11,051 matches
-
tratat internațional 23. Cu toate acestea, nu numai că există unele note de specificitate în ceea privește efectele intrării în vigoare, dar implicațiile acestei aderări depășesc ceea ce constituie standardul cunoscut. Tratatul de aderare are unele trăsături care-i sunt specifice, demne de luat în considerare în explicarea acestor aspecte, care nuanțează cele menționate mai sus în privința regulilor deja cunoscute. Deși la încheierea tratatelor comunitare se ține seama de regulile dreptului internațional, în virtutea autonomiei de voință a statelor membre, au intervenit, în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Americii. Subscriem la aprecierea că încheierea celor două Acorduri constituie întronarea unui segment important, din ceea ce reprezintă participarea Uniunii Europene la viața internațională; dimensiunile acestei forme de cooperare (sfera de aplicare teritorială pe două continente" precum și paleta acțiunilor convenite) sunt demne de a fi remarcate; la rândul lor, statele membre ale Uniunii Europene sunt interesate în mod special, în acest gen de cooperare. Cu toate acestea, acest pas spre globalizarea de nivel intercontinental (Uniunea Europeană Statele Unite ale Americii) nu poate trece neobservat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la această mișcare. România dorea acest lucru, pentru a se putea rezista presiunilor exercitate de Kremlin asupra sa, în legătură cu respingerea de către ea a tendințelor U.R.S.S. de subordonare a C.A.E.R. și Pactului de la Varșovia intereselor sovietice. Din surse demne de încredere, am aflat că Iugoslavia se temea de o eventuală concurență din partea României în mișcarea respectivă. * * * În funcțiile și misiunile avute în Centrala M.A.E. și la ambasadele unde am lucrat, am avut parte de colegi minunați cu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ins], cănd survine moartea, tot ceea ce omul a ales este lipsit de semnificație. Înv]ț]turile evreiești (Pilde) recunosc dou] clase de b]rbați: pe de o parte cei înțelepți care respect] legea divin], sunt buni cet]țeni, discreți, prudenți, demni de încredere, cinstiți, blajini, umili, convenționali, hărnici și imparțiali în judecat]; iar pe de alt] parte, cei r]i, lipsiți de judecat] și care ignor] legea. Femeile sunt împ]rțite în dou] clase: cele bune, care sunt soții ideale, preocupate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
soțului, care muncesc din greu s] țin] c]minul și sunt negustorese iscusite (Pilde 31.10-31); și cele rele, aventuriere lascive care reprezint] lipsa de rațiune și dezastrul (Pilde 7.6-27; 9.13-18). Motivul pentru care înv]ț]tură era demn] de urmat este acela c] o cale duce la succes, iar cealalt], la eșec și necaz. Deși în Ieșirea (12.49) se spune: „O lege s] fie și pentru b]știnaș și pentru str]inul ce se va așeza la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
așa exist] și intensit]ți diferite ale pl]cerii sau ale st]rii de bine. În timp ce viața cinstit] și armonioas] permite omului obișnuit s] descopere bun]starea pe calea corectitudinii, f]r] l]comie, s] obțin] satisfacție proprie prin fapte demne de laud], cel care tr]ieste în singur]țațe (pustnicul) își supune dorințele unui control mai sever, fiind mult mai serios angajat în atingerea idealului de eliberare total] de suferinț] (nirvana). Atât idealul de viat] al omului simplu, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a fi importante. Am c]zut de acord c] o cunoaștere a principiilor poate fi de folos câteodat]. Dar acest fapt nu îi mulțumește pe cei care cred c] puterea principiilor este fundamental] în sensul c] reprezint] un agent moral demn de respect. Exist] o opinie general] conform c]reia, pentru a fi un agent moral, trebuie doar s] accepți și s] acționezi pe baza unui set de principii aplicabile în mod egal atât sieși, cât și celorlați. Ross nu accept
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teoriile drept]ții și cele ale binelui. Al doilea aspect al eticii, care subliniaz] ideea promov]rii consecințelor pozitive ale acțiunii, necesit] în mod evident o teorie a binelui în vederea determin]rii clare a acestor consecințe pozitive și, prin urmare, demne de promovare. Ins] pan] și cel dintâi aspect menționat cu privire la etic] necesit] adesea o anume teorie a binelui, chiar și numai pentru a da conținut „datoriei binelui”, aceasta înscriindu-se printre lucrurile pe care se cuvine s] le facem: este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întreaga viat] dobândirii binelui și fericirii - nu a încercat s] ofere o descriere conving]toare a unui asemenea stil de viat].” (Blum, 1988) Teoria virtuții urm]rește tocmai acest