11,327 matches
-
și membrii a două delegații de studenți din Bucovina și Polonia, sărbătorindu-se evenimentul sub sintagma ""Națiunea română este recunoscătoare"". Cu prilejul dezvelirii monumentului, compozitorul Gavril Muzicescu a compus un marș închinat lui Miron Costin, iar printre cei care au evocat personalitatea marelui cronicar în contextul culturii europene au fost Mihail Kogălniceanu, V.A. Urechia și Vasile Pogor. Cu acest prilej, comitetul de organizare al Societății "Miron Costin" a editat o publicație intitulată "Miron Costin", pentru ca apoi să se organizeze în
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
a acordat un deosebit interes figurii umane într-o ambianță artificializată de prezența unor elemente mecanice. Motivele florale și zoomorfe vin, de asemenea, să restabilească intimitatea existenței umane într-o natură impregnată de artefacte. Coloritul viu, tranșant, ca reclamele luminoase, evocînd atmosfera marilor orașe, atmosferă căreia îi refuză orice notă idilică, de paradis urban, ca și construcția clară a formelor, în care geometria severă întâlnește, uneori, prospețimea unui desen naiv, par să-l îndreptățească pe criticul de artă american Marvin Sweeney
Fernand Léger () [Corola-website/Science/308312_a_309641]
-
pe emblemă medievală a cetății. Un alt aspect inedit este identificarea modelului arhitectural celebru, Templul lui Solomon, într-una dintre cele mai importante clădiri ale orașului. La aceeași clădire, într-o succesiune de imagini, se identifică o axă inițiatica ce evocă misterioasă călătorie a lui Orfeu. Cartea are o prefață elaborată de cercetătorul ieșean Liviu Papuc. Întrebăril legate de diferențierea zonei de proveniență a mitului, distincția între cult și mit, resursele de cercetare, sunt prezente în acest volum ce este tratat
Adrian Matei () [Corola-website/Science/308344_a_309673]
-
de stat, oameni de cultură). Totodată, este confirmată agravarea sănătății mintale a lui Ceaușescu în anii 1980, preschimbarea strategiilor sale în câteva obsesii și transferul unei părți însemnate a autorității proprii către soția sa, Elena Ceaușescu. Dumitru Popescu este adesea evocat sub numele Popescu-Dumnezeu; nu se cunoaște cu certitudine originea poreclei, dar există mai multe presupuneri. Unele păreri justifică numele prin severitatea politicianului față de subalternii săi. Ioan T. Morar vorbește despre o ședință de partid cu ziariștii din presa centrală, susținută
Dumitru Popescu () [Corola-website/Science/308341_a_309670]
-
a făcut tot ce i-a fost cu putință să zăgăzuiască furia, să îmblânzească pe cel sălbatic, să încurajeze pe cel înfricoșat, să mângâie pe cel disperat și să toarne nădejde în cel plecat în surghiun"". În carte, fostul primar evocă tragedia evreilor bucovineni, pe care el o percepe ca o „barbarie” și ca o tragedie românească. Marcat de tragedia Bucovinei, el a scris versuri cu un pronunțat caracter patriotic, rămase în manuscris. Dr. Traian Popovici a murit la data de
Traian Popovici () [Corola-website/Science/302989_a_304318]
-
pentru că această ființă primordială nu avea nici ce să ia și nici de cine să se apere. Deși nu avea picioare, se putea mișca, dar numai în cerc, devorându-și coada. În unele reprezentații, uroborus este jumătate luminos, jumătate întunecat, evocând la fel ca Yin și Yang dualitatea naturii și a tuturor lucrurilor, dar și că forțele opuse nu sunt în conflict, ba chiar se armonizează și se completează. În alchimie, uroborus sugerează natura ciclică. Uroborus mai este întâlnit și în
Uroborus () [Corola-website/Science/303047_a_304376]
-
