11,231 matches
-
o lucarnă pe tabla din față. Acoperișul este înalt, realizând un raport de 2/3 din înălțimea casei. Pardoseala este din pământ. Locuința are o suprafață mică (6,30x4,20 metri), cu o singură intrare și trei ferestre. Ușa este confecționată din scândură masivă și este fixată cu balamale din lemn, mânuirea pentru închidere/deschidere făcându-se cu ajutorul unui mâner din lemn confecționat dintr-un cui de tisă. De asemenea, ușa dispune și de un zăvor în pârghie: o încuietoare clasică
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Locuința are o suprafață mică (6,30x4,20 metri), cu o singură intrare și trei ferestre. Ușa este confecționată din scândură masivă și este fixată cu balamale din lemn, mânuirea pentru închidere/deschidere făcându-se cu ajutorul unui mâner din lemn confecționat dintr-un cui de tisă. De asemenea, ușa dispune și de un zăvor în pârghie: o încuietoare clasică cu căței executată din lemn de esență tare, fiind acționată cu o cheie masivă, tot din lemn. Tinda este încăperea care are
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de interior sau piese de vestimentație. În interior se află obiecte casnice: oale și străchini de ceramică, butoiașe, lăcrițe și cofițe din lemn. Întinse pe pereți, sau aflate pe laițe, pe pat sau la icoane sunt așezate țesăturile de interior confecționate din lână și cânepă: păretare, lăicere, cergi, ștergare de perete și năframe de nuntă. Gospodăria tradițională din localitatea Câmpulung Moldovenesc este o gospodărie de crescători de animale din zona înaltă a Bucovinei. Ansamblul include: casă de locuit, grajd cu cămară
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
brad îmbinate în cununi de bârne cioplite în profil dreptunghiular. La exterior a fost păstrat lemnul aparent, iar zona din jurul ferestrelor și a ușii a fost lutuită și văruită sub forma unor chenare. Casa prezintă un acoperiș în patru ape, confecționat din draniță de brad, bătute în rânduri suprapuse. Căpriorii șarpantei sunt prinși folosind tehnica „îmbinări chertate”. Ca motive decorative apar cele avimorfe (ciocârlani de draniță pe creasta învelitorii) și zoomorfe („capul de cal” stilizat la capetele căpriorilor). În partea din
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
grătar, folosită, de obicei, pentru uscarea fructelor sau a legumelor. De obicei, aici se păstrează știuleții de porumb. În unele gospodării din satele din România se mai folosesc și astăzi astfel de depozite din nuiele. În anumite zone, coșerele sunt confecționate din scânduri. Gospodăria tradițională din satul Moldovița, zona etnografică Câmpulung, este o gospodărie cu ocol întărit specifică huțulilor bucovineni. Ansamblul care a fost reconstruit în incinta muzeului cuprinde șase obiective: casă, grajd cu cămară de mână, bucătărie de vară, cămară
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
este reprezentat Iisus Pantocrator, iar în pandantivii de la baza cupolei cei patru evangheliști. În cupola altarului este pictată Maica Domnului cu Pruncul, înconjurată de soborul sfinților și îngerilor. La fel de veche este și catapeteasma din lemn sculptat și poleit cu aur, confecționată de meșterul Ilie Moldovan, originar din Basarabia. În inventarul bisericii se află mai multe obiecte cu valoare de patrimoniu dintre care menționăm următoarele: Fiind transformată în mănăstire în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, Biserica Bărboi a fost
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
în Oceanul Pacific și în Oceanul Indian.Mușchii ce acționează vâlvele sunt atat de puternici,încât scafandrii se feresc de această scoică uriașă,pentru a nu-și prinde piciorul sau echipamentul în această uriașă menghina subacvatica vie.Din sideful unor scoici oamenii confecționează nasturi. .Cochilia are 2 vâlve prinse una de alta, 2 mușchi: anterior și posterior. Vâlvele sunt secretate de mantă, sunt calcaroase și căptușite de mantă. Prezintă 2 orificii numite sifoane: unul mic și unul mare. Corpul este moale, gălbui, cărnos
Scoică de lac () [Corola-website/Science/310766_a_312095]
-
puteri legendare ocrotitoare, Sfântul Rochus, Sfântul Sebastian și Sfântul Carol Borromeus. Pe cele trei laturi se mai pot vedea sculpturi în relief, reprezentând cele trei calamități - război, foamete și ciumă - pricinuite la acea vreme de turci (1737 - 1739). Monumentul este confecționat din gresie și are o valoare artistică deosebită, fiind creat la Viena, în stil baroc, și adus la Timișoara pe calea apei, pe Dunăre, Tisa și pe canalul Bega. Statuia a fost restaurată recent cu sprijin german și austriac.