deziderat, prin descrierea unor tipologii de caracter sau a unor modele demne de urmat. Deși noțiunea de „virtute” pare oarecum învechit] (preferându-se mai degrab] termeni sinonimi precum „integritate” sau „caracter”), etică acord] o important] deosebit] problemelor legate de caracterul personal. Aceste probleme se refer] la conduită unui om corect în situații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptul c] asociau în mod greșit curajul unui comportament stereotipic (de exemplu, a salva niște copii dintr-o cas] incendiat]) și pentru c] nu f]ceau distincția între capacitatea de a învinge orice team] și capacitatea de a înfrunta lucruri demne cu adev]rât de team]. În opinia lui Socrate, curajul se îmbin] cu înțelepciunea, motiv pentru care nu poate servi unor scopuri malefice. Socrate susține, de asemenea, ideea controversat] potrivit c]reia curajul servește și intereselor personale ale individului. Dup
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
curajul dintr-o perspectiv] nonsocratic], acesta reprezentând o virtute care servește oric]rui ideal sau scop, atunci problemă dispare. Dificult]țile apar atunci când virtuțile (cum ar fi curajul și înțelepciunea) sunt chemate s] rezolve toate dilemele eticii. Un alt aspect demn de menționat ar fi și cel privind importantă drepturilor la libertate și la o viat] privat] în societ]țile moderne. Bună funcționare a acesteia depinde de respectarea unui num]r minim de drepturi și libert]ți. Motivele pentru care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au capacitatea de a-și schimba propriul caracter. Ins] din moment ce critică admite faptul c] acțiunea individului este independent], posibilitatea ca aceast] acțiune s] genereze schimb]ri la nivelul caracterului este admisibil] în aceeași m]sur]. Criteriile de distincție între actele demne de laud] și cele damnabile, modul de formare a manierelor personale precum și concepțiile proprii asupra liberul arbitru, subliniaz] ideea c] oamenii pot s] își dezvolte său s] își modifice caracterul în mod deliberat. Limită pan] la care este posibil] aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
final, altereaz] personalitatea uman]. Aceast] abordare este susținut] de tendința de a evita așa-zisele efecte dezumanizante ale sexului mecanic și promiscuu și de dorința de a promova sexul că cea mai intim] exprimare fizic] a ființei umane - un act demn de o atenție special] datorit] efectelor sale unice asupra integrit]ții noastre existențiale. Diferite modific]ri au ap]rut în aceast] abordare. Unii susțin]tori ai acesteia contrazic necesitatea exclusivit]ții dragostei și a intimit]ții. 5) Critică dragostei și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de eliberare a animalelor. În același timp, i-a determinat pe filosofi s] analizeze statutul moral al animalelor. Dezbaterea care a urmat a condus la un acord general asupra faptului c] animalele nu sunt roboți, ci pot suferi, si sunt demne de considerație moral]. Misiunea de a dovedi acest lucru a trecut de la cei care doresc s] protejeze animalele în sarcina celor care cred c] animalele nu conteaz]. Aceștia sunt acum obligați s] își apere poziția în fața ideii general acceptate, care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
principiile și intuițiile morale, dar alegerile pe care le putem face și suferința a miliarde de animale sunt reale. Orice criterii de selecție am stabili, nu exist] argumente acceptabile pentru a trata animalele altfel decât în calitatea lor de ființe demne de considerație moral]. Referințe Bentham, J.: The Principles of Moral and Legislation (1789); (New York: Hafner Press, 1948). Davidson, D.: Inquiries into Truth and Interpretation, (Oxford: Oxford University Press, 1984). Fisher, J.: „Taking sympathy seriously”, Evironmental Ethics, 9, nr. 3 (Fall
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sa este în mod esențial peiorativ]. Acest sens al cuvântului apare când ne referim la o persoan] sau instituție care a fost compromis]. Ni se pare c] unele înțelegeri merg mai departe de punctul regretabilei neg]ri a unui țel demn, sau a abandon]rii unui interes semnificativ; compromisul în aceast] form] necesit] subminarea sinelui și a integrit]ții. Aceste compromisuri d]un]toare din punct de vedere moral implic] sacrificiul principiului fundamental, unde noțiunea de principiu se refer] mai degrab
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exista f]r] acord: nu este o absurditate s] practici fidelitatea în c]s]torie într-o societate în care nu exist] instituția c]s]toriei, ci este literalmente imposibil. (Totuși, pot exista alte forme de fidelitate sexual] care sunt demne de admirație din punct de vedere moral.) Mai puțin drastic decât acest exemplu ar putea fi colapsul larg răspândit al unei convenții care face s] nu mai aib] sens eforturile celor puțini care doresc îndeplinirea telurilor acesteia. Exist] avantaje evidente
