11,160 matches
-
doctoratul și e numit profesor la Liceul de Băieți „V. Alecsandri” din Galați. Profesor de limbă franceză la acest liceu din Galați (1928-1932) și apoi, pînă la moarte, în București. Se stinge stupid în 1937, în plină tinerețe și putere creatoare, din cauza unei operații banale de apendicită. Debut în revistă în „Mișcarea literară” a lui Liviu Rebreanu în 1928. A fost membru în consiliul director al revistei „Sburătorul”, condusă de Eugen Lovinescu, la reapariția în serie nouă. Încă din această perioadă
Anton Holban () [Corola-website/Science/298907_a_300236]
-
imperiale. Prin Coal Mines Act din 1930 se produce concentrarea activității miniere. Apar trusturi siderurgice ca British Iron & Steel, în chimie ca Unilever, în textile-Cotton Industrial Reorganization Act, Industria auto-Rootes. Apar industrii noi în electricitate și prelucrarea cauciucului ce sunt creatoare de noi locuri de muncă. Agricultură este reorganizată. Sund acordate subvenții la prețuri garantate că Agricultural Marketing Acts și Wheat Act. Șomajul este eliminat treptat. În 1929, 4% din britanici își împărțeau 1/3 din venituri, iar 4/5 familii
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]
-
XX, caracterizat printr-o puternică tendință de exprimare spontană a trăirilor interioare (stări de spaimă, durere, uimire, exacerbare a sentimentelor), prin tensiune extatică, punând accent pe subiectivitate, pe irațional. Expresionismul se caracterizează prin: tensiune extatică, transcedere tragică a realității, voință creatoare, năzuință spre absolut, accente halucinatorii, atitudine neconformistă și accentuat subiectivă, pierdere în haos, presentimentul unei iminente catastrofe universale și interesul pentru fenomenele originare. Vincent van Gogh este considerat precursorul noului curent, din momentul în care a optat pentru o abstractizare
Vincent Van Gogh () [Corola-website/Science/297793_a_299122]
-
Ministru al Educației Naționale în guvernul Goga, creează o catedră de filozofie la Universitatea din Cluj pentru Lucian Blaga. Cu siguranță, altul ar fi fost destinul postum al operei lui Ion Petrovici, dacă după 23 august 1944, în plină forță creatoare, la începutul marilor epurări politice efectuate sub regimul comunist, nu ar fi fost arestat și deținut până în 1964, când este eliberat împreună cu alți deținuți politici, la o vârstă la care nimeni nu mai poate reface traseul unei gândiri ce s-
Ion Petrovici () [Corola-website/Science/297849_a_299178]
-
că se împotrivește clasicismului. Tema centrală a romantismului este idealul și dorința de libertate, individul și autoexprimarea sunt promovate în prim-plan. La romantici, personajele aparțin tuturor categoriilor sociale, nu există tipuri umane, ci individualități. Se pune accent pe individualitatea creatoare, afirmarea originalității și a sensibilității. Temele predilecte romanticilor sunt: iubirea, natura, istoria, folclorul autohton, condiția omului de geniu, moartea, singurătatea, revolta împotriva condiției umane. Romanticii resping convenții în opera literară impuse de clasiciști, cum ar fi regula celor trei unități
Romantism () [Corola-website/Science/297855_a_299184]
-
alfabetul abugida adaptat orașul deține nu mai puțin de șaptezeci și două de fântâni arteziene în localitate este un centru de sănătate în care lucrează un medic de familie grație acestui fapt au supraviețuit pe peliculă și prin ea forțele creatoare ale unor artiști de mare clasă pierderile energetice ale fenomenului sunt foarte mici astfel că la scara temporală a vieții unui om mișcarea pare neîncetinită în locuințele acestora se instalează ofițeri sovietici ardeii umpluți se pot face și de post
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