Coloana Ciumei din Timișoara () [Corola-website/Science/308812_a_310141]
-
Strong. De asemenea, Knowles le-a invitat pe fostele sale colege din formația Destiny's Child, Kelly Rowland și Michelle Williams, dar și pe pe sora ei, Solange Knowles să ia parte la filmările scurtmetrajului. Mama interpretei, Tina Knowles, a confecționat peste șaizeci de ținute pentru Beyoncé și ceilalți protgoniști ai materialului promoțional. Segmentele dansante sunt inspirate din coregrafiile anilor '60 și este inspirat din musicalul Sweet Charity. Referitor la ultima parte a videoclipului, artista afirmă următoarele lucruri: „Explică modul în
Get Me Bodied () [Corola-website/Science/308973_a_310302]
-
este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele vestic al pronaosului. Portalul de intrare se numără printre cele mai interesante elemente decorative ale bisericii. Ușa este masivă, fiind confecționată din dulapi groși de lemn, ferecați în tablă groasă, prinsă în cuie forjate. Pe tabla care acoperă ușa au fost adăugate două diagonale metalice, între care se află opt elemente curbilinii metalice. Ancadramentul are la partea superioară o pisanie cu
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
citețe. Nivelul mediu al instalațiilor noii imprimerii și lipsa calificării superioare a personalului au fost cauze care au condus la calificarea emisiunii ca fiind „defectuoasă”. La cea de-a doua emisiune din luna aprilie 1879 au fost folosite clișee noi confecționate la București sau clișee de la Paris, care au fost curățate și revizuite. Cel de-al doilea tiraj poartă numele de emisiunea poștală „București II - Culori schimbate”. In imaginea alaturata o fantastica varietate de tipar pe 5 bani verde: ROMANKA cu
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
recreativă de consum neavizat de substanțe. Obiceiul se mai practică și ca parte a unor ritualuri religioase sau nereligioase, pentru a conduce la înălțarea spiritului. Cea mai întâlnită metodă de a fuma este aceea prin intermediul țigărilor, fie fabricate industrial, fie confecționate artizanal, prin împăturirea unei cantități de tutun în hârtie. Dintre alte forme de fumat, se pot aminti folosirea pipei, a trabucurilor și a narghilelei. Fumatul este una dintre cele mai frecvente forme de abuz de substanțe folosite în scop recreațional
Fumat () [Corola-website/Science/309937_a_311266]
-
nr. 686 / 13 decembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial nr. 16 din 13 martie 1997, s-a luat decizia eternizării memoriei lui Alexandru Diordiță. Astfel, denumirea Străzii Cosmonauților din municipiul Chișinău a fost schimbată în strada "Alexandru Diordița". S-a confecționat și s-a instalat câte o placă comemorativă cu basorelief pe clădirea din strada 31 August 1989 nr. 141 și pe fațada fostei clădiri a Guvernului din strada Alexei Mateevici nr. 87, actualmente blocul de studii al Academiei de Muzică
Alexandru Diordiță () [Corola-website/Science/309964_a_311293]
-
brevet, în urma unor cursuri pe instruire teoretică și practică. Chiar și plierea unei parașute cere asimilarea unor cunoștințe. Pliajul defectuos, dar și manevrarea incorectă în timpul căderii, pot conduce la producerea unor accidente, de cele mai multe ori fatale. La început, parașutele erau confecționate din in, apoi din mătase. În prezent se folosesc materiale sintetice moderne, mai rezistente, cum este nailonul, de multe ori învelit în silicon, pentru a spori performanța și a mări durabilitatea. Când au fost introduse parașutele de formă dreptunghiulară (numite
Parașută () [Corola-website/Science/309281_a_310610]
-
lemn, care i-a atenuat căderea, el suferind doar leziuni minore. În secolul al XIII-lea, în „Cuvântul lui Daniil Zatocinik”, manuscris rusesc, se descriu petrecerile populare la slavi, în timpul cărora oamenii se lansau în aer cu ajutorul unor echipamente speciale, confecționate din mătase. Leonardo da Vinci a făcut prima schiță a unei parașute în perioada 1480-1483, când trăia la Milano. Este posibil ca ideea parașutei să nu îi aparțină. Istoricul Lynn White a descoperit un mascris italian anonim din jurul anului 1470
Parașută () [Corola-website/Science/309281_a_310610]
-
să încerce chiar el metoda, în 1793, când balonul său cu aer cald s-a rupt și el a reușit să se salveze cu ajutorul unei parașute. Dezvoltarea parașutelor s-a concentrat pe construirea unor aparate mai compacte. Primele parașute erau confecționate din in întins peste un cadru de lemn. La sfâșitul anilor 1790, Blanchard a început să facă parașute din mătase, avantajele fiind o rezistență mai mare și o greutate mai mică. La 22 octombrie 1797 francezul André-Jacques Garnerin a efectuat
Parașută () [Corola-website/Science/309281_a_310610]
-
Parașutele rotunde, care doar frânează mișcarea prin aer, sunt folosite mai ales de către armată, atât pentru trupele de desant și de parașutiști militari, cât și pentru plasarea încărcăturilor și resurselor. Acestea au o voalură rotundă, asemănătoare cu forma unui dom, confecționată dintr-un singur strat de material. Aceste tipuri de parașute sunt folosite destul de rar de parașutiștii civili. Primele parașute rotunde erau simple și de formă circulară, dar erau destul de instabile. Majoritatea parașutelor rotunde de astăzi tind să fie conice sau