de o extremă precizie și amploare; un șir de 40 de perechi de îndrăgostiți așezați față în față, cu genunchii strînși și a căror curbură — nu mult depărtată de versiunea în piatră a monumentului funerar din cimitirul Montparnasse din 1910 — evocă ritmul unor arcade geminate. O linie mediană, întreruptă de brîul infinit al brațelor ce se petrec unul cu altul, formînd un dublu chenar, desparte trupurile alipite; din chipurile lor se văd doar ochii, gura (redusă la o minusculă trăsătură de
Poarta sărutului () [Corola-website/Science/302258_a_303587]
-
cu sclavi și jumătate liber. Nu aștept ca Uniunea să se dizolve—nu aștept să se prăbușească casa—dar aștept ca dezbinarea să înceteze. Fie va devenit cu totul una, fie cu totul cealaltă.” Discursul a creat o imagine ce evoca pericolul dezbinării cauzate de dezbaterea pe tema sclaviei, și i-a adus împreună pe republicanii din tot Nordul. Scena era pregătită pentru campania electorală dinaintea alegerilor legislative, prin care statul Illinois urma să aleagă între Lincoln și Douglas pentru funcția
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
o lebădă, din spate ca un unicorn, iar spinarea pare de broască țestoasă.” Aparițiile acestei păsări sunt foarte rare, iar orice apariție a acesteia este semnul instaurării unei păci magnifice în lumea subcelestă. În afară de Hesiod și Herodot, pasărea Phoenix este evocată și în alte opere. O tăbliță cretană indică o pasăre solară asemănătoare grifonului venerat în civilizația miceniană, atribuindu-i numele de „ponike”.
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
metri și înalte de 3-4 metri, legate între ele de un drum, care pare dăltuit în stâncă de mână omului. Alte 4 sau 6 peșteri se află mai sus pe Pârâul Runcului. Toponimele precum "căldăruța lui Pintea" sau "Bumbul Podului" evocă numele haiducului Grigore Pintea cunoscut în popor că Pintea Viteazul. Climă este temperat-continentală moderată cu o temperatură medie anuală de 8-10 grade C și o cantitate medie de precipitații de 700mm anual. Rețeaua hidrologica este variată, cu bogate pânze freatice
Rus, Sălaj () [Corola-website/Science/302058_a_303387]
-
39 î.Hr. sub influența evenimentelor dramatice ale anului 41 î.Hr. când, după campania din nordul Italiei, au fost expropriate terenuri agricole pentru a împropietări pe veteranii bătăliei de la Filippi. Sub forma unui dialog între doi păstori, Tityrus și Meliboeus, Vergilius evocă dificultățile țăranilor deposedați de pământ. Se pare că poetului însuși i se confiscase o parte din pământurile familiei, fiindu-i redate la intervenția împăratului Octavian Augustus în persoană. În poem sunt descrise priveliști naturale, scene din viața păstorilor și agricultorilor
Publius Vergilius Maro () [Corola-website/Science/302098_a_303427]
-
capitalismului, ci a egoismului; și eu nu sunt "în primul rând" o susținătoare a egoismului, ci a rațiunii. Dacă se recunoaște supremația rațiunii și se aplică în mod consecvent, restul vine de la sine.” În timpul vieții lui Rând, munca ei a evocat atât laude extreme, cât și condamnări extreme. Primul român al lui Rând, "Noi, cei vii", a fost admirat de către criticul literar H. L. Mencken, piesă ei de teatru de pe Broadway "Noaptea de 16 ianuarie," a fost un succes atât la critici
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
considerente financiare cluburile "Romcomit" și "Triumf" au fuzionat semnând astfel actul de naștere al uneia dintre cele mai puternice echipe bucureștene din perioada interbelică, Juventus București. Tradiția latină cultivată de noul club sportiv era ilustrată și de emblema acestuia, care evoca istoria orașului Roma, cu lupoaica alăptându-i pe Romulus și Remus. Echipa a păstrat culorile fostului club româno-italian (roșu și albastru) și a rămas să joace pe stadionul „Romcomit”, situată pe locul unde este astăzi Facultatea de Drept și Opera