discreție și foarte simplu. Cu o stare materială precară și bolnav de scleroză multiplă după 1900, a ajuns să picteze țintuit în fotoliu și cu penelul legat de încheietura mâinii. În această perioadă în care și-a concentrat toată energia creatoare, toată pasiunea pentru natură și toată dragostea pentru viață și pentru frumos spre pictarea florilor, Luchian a alăturat tehnicii uleiului, pentru peisaj și pentru multe dintre naturile moarte cu flori, pastelul, cu care a ajuns la o măiestrie neegalată. Denumit
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
Ileana i-a fost un indiciu privind drumul pe care l-a ales. Financiar, ajunsese să o ducă foarte prost, salariul foarte modest pe care-l avea ca flautist în orchestra Teatrului Național abia-i ajungându-i. În plină maturitate creatoare la 34 de ani, Luchian s-a dovedit prin opera sa a fi o personalitate artistică originală, afirmându-se cu o pictură generoasă, vibrantă și care prin paleta sa cromatică plină de lumină, prin poziția artistică înnoitoare precum și printr-o
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
bolnav la Spitalul Pantelimon în clinica neurologului Gheorghe Marinescu. Aici, a fost îngrijit foarte bine timp de mai multe luni și, în final dignosticul care a rezultat din fișa sa clinică a fost Scleroza multiplă. În plină perioadă de tinerețe creatoare, la 33 de ani Luchian a trebuit să se lupte cu paralizia și în timp, era amenințat și cu pierderea vederii. Veșnic optimist, în spital fiind, Ștefan Luchian a aderat la Societatea Tinerimea artistică împreună cu Constantin Artachino, Nicolae Vermont și
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
ajuns la o măiestrie neegalată. Fluiditatea contururilor și delicatețea catifelată a petalelor, le-a evocat cel mai bine prin intermediul pastelului. Luchian începuse să picteze flori mai dinainte, dar abia din 1908 el și-a concentrat în această direcție toată energia creatoare, toată pasiunea pentru natură, toată dragostea pentru viață și pentru frumos. Iată de ce „"florile"” lui Luchian au acea intensitate aproape dramatică a sentimentului, acea lumină interioară, acea simplitate gravă care fac din multe dintre ele - este de ajuns să menționăm
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
a ridicat. Ea a reprezentat și un imbold pentru urmașii săi și a contribuit la înflorirea picturii românești pe calea realismului critic. Opera lui Luchian a pătruns în inima și în conștiința poporului în fața căruia și-a închinat întreaga ocupație creatoare. Alături de Ion Andreescu și Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian a rămas ca unul dintre cei mai mari maeștrii ai picturii moderne din țara noastră, opera sa ocupând un loc de cinste în cadrul patrimoniului național și universal. Prin simplul fapt că Ștefan
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
(n. 27 mai 1877, Sân Francisco - d. 14 septembrie 1927, Nișă) a fost o dansatoare americană, creatoare a unui stil expresiv în arta dansului, inspirat din dânsul antic grecesc, care a influențat coreografia modernă a secolului al XX-lea. S-a născut la Sân Francisco într-o ambianța familiară modestă, cu numele ei adevărat de Dora Angela
Isadora Duncan () [Corola-website/Science/297880_a_299209]
-
adevărului, dintre mirajul ficțiunii cu care copilul asociază minciuna - cadru nelimitat al imaginației explozive - și necesitatea de a produce adevăruri la care cei din jur să se poată raporta și în funcție de care să dea verdicte. În lumea minciunilor, copilul e creator de „scenarii de socializare” cu inventivitatea debordantă, imaginând întâmplări care pot produce rupturi în ordinea realității. Minciuna e disruptivă, anulează cronologia safe, produce neașteptat. Când devine, de fapt, minciuna o realitate neconstrângătoare? Cum își duce mincinosul minciuna? Cum e reprezentat
Frici îmborcănate și minciuni etichetante. Narațiune și de-dramatizare () [Corola-website/Science/296115_a_297444]
