxigen (O) și vapori de apă (HO). Elementele combustibile ard conform reacțiilor: Oxigenul se consideră de
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
PSL este o armă de foc cu rearmare automată, bazată pe energia gazelor (împrumut de gaze). Acestea sunt dirijate din canalul țevii asupra pistonului de gaze al port încărcătorului. În momentul executării tragerii prin apăsarea trăgaciului, gazele care apar după arderea pulberii intră prin orificiul din peretele țevii în tubul de gaze. Aici, presiunea gazelor acționează pistonul de gaze, împingând portînchizătorul înapoi. Închizătorul, fiind deplasat spre înapoi, se deblochează de la țeavă și extrage cu o gheară specială tubul-cartuș din camera cartușului
Pușcă semiautomată cu lunetă () [Corola-website/Science/314211_a_315540]
-
referindu-se în primul rând la contactul sexual anal homosexual, apar de-abia în sec. 3 DC, când împăratul Filip Arabul interzice prostituția masculină. Spre sfârșitul sec. 4, odată cu adoptarea creștinismului ca religie oficială, homosexualitatea pasivă va fi pedepsită prin ardere. În codul de legi al lui Teodosiu, este prevăzută pedeapsa cu moartea "prin sabie" pentru homosexualii pasivi. Sub Justinian, contactele sexuale de orișice fel între parteneri de același sex, sunt categoric prohibite, iar cei angajați în astfel de practici sexuale
Contact sexual anal () [Corola-website/Science/314230_a_315559]
-
despre relațiile homosexuale similare, acestea erau considerate crime de o gravitate extremă. Persecuțiile împotriva celor care se făceau vinovați de sodomie au început în sec. 12-13. Vinovații erau condamnați la moarte, adesea precedată de mutilare (scopire), urmată de execuție prin ardere pe rug sau spânzurare. Spre mijlocul Evului Mediu, pe măsura extinderii diverselor teorii considerate eretice de către biserică, acuzațiile de erezie au fost tot mai adesea însoțite de acuzații de sodomie, în general, prin aceasta înțelegându-se contactul sexual anal homosexual
Contact sexual anal () [Corola-website/Science/314230_a_315559]
-
sufletul unui bolnav ce-și află alinarea unei suferințe tainice, numai la vederea și auzul suferinței altora"”. Din tipologia romantică, el se încadrează în tipologia demonilor. Pentru a-și realiza răzbunarea, demonul are nevoie de o punere în scenă grandioasă: arderea cetăților, capetele tăiate puse la poarta palatului, măcelul de la ospăț, piramida de capete, sunt tot atâtea elemente ale „recuzitei” sale. Este personaj secundar, deorece se regăsește numai în unele episoade ale acțiunii. De asemenea, ea pune în evidență, prin antiteză
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
a descris primele rezultate ale mișcării ca fiind „bune” și pe cele ulterioare ca fiind „și bune și rele”. Conform Fleming (1907), KKK „i-a liniștit pe negri, a adus siguranța vieții și a proprietății, a protejat femeile, a oprit arderile, a forțat liderii radicali să fie mai moderați, i-a făcut pe negri să muncească mai bine, i-a izgonit pe cei mai răi radicali din țară și i-a pus pe albi pe calea spre câștigarea supremației politice”. Rezultatele
Epoca de reconstrucție a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/314243_a_315572]