FC Petrolul Ploiești () [Corola-website/Science/302194_a_303523]
-
să colaboreze cu Siguranța Statului. După ispășirea condamnării, Leonte Tismăneanu a plecat în Spania, urmând-o pe Hermina Marcusohn, pentru a se înrola în Brigăzile Internaționale de voluntari care luptau în Războiul Civil Spaniol alături de trupele regimului republican de la Madrid. Evocând acea epocă, Vladimir Tismăneanu a făcut următoarea mărturisire: „Tatăl meu, care atunci se numea Leonid Tisminețki, și-a pierdut brațul drept la vârsta de 24 de ani, în 1937, în timpul uneia dintre cele mai sângeroase bătălii din Războiul Civil (și-
Leonte Tismăneanu () [Corola-website/Science/302573_a_303902]
-
soția sa în URSS și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a lucrat în capitala URSS în calitate de redactor la secția română a postului de radio "Moscova", fiind coleg cu Leonte Răutu, Ana Pauker și Vasile Luca. Vladimir Tismăneanu a evocat la începutul anilor ’90 faptul că părinții săi „au ajuns la Moscova, au început să vadă (...) Maică-mea a dat la Medicină, tata la Franceză. Au fost chemați atunci de secretarul general al P.C.d.R. de la Moscova - care era pe vremea
Leonte Tismăneanu () [Corola-website/Science/302573_a_303902]
-
de Atanasie Anghel, conform expertizei grafologice, dar fără semnătura acestuia. Există controverse atât asupra documentului original, cât și asupra traducerii lui în limba latină. Actul respectiv se găsește în fondurile Academiei Române. În opinia unor istorici, chiar și greco-catolici, actul este evocat drept "un fals evident". Originalul actului a stat ascuns multă vreme, fiind găsit abia la sfârșitul secolului XIX de marele istoric greco-catolic Nicolae Densușianu. Printre motivele care a determinat un număr de istorici să recunoască falsitatea originalului acestui act sunt
Manifestul de unire cu Biserica Romei () [Corola-website/Science/302578_a_303907]
-
despre rețete culinare sau îngurgitând prânzul pregătit după un adevărat ritual. Locul acțiunii amplifică semnificațiile conflictului, subliniind, prin contrast, derizoriul personajelor. Într-un lăcaș al spiritului, marginalitatea lor capătă proporții hiperbolice. Eroii sunt incapabili să termine corectura unei cărți care evocă bătălia lui Napoleon la Austerlitz. Frânturi de fraze din acest volum, risipite printre conversațiile fotbalistice sau culinare, sunt de un mare haz." (Ludmila Patlanjoglu, Teatrul, 7-8/1986) "Domide e un «miel turbat» ce începe prin a se conforma habitudinilor unui
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
răspândite simboluri. Mircea Eliade distingea șapte interpretări principale pe care, de altfel, nu le considera exhaustive, dar care se articulează toate în jurul ideii de Cosmos viu, în veșnică regenerare. Simbol al vieții în contiună evoluție, în ascensiune spre cer, arborele evocă întreg simbolismul, iar în cazul de față, al moralității iudeo-creștine. Pe de altă parte, el slujește drept simbol pentru caracterul ciclic al evoluției cosmice: moarte și regenerare, înlesnește comuniunea între cele trei niveluri ale cosmosului: cel subteran, prin rădăcini; suprafața
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
a sădit. El a pus rădăcina, a întărit-o ... și fructele Sale există în vecii vecilor... Dar Domnului îi revine slava sădirii și culturii Sale, a frumoasei sădiri a dreptei Sale, a frumuseții sădirii Sale" (XXXVIII,17-21). Toate aceste texte evocă același simbol subiacent. Sădirea desemnează realitatea colectivă: ea este sădită de Dumnezeu; ea cuprinde plante numeroase; ea umple Raiul. Aceasta sădire reprezintă Biserica alcătuită din numeroase răsaduri. Aceste răsaduri sunt fiecare un individ. Sădirea lor în Rai corespunde Botezului. Ea