-
colective Drumul lui Lenin, de Lidia Agricola, autoarea eseului remarcă: ” Ne apare aici țăranca devenită în regimul nostru conducătoare de unitate socialistă. Meritul pictoriței Lidia Agricola este de a fi reliefat acele calități ale eroinei sale - ca inteligența sănătoasă, energia creatoare, voința fermă și încrederea în forțele proprii - prin care ne convinge de capacitatea ei reală de a îndeplini cu cinste o atare sarcină de răspundere.” (p.11) Perspectiva privitoare la reprezentarea genului în acest eseu poate părea favorabilă ”masculinizării” și
Realism socialist și gen - Feminitate în discursul criticii de artă în deceniul al șaselea () [Corola-website/Science/296141_a_297470]
-
fizice, intelectuale și morale. Durkheim afirma că „educația constă într-o socializare metodică a tinerei educații”. Pedagogul român Constantin Narly, consideră că educația este „un fapt social și individual în același timp”. Florin Georgescu considera că „educația este prima activitate creatoare neproducătoare de bunuri de consum, cunoscută de istorie” (Florin Georgescu 1970). Societatea zilelor noastre solicită, mai mult ca oricând, inteligența și capacitatea creatoare a omului. „Întregul climat al viitorului, afirmă Bogdan Suchodolski, va situa capacitățile intelectuale în condițiile deplinei afirmări
Educație () [Corola-website/Science/296552_a_297881]
-
este „un fapt social și individual în același timp”. Florin Georgescu considera că „educația este prima activitate creatoare neproducătoare de bunuri de consum, cunoscută de istorie” (Florin Georgescu 1970). Societatea zilelor noastre solicită, mai mult ca oricând, inteligența și capacitatea creatoare a omului. „Întregul climat al viitorului, afirmă Bogdan Suchodolski, va situa capacitățile intelectuale în condițiile deplinei afirmări și va da un larg avans dorinței de cunoaștere. În concluzie, prin educație se dorește dezvoltarea conștientă a potențialului biopsihic al omului și
Educație () [Corola-website/Science/296552_a_297881]
-
lui Marcel Duchamp) sau pagini albe, sfidând chiar definiția literaturii. Același profesor Mihai Floarea menționează că "după clasificarea obișnuită în studiul literaturii, sînt trei: epic, liric și dramatic. În literatura română, această clasificare se face după criteriul raportului dintre subiectul creator și realitatea vizată. Fiecărui gen literar îi corespund numeroase specii literare. Evoluția genurilor literare s-a făcut în funcție de curentele literare. Platon, de exemplu, făcea distincția între operele care imitau integral realitatea înconjurătoare (mimesis), operele care își propuneau expunerea directă a
Literatură () [Corola-website/Science/296566_a_297895]
-
o corespondență fizică și - invers - fiecare obiect fizic dispune de o idee adecvată. Individualitatea lucrurilor este explicată ca forme de manifestare ale "substanței", fiind în totalitatea lor "natura naturata" (natură creată), în timp ce Dumnezeu sau "substanța" este o "natura naturans" (natură creatoare). Din aceasta rezultă ideea indestructibilității lumii. Cunoașterea intuitivă a "substanței" constituie sursa iubirii spirituale a lui Dumnezeu ("amor Dei intellectualis"). Cauzalitatea iminentă este reprezentată în metafizica lui Spinoza drept natură creată prin ea însăși. Fiecare obiect sau fiecare idee depinde
Baruch Spinoza () [Corola-website/Science/298446_a_299775]
-
ca D-zeu sau natură. El elaborează un sistem filosofic în centrul căruia este plasată substanța unică cugetătoare. Substanța este înzestrată cu 2 atribute: întindere și rațiune. Natura conține cauza în sine, de aceea el identifică natura creată cu natura creatoare. Cosmosul reprezintă un sistem complex. Fizicul se supune metafizicului. La Spinoza D-zeu este o ființă compusă dintr-o mulțime de atribute, fiecare dintre ele exprimă o esență eternă. Natura se creează continuu pe sine, grație atributelor sale. Ea este
