11,853 matches
-
a cunoaște creația materială și spirituală de ieri și de astăzi a acestui popor, idealurile, împlinirile și proiectele; a revedea locurile copilăriei și ale tinereții, întâia școală, întâia bibliotecă, întâiul șantier sau birou; a regăsi ambianța primelor sentimente puternice; a călca pe câmpurile biruințelor lui Ștefan sau Mihai sau a le contempla ctitoriile; a examina cu ochi expert construcțiile României din ultimul sfert de secol, către care atâția specialiști din alte țări își îndreaptă cu admirație privirile - iată experiențele pe care
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în care Primul Bărbat al țării, și unul dintre marii oameni ai contemporaneității, președintele Nicolae Ceaușescu, cu uimitoarea sa clarviziune, clocotitoare energie, luminoasă abnegație a știut să spună ferm că România aparține românilor și că nimeni, niciodată, nu va mai călca independența și suveranitatea țării.“ (Steaua, ianuarie 1978) NEDEL Aurel, pictor „E minunat să te simți om util și să fii înconjurat de oameni utili. Îmi place viața noastră de azi și tot ce se face azi la noi. În zilele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
nu văd mi-am pierdut ochelarii și nu-i nici un bec pe stradă. Atunci el spune brusc, binedispus, păi e comic ce se întâmplă ha ha, iar eu încep să simt ceva ca atunci când citesc piese absurde, care întotdeauna mă calcă pe nervi, pentru că absurdul mă calcă întotdeauna pe nervi. Așa că nici nu râd, nici nu plâng și spun aproape urlând nu-i nimic comic aici domnule ce mama naibii nu vedeți că-i o mare porcărie. Brusc, de parcă aș fi
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
și nu-i nici un bec pe stradă. Atunci el spune brusc, binedispus, păi e comic ce se întâmplă ha ha, iar eu încep să simt ceva ca atunci când citesc piese absurde, care întotdeauna mă calcă pe nervi, pentru că absurdul mă calcă întotdeauna pe nervi. Așa că nici nu râd, nici nu plâng și spun aproape urlând nu-i nimic comic aici domnule ce mama naibii nu vedeți că-i o mare porcărie. Brusc, de parcă aș fi schizofrenică, mă umflă și pe mine
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
și i-am cerut să nu-i mai pună perfuzii. A fost și dorința lui: un deget descărnat, mișcat aproape imperceptibil. A murit după două ore. Dumnezeu să-l odihnească! Acel Dumnezeu în casa căruia nu a vrut niciodată să calce. Casa despre care mi-a spus că este locuită de dracul... Aveam trei ani și treceam în fiecare dimineață, în drum spre plajă, pe lângă biserica grecească din Constanța. În fiecare dimineață, îl trăgeam ușor de mână, cu speranța că vom
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
în fugă pe o foaie dintr-un curs de-al lui, cu formule și necunoscute. Daniel avea vise ca și ea. Umbla pe străzi, ca un om liniștit, însă mintea îi fulguia aiurea, prin niște ținuturi prin care nici nu călcase vreodată în viața lui. Când îi povestea, întotdeauna avea poftă să mai pună câte ceva de la el, întocmai ca și ea. Din camera de cămin, și-l imagina lângă ea, în genunchi, cu coatele pe calorifer, privind apusul acela sălbatic, soarele
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mâna. Știa că nu o să mai sune la ei. Și nici vorbă de scârța-scârța nu mai veni niciodată în casă. * Dimineața își trase fesul și smulse în fugă poșetuța caraghioasă. Coborî în fugă scările și cât pe ce să-l calce pe domnul Zugravu, care își petrecuse din nou noaptea pe scări. De bună seamă că doamna Zugravu nu mai suporta să-l vadă beat. Și nici fetele lui, săracele... La intrarea în scară, un braț de biciclete și un milițian
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
a votului. Sau uluirea lor când mărturiseam francezilor că nu numai că nu-s feministă, dar că treaba asta mi se pare o porcărie, o invenție ca să ațâțe pe oameni unii împotriva altora... Privirea compătimitoare pentru netoata care se lasă călcată în picioare de bărbatul asupritor de secole al femeii - echivalentul bogatului asupritor al săracului -, al cărui scop în viață este de a găsi calea cea mai perversă și eficiență pentru a o menține într-o apatie supusă și tâmpă de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