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acela de a fixa raționamentul nostru moral la ceva referitor la anumite societ]ți. E adev]rât c] exist] convingeri comune tuturor societ]ților, dar altele nu sunt, iar intuiționiștii nu ofer] nici o cale de a spune care sunt datele demne de încredere. Că s] revenim la exemplul nostru, dac] este o convingere universal] c] într-o societate soțiile se cuvine s]-si asculte soții, atunci cazul feminiștilor este scos din joc; dar dac] ar exista o societate, așa cum ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prieten bolnav, avem o idee relativ clar] despre ceea ce se va schimba și ceea ce vă r]mane la fel, orice am face. În cazurile imaginare, adesea nu știm ce se poate întâmpla. Avem intuiții, dar acestea pot s] nu fie demne de încredere. C]ci este posibil s] ne fi târât de-a lungul unei p]rți din „lumea real]” în cea contrafactual]. Exemplele imaginare sunt adesea descrise într-un mod foarte sistematic. Oferim implicit mediul care face aceste cazuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
când o situatie sau un context prezint] o problem] moral] sau ce fel de problem] moral] prezint]. Cazurile imaginare vin cu propriile lor descrieri. Lupta dintre identificare și descriere este eliminat]. Din acest motiv, intuițiile noastre despre ele nu sunt demne de încredere. Aceste probleme pot fi identificate dac] ne gândim la o serie de exemple imaginare, prezentate de Michael Tooley în cartea sa Abortion and Infanticide [Avort și infanticid] (pp. 191 și urm.), intru ap]rărea „principiului simetriei morale” - în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Cu câteva excepții, acest lucru genera o clar] moral] social] de tip laissez-faire. Competiția, lupta, succesul și eșecul se reg]sesc deopotriv] în natur] și în societate. În funcție de perspectiv], acest aspect poate fi considerat pozitiv (sau negativ) o consecinț] inevitabil], demn] de luat în considerare. Nu este surprinz]tor faptul c] darwinismul social a fost adoptat cu succes în America de Nord, în special de c]tre oamenii de afaceri prosperi, care au g]sit în el o justificare a credințelor și a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o mulțime de motive empirice pentru ideea conform c]reia practicile penale tradiționale sunt lipsite de succes și trebuie înlocuite cu strategii mai eficiente. Chiar dac] nimeni nu merit] s] fie pedepsit, și formele uzuale ale pedepselor nu au nimic demn de laud], avem în continuare nevoie s]-i protejăm pe cei care respect] legea de cei care, din cauza psihologiei lor individuale sau a sociologiei situației în care se afl], încalc] legile (Murphy, 1973). Capitolul 32, „Crim] și pedeaps]” ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
respect] legea de cei care, din cauza psihologiei lor individuale sau a sociologiei situației în care se afl], încalc] legile (Murphy, 1973). Capitolul 32, „Crim] și pedeaps]” ar trebui abordat în privința problemelor morale pe care le ridic] pedeapsă. Totuși, un aspect demn de semnalat aici este acela c], în ceea ce privește pedeapsă, este posibil] o alianț] între libertarieni și anumiți compatibiliști. Cu excepția cazului în care un individ este cauza ultim] a unei acțiuni anumite, libertarienii insist] asupra faptului c] este nepotrivit] pedepsirea acestuia (deși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ți răspunzi ca un rabin: se vede că nu. Dar și constați imediat că deplorabila categorie nu poate determina o modificare a mărcii de noblețe a națiunii, nu e în stare, cum ar fi? să se instituie într-o voce demnă de luat în seamă, la un eventual scrutin electoral, să propună, mai știi? un imperiu al cerșetorilor. Dar dincoace, pe trotuarele astea atît de dragi hoinărelilor mele? Intru din nou în furnicar. Tarabe cu tot ce-ți vrea inima: pantofi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și culorilor asigurîndu-i o spiritualitate aparte. Cu bine asimilate sugestii din curentele moderne ale secolului, cu o paletă de o sobrietate impunătoare, în care verdele, brunul, roșul, ocrul cîntă într-o surdină umbroasă, fresca impune ca o rugă adîncă și demnă. Dar cum să te închini acestor sfinți eterni, ieșiți de sub mîna unui meșter care a păcătuit atît de amarnic, slujind monstruosul ateism? Nu știu. Mergeți în singurătatea conacului de la Bîrnova, recuperat acum de fiii marelui basaraben, intrați în marea capelă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]