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
sanctus" (lat. "sfânt"), "invictus" (lat. "neînvins"), "ktistes" (gr. "întemeietor"); așadar atribute și epitete întâlnite mai apoi și în doctrina creștină, care au putut facilita adoratorilor înțelegerea acesteia din urmă. Calul considerat animal solar, apare ca un simbol al imortalității; el evocă apoteoza defunctului, eroizarea lui. Aceasta este una dintre explicațiile frecvenței reprezentării cavalerului pe altarele funerare. Credința în nemurire, în viața de apoi, putea fi eventual înfățișată și prin lupta călărețului împotriva animalului. De remarcat este că șarpele ne face să
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
parte oferea posibilitatea omogenizării etnice a teritoriului maghiar prin strămutarea populației românești în est, pe de altă parte crea premisele reîntregirii Transilvaniei în cadrul Coroanei Sf. Ștefan. Diplomația germană a manifestat receptivitate față de această soluție, funcționarii din ministerul de externe german evocând în cadrul convorbirilor purtate cu diplomații români, în repetate rânduri, posibilitatea „despăgubirii” României prin intermediul anexării unor teritorii din est. Pentru a nu periclita revendicările teritoriale asupra Transilvaniei de nord, guvernul român a respins ideea anexării oricăror teritorii dincolo de Nistru, acceptând doar
Dictatul de la Viena () [Corola-website/Science/302692_a_304021]
-
264/MPEG-4 AVC sau MPEG-4/H.264 AVC) pentru a sublinia moștenirea comună. Numele H.26L, care face referință la istoria ITU-T, este mult mai puțin cunoscut, dar se folosește totuși. Ocazional, el mai este numit și "codecul JVT", evocând organzația JVT care l-a dezvoltat. (Acest parteneriat și multiplele denumiri nu sunt un lucru nou, pentru că și codecul video cunoscut sub numele de MPEG-2 a apărut de asemenea din parteneriatul dintre MPEG și ITU-T, iar codecul video MPEG-2
H.264 () [Corola-website/Science/302730_a_304059]
-
de aproape 12 ani numai la Eastwell Park, reședința de la țară a familiei de Edinburgh, preferată de mama sa reședinței oficiale de la Londra, palatul Clarence House. Eastwell Park a rămas unul din locurile favorite ale Mariei, pe care l-a evocat întotdeuna cu bucurie și nostalgie. În timpul copilăriei Maria s-a atașat foarte mult de sora sa mai mică, Victoria Melita, alintată Ducky de către familie, cele două surori rămânând foarte apropiate pe tot parcursul vieții. La vârsta de 10 ani, în
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
și diplomatul Ștefan Lupașcu, originar din Bacău, și Marie Mazurier, o franțuzoaică originară din munții Vosgi, venită în tinerețe în Moldova ca profesoară a copiilor de boieri. Una dintre lucrările în proză ale Ștefanei Velisar Teodoreanu este "Ursitul", în care evocă intâlnirea cu cel ce în 1920 îi va deveni soț, Ionel Teodoreanu. S-a stins din viață la 30 mai 1995.
Ștefana Velisar Teodoreanu () [Corola-website/Science/303295_a_304624]
-
că din filmul păstrat la A.N.F. lipsesc cca. 20 de minute. Au fost de atunci descoperite încă două scene: întâlnirea de la Poradim dintre Carol și țarul Alexandru al II-lea și ostilitățile româno-turce. Lipsesc însă fragmentele în care erau evocate debarcarea pe malul turcesc, cucerirea redutei Grivița I, o ambuscadă română, urmărirea unui convoi turcesc, Osman comandând armata sa la Plevna, moartea căpitanului Mărăcineanu, înlocuirea steagului turcesc — capturat de soldatul Grigore Ioan — cu cel românesc, pus de Peneș „sus, sus
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]