portocală și cei verzui-dungat, ovali, cu miez rozaliu. Cavit-ul, fiecare bucățică smulsă cu greu din ambalajul de plastic cu folie de aluminiu. Sifoanele de sticlă, cu plasă metalică și țăcănitul ritmat, agale pe care-l auzeai câteva minute înainte să calci pragul sifoneriei. Complicata mașinărie care transforma în fiecare toamnă roșiile în bulion și obsesia maică-mii pentru un congelator plin ochi cu pătrunjel, mărar, vinete, ardei copți, pește obținut după lungi excursii misterios-pescărești, iepuri nevinovați uciși cu mașina la șosea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
e tata. Din când în când, vorbeau spre tot șirul, ca să ne simțim băgate-n seamă: — Hai, mișcați-vă și lăsați de-o parte aerele de domnișorici. Acum o să se vadă cine sunteți, care e fată mare ori care a călcat pe bec. În fața calului cu mușama stătea doctorița, cu un deget de cauciuc pus pe arătător și chițcăind la unison cu asistentele: — Astea-s curvele de la Filologie, intru în ele ca-n brânză. Aveam 19 ani, 48 de kilograme și
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mai mică chiuretă pe care o avem. Să nu spui după aia că te-am omorât. A durat puțin. Eram anesteziată, dar știam că urma să strecoare obiectul ăla în uterul meu și mă simțeam ca o coajă de cartof călcată de trei sute de bocanci. L-am văzut cum ținea chiureta cu două degete, apoi s-a îndreptat spre omul în negru, a pus obiectul într-o pungă și i l-a dat ăluia. Nu sunt urme de sarcină, i-a
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mai frumoasă fată din cartier. Avea rochii mătăsoase, lungi și cu imprimeu înflorat, exact cum văzusem în revista Femeia, la care se abonase soră-mea. Purta pantofi cu toc și îmi plăcea mult să o privesc coborând strada spre casă, călcând din piatră în piatră, ca pe ouă, să nu se murdărească de noroi. Uneori, o lăsa taxiul la poarta noastră, drumul fiind prea prost până la ea. Era blondă, cu părul gros și lung, ochi albaștri și un trup destul de dolofan
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
fi fost ,,ras”! N-a fost cazul, nu le-am oferit această ,,satisfacție”. În schimb, se fura într-o veselie. ,,Șmecheria “ era să te ai bine fie cu Conducerea întreprinderii, fie să fi dat cu subsemnatul la ,,colonelul Frunză”. Chiar dacă călcai pe bec, dacă erai un bun ,,slujitor al intereselor partidului” , se rezolva până la urmă cu ,,NUP”. Se mai întâmpla ca unul să nu fi fost prevăzător și atunci era pus la ,,stâlpul infamiei”, era judecat în întreprindere ca un exemplu
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
prisma lor de indivizi incompetenți, obișnuiți să trăiască pe spinarea altora și să nu facă nimic util, aceștia sunt capabili de orice ticăloșie pentru a-și conserva privilegiile nemeritate. Mulți s-au cocoțat pe scara socială prin impostură, prin fraudă, călcând peste alții. Singura lor preocupare în viață a fost să fenteze justiția omenească. Cu superficialitatea caracteristică, Biserica Ortodoxă spune astăzi că Buna Vestire reprezintă apariția unui personaj, a unui mântuitor care ,,ia păcatele oamenilor asupra sa”; o abordare primitivă care
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
de razele soarelui ce-l întâmpinau în prima sa călătorie pe pământ după așa o treabă, încălzindu-I bătrânele Sale oase. Muntele pe care venea acuma la vale, oamenii locului îl numiseră deja, Negoiul Cel cu Plete Albe, iar Dumnezeu călca din stei în stei minunându-Se El Însuși de minunile Sale pe care le săvârșise. Dintr o parte Îl întâmpinau ciopoare de capre negre, zvelte și săltărețe, însoțite de cerbi încoronați ca niște adevărați regi. Din cale I Se îndepărtau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dau la nimeni nimic. Noi cei din Streza Cârțișoara mai dăm peste ale celorlalți și 2 ferdele de muguri de arini pentru tăbăcitul pielei de talpă și 1 ferdelă de hamei...și se miră și alții, cum putem trăi». Teleki călca în picioare nu numai doleanțele iobagilor săi pe care-i disprețuia, dar făcea cele mai mari mizerii și boierilor privilegiați care și ei se jeluiesc astfel: - «Ne-a ocupat două mori și un loc de moară și le stăpânește, munții
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Sus. În Mlăci la izvorul lui părăul lui Ion, iar ieste o fântâniță care-i zice Budulăul Boltașului, pentru că tot boltașul Scorobeț a pus un buduloi de țiment aci ca să stea la vedere și să nu se astupe fântânița când calcă vitele. I-a dus iel și peștișori mici, crăieți, în ia. Nu știu acuma dacă mai stă sau nu s-a astupat că nu le mai are nime grija să le curețe. Să trecem la Trocile boltașului în părăul Secșoara