Parașută () [Corola-website/Science/309281_a_310610]
-
3 ha de livadă, o grădină de zarzavat și o gospodărie anexă cu păsări și animale. În cadrul mănăstirii funcționează un atelier de pictură (unde se pictează icoane pe lemn și se încondeiază ouă) și unul de croitorie (în care se confecționează haine monahale doar pentru personalul mănăstirii). Maicile de aici desfășoară o activitate socială concretizată în oferirea de mâncare caldă unor bătrâni și familii nevoiașe din satul Probota sau în ajutor acordat copiilor din familii cu probleme la rezolvarea temelor școlare
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
ale statului. Prin Decretul Regal nr.2859 din 1936, emis de regele Carol al II-lea se introduce portul unei uniforme speciale pentru cavalerii ordinului „Mihai Viteazul”, constând dintr-o mantie de culoare albă pe care este aplicată crucea ordinului, confecționată din postav de culoare albastră. Ca acoperământ de cap, decretul prevedea o cușmă din blană de miel de culoare albă. Prin Decretului Regal nr. 328 din 10 februarie 1931, regimentele ale căror drapele fuseseră decorate cu ordinele Mihai Viteazul, Steaua
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
acelaș club speologic Polaris ia inițiativa amenajării turistice a peșterii. Acțiunea începe în 1 august. Sunt prezenți Viorel,Ioan, Mircea și Dana Ludușan, Eugen și Dodo Cindrea, Vasile Kucinski, Naghy Martin, Bogdan Broșteanu, Ovidiu și Gabriel Băcioiu, Florin Oprea. Sunt confecționate și montate 12 podețe metalice, două scări și amenajate câteva sute de metri de poteci. După 31 de zile se putea vizita în pantofi de stradă cea mai fantastică peșteră din Apuseni. Amenajarea a fost întreținută de membrii clubului câțiva
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
a început pe teritoriul României către anul 800 î.e.n. În timpul lui Decebal, se pare că la Sarmizegetusa și în împrejurimi existau cele mai mari ateliere de metalurgie din întregul teritoriu al Europei, rămas în afara Imperiului roman. În aceste ateliere se confecționau, mai întâi, ustensilele: nicovale masive, ciocane de diferite forme și dimensiuni, baroase și ciocane de forjă, pile, clești, dălți. Apoi, unelte și obiecte de fier servind la prelucrarea lemnului sau în construcții: ferăstraie cu pânză lată sau îngustă, cuie și
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
săbii drepte și curbate, pumnale, scuturi, vârfuri de sulițe, etc. Apoi, diferite alte articole: lanțuri, compase, sule, cârlige de undițe, foarfeci, lame de brici, frigări mari (cu suporturile respective) cu doi sau mai mulți dinți, cuțite, etc. Din fier se confecționau și podoabe sau accesorii pentru îmbrăcăminte (catarame, paftale, nasturi, fibule, brățări, etc.). Dar podoabele erau mai ales din argint. În atelierele argintarilor daci (în care s-au descoperit și uneltele meșterilor: nicovale mici, dălți, pile, ciocănașe) se lucrau coliere, brățări
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
economici din teritoriu este Întreprinderea de stat pentru Silvicultură Telenești, care este situată pe o suprafață de 10.527 ha. Întreprinderea anual crește 4-5 mln. material săditor, colectează 20-25 specii medicinale în volum de 20 tone anual. La întreprindere se confecționează peste 30 modele de obiecte din răchită care sunt exportate în diverse țări, ca România, Polonia, Germania, Franța, etc. Pe lângă aceasta în oraș funcționează două mori, două întreprinderi de panificație și 3 oloinițe. Deservirea populației este asigurată de 120 unități
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
de răul nomazilor de cîmpie. Abia după cucerirea Daciei de către romani, adică în a. 106 e. n., pe aceste locuri starea de lucruri s-a schimbat. S-a format o nouă așezare umană. Sedentari devenind, locuitorii ei lucrau ogoarele, creșteau vite, confecționau diferite lucruri pentru gospodărie. Podoabele și hainele le aduceau din orașele imperiului. Casele și le făceau mai spațioase, din lemn, nuiele și lut, le acopereau cu stuf. Pe lîngă case mai construiau și diferite anexe, săpau gropi pentru depozitarea produselor
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
cum să cultive vița de vie, livada, orice legume, cereale, cum să le păstreze, cum să le realizeze. Femeile aveau grijă să prelucreze lîna, inul, cînepa, să țese pînză, stofă, covoare, țoluri pentru a îmbrăca familia și casa. Pentru iarnă confecționau sumane, mantale, iar pentru vară îmbrăcămintea era din țesătură fină din in și cînepă. Pentru bărbați țeseau brîie din lînă. Din blănuri făceau cojoace, bondițe, căciuli. Din lînă toarsă femeile, fetele, împleteau broboade, îmbrăcăminte pentru iarnă. Încălțămintea o confecționau din
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]