Baruch Spinoza () [Corola-website/Science/298446_a_299775]
-
artei, tehnicii, științei. Din punct de vedere al mecanismelor interne prin care se realizează, imaginația se organizează în adâncime pe câteva niveluri funcționale, și anume: nivelul oniric, nivelul reveriei și nivelul intențional orientat, în cadrul căruia se delimitează imaginația reproductivă, imaginația creatoare și visul de perspectivă. Imaginația este procesul psihic cognitiv, complex, de reflectare mijlocită, constructivă și transformatoare a datelor experienței, a cunoștințelor, informațiilor stocate la nivelul memoriei sau a situațiilor și evenimentelor trăite în prezent. Imaginația își extrage conținuturile în cea
Imaginație () [Corola-website/Science/298494_a_299823]
-
sfera cunoașterii, imaginația lărgește această sferă și oferă astfel gândirii noi teritorii. Imaginația are o funcție adaptativ reglatorie, care exprimă locul și rolul imaginației în sistemul psihic uman, ea constituind procesul predilect al creativității. Imaginația conferă conștiinței dimensiunea explorativă și creatoare. În calitate de proces cognitiv, imaginația dispune de o serie de procedee de combinatorică imaginativă. Sunt operații, procedee de lucru mintal, prin intermediul căreia imaginația intervine asupra conținuturilor sale și produce modificări, transformări, aglutinări, tipizări, schematizări, rearanjări, substituții, analogii, adaptări, etc. Finalitatea subiectiv
Imaginație () [Corola-website/Science/298494_a_299823]
-
șef de aprozar, / de rangul tău, deloc nu-mi pasă mie." Este conștient de adevărul că fără poeți omenirea „s-ar înanimaliza”, ar recădea în regnul necuvântătoarelor; poezia înseamnă ieșire din regn, calea spre Dumnezeire, spre mirabilele puteri ale Logosului creator de universuri: "Fără poeți, pământul ar mugi, / și casele s-ar stinge fără teatre, / și noaptea nu s-ar mai sfârși în zi / și pruncii ar putea atât, să latre. // Desprinderea de regnul animal, / intrarea în limbuta noastră oază, / ca
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
culturi, expresia creației majore a tuturor experiențelor transculturale. Nu poți cunoaște capacitatea de creație spirituală a unei comunități etnice sau naționale fără să-i cunoști concepția mitică, istoria particulară a viziunii sale seculare despre destinul omului în cosmos, valențele condiției creatoare în ecosistemul din care face parte, aspirațiile etice în contextul spiritual al umanității». Principalele sale lucrări în acest domeniu sunt "Fenomenul horal" (1944), "Coloana cerului" (1972), "Măștile populare" (1970) și "Mitologie română" (1985).
Romulus Vulcănescu () [Corola-website/Science/307083_a_308412]
-
25 de ani de la proclamarea Republicii, 1974 30 de ani de la eliberare. La 70 de ani, Revue Roumaine de Mathematiques Pures et Appliques îi dedică un numar omagial (vol. 17, nr. 9, 1972). În 15 noiembrie 1976, în plină forță creatoare, Gheorghe Călugăreanu s-a stins din viață în urma unui cancer cu evoluție foarte rapidă. După dorința să, a fost incinerat, iar urna a fost depusă la Cimitirul Bellu. Opera să se axează pe studiul unor probleme fundamentale de teoria funcțiilor
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
-o și au lucrat alături de ea îi vor păstra o vie și pioasă recunoștință ; pentru cei care nu au cunoscut-o, evocarea vieții și operei profesor academician Raluca Ripan poate constitui pilda vie a unei vieți de muncă perseverentă și creatoare, de pasiune și dăruire dedicate dezvoltării chimiei în România, un îndemn la muncă pentru atingerea celor mai înalte țeluri. O mărturie a contribuției aduse în cercetare, a inovațiilor și rezultatelor realizate de academician Raluca Ripan și colectivele îndrumate și coordonate
Raluca Ripan () [Corola-website/Science/307160_a_308489]