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
continuare poporul român după un război distrugător, și după seceta pustiitoare din anii 1946 - 1947, în paralel cu existența în teritoriu a trupelor sovietice, cunoscută fiindu-le calitatea că unde apucă să intre, curând nu mai ieșeau și că unde calcă cisma de ostaș rus, acolo se usucă iarba. Imediat după încheierea armistițiului cu rușii, din august 1944 până în februarie 1945, în România se schimbă trei guverne, până ce ne vizitează țara Andrei Ianuarevici Vâșinski, adjunct al ministrului de externe al U
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
taie undeva pe la piept să-i scoată ghemotocul de păr - așa a scăpat taică-su de armată), se hotărî să meargă la nenea Dode. îl găsi pe acesta în bucătăria de jos (cea care nu era pardosită cu scîndură, ci călcai direct pe pămînt), lucrînd la un putinei la bancul acela din lemn. De cum îl văzu, nenea Dode se mohorî puțin și continuă să dea la rindea - fapt ciudat, pentru că, de fiecare dată cînd venea pe la el, lăsa imediat orice lucru
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
lucru. Cum eu țineam mîinile în buzunare, tipa m-a ajutat zicîn du-mi că i-e frig. Am luat-o, ușurat, pe după umeri. și, cum asta însemna deja foarte mult, am încetat și bruma de conversație de pînă atunci. Călcam cu grijă să-mi potrivesc pasul cu ea (era destul de greu, fiindcă tipa avea, normal, pasul mai mic, și din cînd în cînd ajungeam în contratimp - lucru destul de neplăcut !) ; în timpul ăsta, mă gîndeam că va trebui să o sărut. Dar
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
că va merge el însuși a doua zi cu Dănuț pe afară și va vorbi el cu fata aia. „Ce, e hoață ? Trebuie să ți-l dea !“ Pornit de acasă cu tatăl său, Dănuț se simțea acum puternic. Amîndoi bărbații călcau apăsat, fără să se privească, cu chipurile împietrite, cu luciri de oțel în ochi, îndreptîndu-se hotărît spre leagăne. La un mo ment dat, glasul bărbatului mai mare se auzi rostind aceeași întrebare pe care celălalt o mai auzise în nenumărate
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
erau văzuți pe afară cu o găină într-o mînă și cu un lighean și un cuțit în cealaltă. Găinile tăiate de el nu aveau niciodată ocazia să zboare prin aer fără cap. Tatăl punea găina pe jos, în baie, călca cu un papuc pe aripi și cu celălalt pe picioare, o trăgea de gît în sus, să i-l mai lungească, și apoi tăia liniștit cu cuțitul. Găina doar tresărea, dar de zbătut nu avea cum să se zbată. În
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
bună creștere și a dascălilor care au pregătit-o, tânăra dăscăliță a pășit cu hotărâre și optimism în profesia pe care și-a ales-o. Fie ca toți cei ce au îmbrățișat fascinanta și nobila îndeletnicire de învățător să-i calce pe urme, spre a-și crea un nume care să fie rostit cu respect și dragoste de generațiile de copii și de către părinții lor. Lecția Mijloc de iarnă. Spre amiază gerul s-a mai muiat. Soarele, în scurtul său drum
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
fi cuvenit să fie, așa se proceda altădată... Dezgustat și revoltat de modul ilegal și necolegial în care s-a conspirat izgonirea lui din școala pe care a slujit-o cu devotament și dragoste, a jurat să nu-i mai calce pragul, conștient fiind că nu ar putea suporta zâmbetele și îmbrățișările ipocrite ale unora dintre foștii săi colegi. A regretat însă, despărțirea de elevii cu care lucra cu dăruire și cu care se înțelegea bine, uneori doar din priviri. Și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
bisericuță ortodoxă se transformă într-un pol de atracție și de îngemănare spirituală a celor ce tânjesc după pământul țării, pe care nu l-au putut lua pe tălpile pantofilor (cum se spune), ci doar în inimile lor răvășite. Ca să calce din nou pe țărâna sfântă a patriei și să-și revadă părinții, rudele, prietenii și meleagurile pe care au văzut lumina zilei, milioanele de români, răspândiți pe toate continentele, parcurg mii de kilometri. Sintagma foamea de amintiri - a ținut să
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]